Anatomia parodontiului marginal

1. Gingia
- Este portiunea vizibila a parodontiului marginal
- acopera coroana si osul alveolar
- culoare roz somon/roz deschis
- aspectul suprafetei coaja de portocala/gravura punctata (dar variaza de grosimea stratului
epitelial, gradul de keratinizare, prez si nr cel. melaninoformatoare)
- consistenta ferma in zona gingia fixa, laza in zona marginea gingivala libera si varful papilelor
- 3 zone: marginea gingivala libera - intre coroana dintelui si papila interdentara (peretele exterior
al santului gingival), grosime intre 0,5-2mm, contur marginal neted, ascutit, fara neregularitati
sau depresiuni.
papila interdentara - ocupa spatiul interdentar, situat sub punctul de contact, forma normala
in reg frontala piramidala si in reg laterala cort cu o depresiune pe muchia sup.
gingia fixa - de la baza marginii gingivale libere pana la mucoasa alveolara, inaltime 1-9mm,
adera ferm de dinte si osul alveolar

2. Santul gingival
- este spatiul dintre suprafata dintelui si epiteliul sulcular
- captuseste marginea gingivala libera pana la epiteliul jonctional
- adancime 1-3mm

3. Cementul radicular
- tesut conj
- grad ridicat de mineralizare
- este interfata dinte radacina si desmodontiul din spatiul dento-alveolar
- acopera suprafata radiculara, uneori o mica portiune din coroana
- raport intre cement si smalt: cementul acopera smaltul 60-65%
cement in contact cu smalt 30%
cementul nu se intalneste cu smalt 5-10%

4. Desmodontiul
- totalitatea structurilor din sp dento-alveolar
- forma clepsidra, mai ingust in zona dee rotatie a dintelui si mai larg in zona cervicala, apicala
- dimensiunea variaza in funtie de varsta, gradul de eruptie si functionalitatea dintelui.
- componente: subst fundamentala
celule
fibre: colagen 53-74%, fibre de oxitalan+elastice, principale grupe de fibre:
apicale, oblice, orizontale, dento-alveolare, crestei alveolare
vase si nervi

5. Osul alveolar
- sustinerea si mentinerea dintilor
- componente: osul alveolar propriu-zis - repr de corticala interna a osului alveolar, compus din
lama subtire de os care inconjoara radacina dintelui

osul alveolar sustinator - 2 componente: corticala externa

 os medular, spongios si trabecular ->
alcatuit din spatii captusite cu un strat celular denumit endosteum. Spatiile intraosoase sunt separate
de septuri, forma unor trabecule. Zonele cele mai bogate in os medular: tuberozitatea, M inf, PM ing.

Dehiscenta - lipsa de os, situata marginal, forma palnie

Fenestratie - defect osos circumscris

6. Vascularizatia si inervatia parodontiului marginal

Vascularizatie
- plexul subalveolar -> arteriolele periodontale ascendente. Plexul periodontal face anastomoze
cu retea vasculara gingivala = plex cervico-gingival
- plexul intraalveolar -> fac anastomoze cu arteriolele periodontale ascendente = plex vascular
periodontal
- gingia e vascularizata de: plexul periostal + plexul intraalveolar + plexul periodontal
Vase limfatice
- traseul lor este paralel cu vase sanguine
- drenajul se face din gingia maxilarului in ggl cervicali profunzi
gingia mandibulei in ggl submentonieri, subangulomandibulari si cervicali

7. Inervatia parodontiului marginal

- gingia maxilarului -> nervii alveolari sup. ant, mijlocii si post., ramuri din nervul infraorbital,
nervul palatin mare post., nervii nazopalatini
- gingia mandibulei -> nervul bucal, nervul mentonier pe versantul vest si nervul sublingual pe
versantul lingual
- ramurile terminale ale nervului alveolar inf asigura inervatia senzitiva -> 4 tipuri de formatiuni
a. terminatii nervoase libere ale fibrelor nervoase nemielinizate (stimuli durerosi)
b. terminatii nervoase fizuforme (loc la apex)
c. terminatii nervoase ondulate, spiralate (loc in reg mijlocie a desmodontiului)
d. corpusculi de tip Ruffini si Krause (loc la zona apicala)

Etiopatogenia Bolii parodontale

1. Placa bacteriana - generalitati PB

- o agregare bacteriana aderenta la suprafata dintilor
- se constituie dintr-un biofilm natural (este alcatuit din bacterii atasate si aderente de substrat, cu
legaturi complexe intre ele, continute intr-o matrice polimerica)
- nu poate fi indepartata prin metode simple de igienizare (clatire, jet de apa)
- este considerat ca fiind etiologia primordiala in declansarea gingivitelor, parodontitelor marg.
- este factorul primar in etiologia bolii parodontale
- forme: placa subpragingivala si subgingivala

2. Placa supragingivala
- se formeaza la cateva minute de la igienizarea cav. buc.
- apare in santuri si fosete ocluzale, pe obt., aparate orto fixe/mobile
- initial apare ca o pedicula fina, 0,1-0,8 microni
- pe pedicula se depun colonii de microorganizme (bacterii gram +, Streptococus actinomices)
- de la pedicula se trece foarte repede in placa bacteriana

3. Placa subgingivala
- in reg subgingivala placa se poate diferentia intre aderenta-neaderenta
 - asemanator cu placa supragingivala
- bacterii gram+, coci, specii actinomices
- daca se mineralizeaza se transforma in tartru subgingival

4. Factori favorizanti - generalitati

- factori iritanti locali si cei care afecteaza unele functii ADM
a. tartru dentar
b. caria
c. iatrogenii dentare
d. parafunctii
e. trauma ocluzala
f. obiceiuri vicioase
g. anomalii dentare
h. edentatia
- factori iatrogeni - gresirea medicului
a. lezarea gingiei in timpul preparatii cavitatilor
b. obt inalte
c. obt de colet in exces
d. obt cu suprafata rugoasa
e. caile false
f. perforatii interradiculare
g. traumatisme prin slefiure subgingivala
h. coroana de invelis neadaptat corect
i. aparate orto cu forte de deplasare excesive
j. traumatizarea gingiei cu matrici, icuri interdentare
- factori generali, sistemici
a. ereditatea si predispozitia la imbolnavire a parodontiului marginal
b. tulburari sist. nervos
c. tulburari endocrine (diabet zaharat)
d. disfunctii imune
e. boli cardiovasculare
f. boli hematologice
g. boli hepatice
h. deficiente de nutritie

5. Tartrul dentar
- complex organo-mineral
- se formeza ca rezultat a mineralizarii placi bacteriene
- proces de formare: prima zi de la depunerea placii ajungand la calcifiere 60-90% in 12 zile.
Acumulare maxima in 6 luni. Apoi perioada de regresare (ritmul de formare depinde de
localizarea dintelui, proprietatile salivei, natura alimentelor)
- adera la suprafata dentara, alte structuri, lucrari protetice, aparate orto
- compozitie: compusi anorganici: subst. minerale, hidroxiapatita fosfatului de calciu
organici: bacterii, leucocite, cel. epiteliale descuamate
- poate fi: supragingival si subgingival

Tartru supragingival
- este un depozit de cul. alb-galben, friabil, moale, grunjos
- usor de desprins la inceput
- loc. pe suprafetele ling ale frontalilor inf, suprafetele Vest M sup
 - compozitie 70-90% saruri anorganice, fosfat de Ca, carbonat de Ca, fosfat de Mg, ⅓
hidroxiapatita, 10-30% compozitie organica, complex proteina-polizaharidic-lipidic, leucocite,
cel. descuamate

Tartru subgingival
- consisenta crescuta, ferma, cul. maroniu inchis spre negru
- greu de indepartat
- se detecteaza in urma examinarii exploratoriu cu sonda, nefiind observat la o inspectie simpla
- loc. sub creasta marginii gingivale in santul gingival, suprafetele aproximale frontalilor inf, M sup

6. Caria dentara
- caria ocluzala - autocuratirea sau curatirea artificiala nu mai actioneaza in indepartarea PB
- caria aproximala - retentie alimentara, produce boala parodontala si PB, inflamatia papilei
interdentare
- caria de colet - retentie alimentara si PB, produce inflamatia margini gingivale, apare hiperplazia
de tip polipos, pediculat sau sesil

7. Iatrogenii dentare
- gresirea medicului, rezultatul unei trat. stoma. incorect realizate, in mod accidental, care pot
produce la aparitia unor leziuni ale parodontiului marginal
A. lezarea gingiei in timpul preparatii cavitatilor
B. obt inalte
C. obt de colet in exces
D. obt cu suprafata rugoasa
E. caile false
F. perforatii interradiculare
G. traumatisme prin slefiure subgingivala
H. coroana de invelis neadaptat corect
I. aparate orto cu forte de deplasare excesive
J. traumatizarea gingiei cu matrici, icuri interdentare

8. Parafunctii
- sunt devieri de la activitatea normala in teritoriul ocluzal
- provocat de afectiuni neurologice (epilepsie, Parkinson), stari de anxietate, depresie, emotie,
boli profesionale
- nu produc in mod direct boala paro, dar favorizeaza aparitia -> produc marirea spatiului peri-
odontal, creste mobilitatea fiziologica
- cele mai frecvente parafunctii
1. bruxism
2. inclesterea dintilor in contact ocluzal
3. bascularea dintilor in cursul inclestari

9. Trauma ocluzala
- se produce prin exercitarea unor forte nefiziologice
- poate fi:
a. acuta
- directa -> strangerea unor obiecte intre dinti, desfacerea dopurilor de stica cu dinti
- indirecta -> traumatisme asupra maxilarelor, cand are interpuse intre dinti dif. obiecte
b. cronice - urmare parafunctiilor, hipersolicitarea unor spatii edentate
c. primara - provocate de forte ocluzale agresive -> obt + lucrari protetice neadaptate corect
d. secundara - apare datorita unor leziuni parodontale existente

10. Obiceiurile vicioase - anormale

- respiratia orala
- deglutitia infantila
- onicofagia
- muscarea buzelor
- sugerea degetelui
- folosirea traumatica a mijl. de curatire auxiliara (axa dentara, scobitoare)
- interpunerea dif. obiecte intre dinti (croitori, tapiteri, cizmari)

11. Anomalii dentomaxilare

- inghesuiri -> retentia resturilor alimentare
- septuri interdentare subtiri, papila interdent. cu volum redus -> nu ofera conditi pt nutritia gingiei
- ocluzie deschisa -> lipsa autocuratirii
- ocluzie adanca -> inflamatia gingiei prin traumatism direct

12. Edentatia
- in plan orizontal -> migrarea dintilor in plan orizontal, desfiintarea contiguitatii arcadelor dentare,
dat. punctelor de contact, intreruperea continiutatii sistemului lig. supraalveolar
- in plan vertical -> egresia dintilor antagonisti, aparitia blocajelor ocluzale prin lips antagonistilor

13. Boli cardiovasculare

- ateroscleroza -> det. reducerea fluxului sanguin in parodontiul marginal, hiperkeratoza si
ingrosarea epiteliului gingival

14. Afectiuni hematologice

- hiperplazii gingivale
- gingivoragii
- ulceratii ale muc. buc.
- demineralizarea osului alveolar

15. Boli autoimune

- sindr. Sjörgen - secretia de saliva scade, afectarea inflamatorie a gingiei
- artrita reumatica - inflamatia parodontiului
- lupus eritematos sistemic - ulceratii dureroase in cav. buc. + gingivita generalizata

16. Afectiuni endocrine

- modificari directe asupra parodontiului marginal - edem partilor moi, demineralizari osoase
- modificari secundare - alterari ale leucocitelor polimorfonucleare
a. hipofunctia glandei tiroide - edem gingival, mobilitate dentara
b. hiperfunctia glandei paratiroide - largirea spatiului dento-alveolar
c. hiperfunctia hipofizei - spatieri dentare, gingivita
d. hipofunctia hipofizei - inghesuiri dentare
e. tulburari ale functiilor gonadelor - gingivita de pubertate, gingivita de sarcina, gingivita
atrofica de menopauza

17. Deficienti de nutritie

- hipovitaminoza A - aspect albicios al gingiei, hiperkeratoza
 - hipovitaminoza D - demineralizarea osului alveolar, largirea spatiului dento-alveolar
- hipovitaminoza B1 - eroziuni ale muc. buc.
- hipovitaminoza B2 - glosita cu depapilarea marginala si dorsala a limbii
- hipovitaminoza PP - gingivita acuta ulcero-necrotica
- hipovitaminoza C - gingivita ulcerativa si hemoragica

18. Diabetul zaharat

- boala metabolica produsa de hipofunctia celulelor beta din insulele pancreatice ale lui
Langerhans
- semne clinice generale: poliuria, polifagia, polidipsia
- actioneaza sistemic prin acidoza tisulara si vasculonevrita generalizata
- in cav. buc. apare:
- senzatia de uscaciune, arsura
- dureri sub forma de fulguratii la nivelul buzelor
- scaderea fluxului salivar
- gingivita cu fenomene hiperplazice
- gingivita diabetica se evoluiaza spre forme distructive de parodontita marginala cronica

Examinarea pacientului cu afectiuni ale parodontiului marginal

1. Anamneza
- medicul apreciaza in primul rand modul de raspuns, gradul de instruire, de inteligenta si
expresia fetei pacientului
- nume, prenume, adresa, ocupatia
- cauza, motivul prezentari: sangerare, mobilitatea dentara anormala, senzatia de tensiune in
oase maxilare, dificultati in masticatie, estetica, sensibilitate cu alimente reci, calde, acre, dulci.
- istoricul boli - primul semn al bolii gingivale, momentul debutului, evolutia (progresiva/acuta),
complicatii tip abces parodontali, trat. orto/protetice/chirurgicale, trat. parodontal (detartraj)
- antecedente personale fiziologice/patologice - starea generala a pacientului, unele afectiuni pot
provoca boli parodontale, unele au manifestari la niv. cav. orale, sunt afectiuni care contraindica
unele manopere stoma (ex. boli cardiovasculare, endocrine, alergii), medicamentatia
- antecedente heredo-colaterale
- consumul de toxice - alcool, tutun, droguri, vicii, parafunctii

2. Examenul clinic obiectiv

- necesar in stabilirea afectarii parodontale a stadiului evolutiei, elaborarea unui plan de trat.
- se face prin inspectie, palpare, percutie cu ajutorul sondei parodontometrie si exploratorii

Sonda parodontometrie
- instrument gradat, standardizat
- trebuie inserata intre dinte si gingie pana la nivelul fundului de sac/punga parodontala
- permite masurarea: punga parodontala, retractia gingivala, gradul de furcatia
- poate da relatii - gradul de sangerare gingivala, tartru, obturatii debordante subgingivale
- se aplica sona dea lungul cicumferinta dentara delicat la niv. sulcusului gingival paralel
cu axul lung al dintelui. Trenuie inserata pe fiecare versant vest., oral, mezial, distal
Sonda exploratorie
- detectarea tartrului supra- si subgingival, cariilor proximale si subgingivale, adaptarea
lucrariilor protetice, obt.
Examinarea - urmareste aspectul papilelor interdentare, marginea gingivala libera, gingia fixa. Se
observa modif. de culoare, volum, consistenta, aderenta planurilor adiacente, nivelul de atasare fata
de dinte.
Inspectie - retractia gingivala se masoara in mm de la niv. coletului anatomic pana la niv. actual al
margini gingivale
Palpare - mobilitatea dentara cu sonda, cu presiuni moderate in plan orizontal si in sens axial, se
masoara adancimea pungilor parodontale, care se face in 6 puncte: MV, mijlocul fetei V, DV, DP,
mijlocul fetei oral, M oral.
Percutia - se realizeaza longitudinal/transversal urmata de un sunet mat la dinti parodontati si clar la
cei sanatosi

3. Parodontometria
- metoda prin care se masoara si evoluaza retractia gingivala, adancimea pungii parodontale
adevarate, gradul de mobilitatea inainte si in timpul trat.
- in mm se masoara gradul de retractie si adancimea pungii paro.
- in grade se masoara mobilitatea dentara
- datele se consumeaza inainte si dupa trat., din compararea lor rezulta urmatoarele indici:

Indice de retractie gingivala:

Ir = (r1-r2)/r1 x 100

Indice de adancime punga paro

Ip = (p1-p2)/p1 x 100

Indice de mobilitate paro

Im = (m1-m2)/m1 x 100

- in functie de valorile acestor indici se poate aprecia starea parodontiului marginal:

a. stationare - cand sunt acelasi valori inainte si dupa trat
b. ameliorare - cand valorile sunt intre 20-80
c. agravare - cand valorile sunt 0
d. vindecare - cand avem reducerea mobil. pat., reducerea semnelor infl. + parodontale

4. Indicii de evaluare a starii de sanatate orala

- pot fi indici de igiena bucala
imbolnavire parodontala

Indici de igiena bucala

- rezulta din valorile indicilor de placa si tartru
- indici de placa/tartru rezulta din insumarea valoriilor constatate pe 6 suprafete: vest M1sup,
lingual M1inf, vest. IC sup drept si IC inf stg.
- valorile indicilor de placa
0 - absenta
1 - placa supragingivala ⅓ coletul
2 - placa in ⅓ mijlocie coronara
3 - placa in ⅓ incizala/ocluzala coronara
- valorile indicilor de tartru
0 - absenta
1 - tartru supragingival ⅓ colet
 2 - tartru in ⅓ mijlocie coronara
3 - placa in ⅓ incizala/ocluzala coronara

Indici de imbolnavire paro

- rezulta din valorile indicilor de infl gingivala si infl parodontala
- indicii de infl gingivala - starea de afectare gingivala
a. Indicii gingival Löe and Silness
0 - gingie cu aspect normal
1 - gingie usor infl cu edem moderat, discret modificat de cul. fara sg la sondare
2 - infl medie, congestie, edem, sg la sondare
3 - infl avansata cu staza, ulceratii, sg spontana
b. Indicii sangerare gingivala
X = nr suprafete sg / nr total al suprafetelor dentare x 100
c. Indicii sangerare papilara Mühlemann
0 - fara sg
1 - sg punctiforma unica
2 - sg multiple punctiforme
3 - sg care umple intregul spatiul interdentar
4 - sg care depaseste marginea gingivala libera

Indici de infl parodontala

- informatii despre gradul de afectare parodontala
- indicele parodontal Russell
0 - absenta infl
1 - gingivita moderata fara circumscrierea coletului
2 - gingivita avansata care circumscrie coletul, fara leziuni ale insertiei epiteliale
3 - gingivita cu distructia insertiei epiteliale, prez. pungilor epiteliale fara afectare functiilor
masticatorii / mobilitate dentara avansata
4 - distructia osului parodontal, mobilitate dentara avansata, tulburari masticatorii + fizionomice

Indici de imbolnavire parodontala Ramfiol

- doar pentru studiu epidermiologic, nu poate fi folosit pt evaluarea unui singur pacient
- 6 dinti prezenti (dinti Ramfiol) pt fiecare arcada: 1.6, 2.1, 2.4, 3.6, 4.1, 3.1
(daca lipseste careva se examineaza dintele aflat distal ex. in loc de 1.6 va fi 1.7)

0 - fara afectare paro

1 - gingivita usoara spre moderata, loc. la niv. marginii gingivale
2 - gingivita usoara spre moderata, afecteza t. gingival din jurul dintelui
3 - gingivita avansata, eritem, sg, ulceratii
4 - retractie gingivala < 3mm
5 - retractie gingivala intre 3-6mm
6 - retractie gingivala > 6mm

Indicele cerintelor de trat. paro al colectivitatii CPITN - recomandat de OMS

- pe baza 6 dinti pe grupe - dinti frontali si lat. (fara M3, doar atunci va fi folosit, daca lipseste M2)
- trebuie evaluata depunerea tartrului supra- si subgingival, sg gingivala, punga paro.
0 - niciun fel de imbolnavire
1 - sg gingivala la atingere cu sonda
2 - tartru supra si/sau subgingival
 3 - punga paro adanci 4-5,5mm
4 - punga paro adanci mai mult de 6mm
- in functie de acesti valori trat paro va fi efectuat astfel:
0 - nu e necesar trat.
I - instruirea / imbunatatirea igienei orale
II - igiena bucala, detartraj, trat. antimicrobian
III - I si II, plus trat chirurgical, reechilibrare ocluzala, biostiumulare gingivala

5. Examinari complementare
Evidentierea placii bacteriene
- pt a observa zonele unde periajul e ineficient -> imbunatatirea igienei bucale. Pacientul trebuie
sa repeta operatiunea de evidentiere a placii la 2-3 zile, pana la 1 pe sapt, pana la corectarea
periajului
- solutii relevatoare:
a. sol. fuxina bazica 0,2-0,3% - se utilizeaza prin clatirea guri 20-30sec, apoi clatirea cu apa
30sec
b. sol. albastru de metilen 2% - se aplica prin tamponament usor pe dinti
c. sol. violet de gențiana 1%
d. sol. iodo-iodurata
e. eritrozina - se gaseste incorporata in pasta de dinti speciale, drajeuri, comprimate.

6. Examenul radiologic
- e indispensabil pt stabilirea gradului de afectare parodontiului marginal si profund
- se realizeaza cu Rx, incidenta izometrica osteoradiala, panoramica mono- sau bimaxilara, OPG
- cea mai buna e incidenta izometrica - se evidentiaza detaliile de structura
- se poate observa forma si dimensiunea spatiului interdentar, structura osului alveolar, gradul si
tipul de resorbtie osoasa, morfologia radiculara si pararadiculara

Forme clinice de boala parodontala

1. Gingivita cronica (simpla, necomplicata): definitie, semne clinice subiective si obiective
Definitie
- repr. o infl cronica de cauza microbiana a papilei, marginii gingivale liberei.
Semne clinice subiective
- sunt reduse ca intensitate, intermitente in evolutie, general sunt bine tolerate de pacient
- usor prurit gingival
- durere discreta la periaj si masticatie
- senzatie de usturime
- sg gingivale la periaj si masticatie
Semne clinice obiective
- sg gingivala provocata apoi spontana
- cul. rosie deschisa -> hiperemie
- modif aspectul suprafetei gingivale, neteda,lucioasa
- consistenta variabiala a gingiei, mai redusa, moale, usor depresibila

2. Gingivita hiperplazica simpla: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- cauza microbiana, prin PB, actioneaza timp mai indelungat, 2-3luni, devine hiperplazica in
conditiile unor factori favorizanti:
- carii aproximale/colet
- obturatii in exces, in contact sau cu imediata apropriere gingiei
 - obt. cu suprafata rugoasa
- carii secundare retentive pt alimente
- contact traumatic intre crosete / marginile protezei / aparate orto / interventii
chirurgicale/fracturi ale oaselor maxilare
Semne clinice subiective si obiective
- gingia marita in volum, cu burjoane pediculate/sesile
- cul. rosu-violaceu
- suprafata neteda
- microulceratii sangerande la atingere
- consistenta moale/mai ferma cand lipsesc suprainfectarile
- umflatura de forma hemisfera usor alungita, pana la acoperirea unei parti din coroana

3. Gingivita in diabet zaharat:definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- diabetul in sine nu repr. cauza imbolnavirilor gingiei, poate fav. un raspuns modif. de aparare
din partea acestor structuri fata de PB. Principalele mecanisme prin care ationeaza asupra
gingiei:
- delegrarea metabolului local, acumularea de ompusi intermediari, actiune toxica
- modif. tisulare + formatiunilor nervoase -> fragilitate capilara
- nevrita diabetica
Semne clinice subiective
- pacientul poate exhala un miros caracteristic de acetona, mere putrede
Semne clinice obiective
- hiperplazia generalizata, tip polipoidal, sesili sau pediculati
- cul. rosu deschis la rosu caramiziu, rosu violaceu
- ulceratii
- sg la atingere
- consistenta redusa, moale
- pungi false
- usoara mobilitate prin edem inflamator

4. Hiperplazia gingivala hidantoinica: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- medicamente anticonvulsionante (difenil-hidantoin) pt epilepsie, care implica producerea ca
efect secundar hiperplazia gingivala
Semne clinice subiective si obiective
- debuteaza cu hiperplazie de dim. mici, forma unor margele ale papilelor interdentare
- tumefierea margini gingivale fara semne de inflamatie gingivala, loc la 1-2 papile interdentare
- tesutul gingival aspect lobulat, dens, rezilient, fara tendinta de sg
- in stadiu avansat poate sa acopere o mare parte din coroana
- Rx demineralizarea septurilor interdentare

5. Hiperplazia gingivala prin antagonisti de calciu:definitie, semne clinice subiective si

obiective
Definitie
- Nifedipin, Verapamil, Diltiazem -> sunt subst. ce inhiba fluxul ionilor de Ca prin canale lente
membranare
- administrarea lor are un efect antianginos, se adauga vasodilatatie arteriolara
 - bolnavi cardiovasculari pot prezenta hiperplazie gingivala
Semne clinice subiective si obiective
- caracter generalizat
- volumul gingiei variabila -> care depinde de doza si perioada de administrare a medicamentului
- cul. rosu congestiv pana la rosu inchis, violaceu
- consistenta ferma apoi moale, friabila
- gingia decolabila de coroana, acoperite de tesuturi sfacelate, acoperite de exsudat purulent

6. Hiperplazia gingivala la ciclosporine: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- ciclosporinele sunt imunisupresori folositi pt a preveni rejetul de organi in transplanturi, trat. unor
afectiuni in caror etiologie joaca un rol important mecamismele imune (artrita reumatoita, lupus
eritematos etc.)
Semne clinice subiective si obiective
- gingia hiperplazica
- cul. roz
- cosistenta ferma
- tendinta redusa la sg
- marginea libera apare inflamata, cu tendinta mai mare de sg
- pungi false

7. Gingivita alergica: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- se poate produce printr-o reactie alergica la unele componente din guma de mestecat/pasta de
dinti/apa de gura/dentifrice
- intreruperea folositi agentului alergen duce la disparitia leziunilor, ceea ce confirma si diag.
Semne clinice subiective si obiective
- gingia cul rosie-intens
- cuprinde papilele interdentare, marginea gingivala libera, gingia fixa, dispare brusc la niv.
jonctiuni muco-gingivale
- consistenta redusa, moale, friabila
- volum crescut
- tumefactie aspect granular
- sg cu usurinta la atingere si masticatie
- frecvent apare semne cheilita si glosita

8. Pericoronaritele:definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- afectiuni inflamatii acute, subacute sau cronice ale gingiei si partilor moi invecinate unor dinti
semiinclusi, cel mai frecvent M3 inf, M2 inf situat cel mai distal pe arcada
- etiologie microbiana: streptococi, stafilococi, spirochete, fuzobacterii
Semne clinice subiective si obiective
- prez doar in forma acuta
- dureri la masticatie
- trismus
- hipersalivatie
- halena
- formarea unui exsudat purulent sub capusonul mucozal
- adenopatie
- starea generala alterata, febra
 9. Gingivita ulcero-necrotica: definitie, semne clinice subiective si obiective
Definitie
- sub denumirea inf. Vincent, gingivita acuta ulcero-mb
- se insoteste in mod constant si de afectarea altor zone ale muc. buc. (ulceratiile apar prima
data la niv. vf. papilei interdentare, marginea gingivala libera, se extinde spre palatul moale,
reg. tonsilara -> realizand tabloul clinic specific al anginei Vincent)
- etiologie bacteriana: spirochete, fuziformi
Semne clinice subiective
- dureri la atingerea gingiei
- dureri spontane iradiante in oasele maxilare
- senzatia de gust metalic
- trismus
- halena fetida intensa
Semne clinice obiective
- papile interdentare prez la vf o ulceratie crateriforma, aspect decapitat
- depozite pseudomembranoase de cul alb-galbuie pana la cenusiu-murdar
- sg spontane
- hipersalivatie vascoasa
- rigiditatea fetei
- starea generala alterata, febra, insomnie, cefalee, stare depresiva, inapetenta

10. Gingivite in cursul unor stari fiziologice: definitie, semne clinice subiective si obiective
Definitie
- modif hormonale in general nu produc inflamatie gingivala, insa pot exista asocieri intre
dereglarile hormonale ale gonadelor, in special la femei, progresia unor gingivite de cauza
microbiana
- apare la pubertare, menstruatie, sarcina si menopauza.

Gingivita de pubertate
Definitie
- apare la adolescenti cu igiena bucala precara, resp. orala
Semne clinice subiective si obiective
- loc in zona V.
- cul rosie, violacee
- tumefactie
- edem reversibil
- aspect bulbos al papilei interdentare
- sg la periaj, la masticatie

Gingivita din cursul ciclului menstrual

Definitie
- apare f rar, ca semn al unor disfunctii ovariene
- manif. cu cateva zile inaintea aparitiei aparitiei menstruatiei
Semne clinice subiective si obiective
- usoara fumefactie
- sg gingivala
- senzatia de tensiune
- mobilitate dentara usoara
Gingivita de sarcina
Definitie
- poate sa apara dat. dereglarii hormonale, care pot produce o reactie loc. sub actionea PB
Semne clinice subiective si obiective
- gingia tumefiata, marita de volum, netesa/boselata, lucioasa
- consistenta moale, decolabila de pe dinte
- cul. rosu viu, stralucitor, aspect zmeuriu, pana la rosu-violaceu
- acoperita de depozite fibrinoase sau purulente
- sg la atingere
! uneori are aspect tumoral, tumora de sarcina, nu are caracter malign, e defapt un angio-granulom,
apare sub forma unei hemisferei turtite, avand aspect neted, lucios/ulcerata, dureoasa la atingere.
Toate semnele se accentuiaza din luma 2-3 deviind pronuntata din luna 8, dispar in luna 9.

Gingivita de menopauza
Definitie
- poate sa apare in menopauza fiziologica
Semne clinice subiective
- senzatia de uscaciune si arsura la niv. muc.
- senzatii dureroase la contact cu alim. rece/dure
- senzatii anormale de gust acru/sarat
- dificultati de purtare protezei mobile, din cauza unor senzatii dureroase, hiperestezice ale muc.
Semne clinice obiective
- muc gingivala si orala aspect uscat, neted
- cul palida
- sg la atingere
11. Gingivite si gingivostomatite de cauza micotica: definitie, semne clinice subiective si
obiective
Definitie
- cauza imbolnavirii este Candida albicans, in conditii fav. se transforma in microorganism
patogen, agresiv, distructiv al epiteliului gingival
Semne clinice subiective
- senzatii dureroase la atingere, masticatie
- fisuri dureroase ale comisurilor bucale
- dificultati de a purta proteze mobile
Semne clinice obiective
La copii
- depozite de cul alb-crem, initial izolate apoi confluente pe un fond eritematos
La adulti
- leziuni candidozice:
- atrofia papilelor filiforme ale limbii, aspect neted, lucios, zone de eritem
- hiperkeratoza epitliului gingival, lingual, cu placi albe, aderente
- aspect de tip pseudomembranos, cu placi albe pe fond de eritem, ulceratii mucozale
- fisuri, ulceratii ale cumisurilor buzelor cu exsudat seros, si suprainf. urmate de ulceratii
- xerostomie

12. Parodontita marginala cronica superficiala: definitie, semne clinice subiective si

obiective
Definitie
- inf. de la niv. gingiei se extinde la elementele componente ale ap. de sustinere, dinti, insertia
conj., osul alveolar
 - ca rezultat al pungilor paro + fen. de demineralizare (halistereza) ale vf. septului interdentar
Semne clinice subiective
- prurit gingival
- usturimi gingivale
- jena dureroasa, accentuata la periaj si masticatie
- sg la atingeri usoare
- semn patognomonic: senzatia de egresiune a unui dinte/grup de dinti, durere
periradiculara/interradiculara: durere localizata, apare frecvent dimineata dupa masticatie,
intensitate medie, suportabila
Semne clinice obiective
- sg la atingeri usoare
- semne de infl gingivale
- cul rosu-violaceu, aspect destins, lucios, lipsit de desenul de coaja de portocala
- tumefactie, pungi false
- papila gingivala cu aspect lobulat, sant discret la baza
- usoara senzatie de moblitate dentara, prin edem inflamator in desmodontiu
- hiperplazie gingivala
- retractie gingivala
- Rx halistereza, demineralizare, pe masura ce rezorbtia progreseaza apare rezorbtia osoasa de
tip orizontal

13. Parodontita marginala cronica profunda: definitie, semne clinice subiective si obiective
Definitie
- repr. forma distructiva a bolii paro.
- apare la adult ca raspuns la actiunea prelungita a unor factori etiologici, ce induc fenomene
imunologice, umorale, celulare, implicate in taboul clinic
Semne clinice subiective
- tulburari de masticatie
- usoara mobilitate dentara
- tulburari de fonatie
- tulburari fizionomice legate de migrari dentare pat.
Semne clinice obiective
- inflamatie mai accentuata decat in PMCS
- mobilitate dentara de gradul 2-3
- retractie gingivala
- pungi paro adevarate cu exsudat seros, sero-fibrinos sau purulent
! clasificare pungi paro: pungi gingivale false, pungi supracrestale, pungi infracrestale
- migrari patologice, apar treme, diasteme
- afectarea gingivo-osoasa a bi- si trifurcatiilor dintilor laterali
gradul 1 - leziuni incipiente
gradul 2 - sonda patrunde interradicular pe 1-3mm
gradul 3 - sonda patrunde interradicular adanc
gradul 4 - sonda traverseaza in intregime sp interradicular

14. Parodontita marginala agresiva: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- f rara, debuteaza imediat dupa pubertate
- repr o parodontita marginala cu fenomene agresive, episoade rapid progresive
 - afectiunea este generalizata, se caracterizeaza prin exacerbari acute, urmate de perioade de
inactivitate, cronicizare fara pierdere de suport osos
- PB prezenta
- etiologie: microorganisme gram -
Semne clinice subiective si obiective
- infl gingivala remarcata
- pungi paro adanci
- sg spontana sau provocata
- formare de abcese paro
- resorbtie osoasa, forme acutizate atrofia de tip vertical
! fara trat afectiunea progreseaza rapid determinand pierderea dintilor

15. Parodontita ulcero-necrotica: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- apare ca o consecinta a repetarii unor episoade de gingivita ulcero-necrotica trat incomplet sau
netrat.
Semne clinice subiective si obiective
- pungi paro inguste, adancime min
- sp interdentare larg deschisa, prez. adevarate cratere, datorita pierderii papilei interdentare prin
necroza -> apar zone de retentie maxima pt PB

16. Parodontita marginala refractara la tratament: definitie, semne clinice subiective si

obiective
Definitie
- prez zone multiple la niv. carora se continua pierderea atasamentului, chiar daca sa aplicat
masuri terapeutice corespunzatoare
- perturbarea mec. de aparare ale organismului pot sa contribuie la progresiunea afectiunii
- interactiunea dintre microorg. din zona subging. joaca un rol important in fenomenul de
aderenata, colonizare, in patogenia bolii generand distructia parodontiului continua
! nu are tendinta de vindecare, chiar daca se produc ameliorari, recidivele apar la scurt timp

17. Parodontita distrofica: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- repr o entitate clinica distincta, retractia progresiva a parodontitei marginale spre apexul dintilor
(retractia intereseaza fata vestibulara si orala)
Semne clinice subiective si obiective
- 2 forme clinice in functie de prez sau absenta fenomenelor infl induse de prez PB
- forma pura - gingia de cul discret cenusie, livida, aderenta la dinti, plasata undeva sub
lim. smalt-cement. Retractia apicala a margini gingivale libere se desfasoara paralel cu
atrofia osului alveolar si lig. alveolo-dentare, nu exista pungi paro si exsudat. Dintii sunt
stabili, bine implantati cu abrazia fetelor ocluzale
- forma mixta - semne de distructie dat. acumularii PB si tartru, infl superficiala
progreseaza spre zonele profunde -> apar pungi paro si mobilitate dentara

18. Parodontita prepubertala: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- apare la copii, in perioada prepubertala, la dentatia temporara sau mixta, este asociata unor
boli generale, genetice sau congenitale
ex. Sindromul Papillon Lefévre - pierderea dintilor temporari la varste fragile, dinti permanenti
erup in jurul varstei 15ani
 Sindromul Down - la niv parodontiului marginal apar pungi adanci
alte afectiuni: neutropenia, hipofosfatazia.

19. Parodontita juvenila: definitie, semne clinice subiective si obiective

Definitie
- apare la adolescent, sunt incriminate bacteriile Mycoplasma, Actinobacilus, Capnocytophaga
sputigena, Actinomycetemcomitans
Semne clinice subiective si obiective
- lipsa inflamatiei evidente
- mobilitate dentara
- pungi paro adevarate
- migrari pat primilor M si I, apar treme pat
- retractia gingivala
- hiperestezie dentara
- formare abcese paro in forme avansate
- forma localizata apare in urmatoarele zone: M sup si inf, I sup si inf, primii M si I, primii M, I si
dintii imediat vecini.
- forma generalizata apare la toti dintii.

Evolutia si complicatiile bolii parodontale :)

1. Evolutia bolii parodontale

- e greu de det. pt fiecare pacient de la inceputul trat.
- depinde de multi factori, cel mai important fiind tipul afctiunii care urmeaza a fi tratata
- gingivita cronica simpla -> poate evolua in abs. unei trat./trat. incorect in parodontita marginala
cronica, cu perioade de exacerbari si remisiuni
- parodontita marginala cronica superficiala -> poate evolua spre forma profunda sau distructiva
-> produc pierderea dintilor
- parodontita marginala cronica profunda -> poate evolua rapid, depinde de gradul de resorbtie
osoasa, gradul de mobilitatea dentara. Daca exista resorbtie mai multa de jumatatea radacinii si
mobilitate de gradul 3 cu prognostic rezervat -> evolutie spre avulsia dintelui
- evolutia bolii paro e influentat de varsta, factori locali favorizanti, boli generale si efectele
secundare al unor medicamente.

2. Complicatiile bolii parodontale

Complicatii locale
- abces parodontal marginal
- hiperestezia dentinara
- lacune cuneiforme
- cariile sit sub coltul anatomic al dintelui
- pulpite acute laterograde sau retrograde
- necroze pulpare
- parodontite apicale subacute/cronice retrograde
Complicatii loco-regionale
- celulite
- osteite, osteomielite ale oaselor maxilare
- sinuzita maxilara
- adenite
- tromboflebita sinusului cavernos
- abces cerebral
Complicatii la distanta/generale - apar extrem de rar
- colecistita prin poifagie in conditii de hipo- si anaclorhidrie gastrica
- septicemie
- boala focar
- reumatism articular acut

3. Abcesul parodontal marginal

- apare datorita suprainf. unei pungi paro, fiind o complicatie parodontitei marginale cronice
- loc cel mai frecvent la fata Vest a dintelui
Semne clinice subiective
- jena dureroasa la atingere, la masticatie, spontana sau localizata de intensitate medie
- rar apare durere intensa, iradianta in zonele invecinate
Semne clinice obiective
- tumefactie circumscrisa, rotunda, cu dim. variabila, 1-2mm pana la 1,5cm
- muc. acoperita e intinsa, lucioasa, edematiata, poate prez in zona de bombare maxima o
portiune de cul. alb-galbuie -> semn al unei perforari iminente sau chiar un orificiu de fistulizare
- consistenta abcesului situat lingual sau vestibular este moale, depresibila, in zona palatinala
are o consistenta mai ferma
- dintii vecini sunt indemni de carie
- pot aparea fenomenul celulita ale buzei, obrazului
- percutia dintelui in transversal e mai dureroasa decat in vertical
- test de vitalitate poz
- pot exista adenopatii cervicale
- Rx prez rezorbtia osului alveolar de dim. diferite
! daca nu se trat. se poate fistuliza sau se complica prin pulpite acute si parodontite apicale acute
retrograde, osteita sau osteomielita

4. Alte complicatii locale

- hiperestezia dentinara: repr. senzatia de durere de intensitate intensa/medie/redusa provocata
de contactul unor agenti termici, mecanici, chimici cu suprafetele radiculare. Poate aparea in
urma retractiilor gingivale, detartraje, gingivectomii, planare radiculara
- lacune cuneiforme: apar la coletul dintilor, in zona vestibulara, ca o lipsa de substanta, de forma
triunghiulara, cu baza spre exterior si varful spre axul dintelui.
- cariile sit sub coletul anatomic al dintelui: pot fi favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a
cementului si a dentinei radiculare
- pulpite acute laterograde (prin canale colaterale, aberente) sau retrograde (prin orificiul apical):
au o frecventa scazuta, doar 2% din imbolnavirile parodontale profunde
- necroze pulpare: consecinta unor traume mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-
nervos apical al dintii parodontotici cu mobilitate pat., pot aparea prin leziuni directe in cursul
interventiilor chirurgicale paro in pungi adanci, fara devitalizarea prealabila a dintilor
- parodontite apicale subacute/cronice retrograde: prin pungi paro adanci imbraca aspecte
colincie si Rx variate: de la forme acute la cele cronice, de la resorbtii osoase, la forme extinse
periradicular si periapical

5. Complicatii loco-regionale
- celulite
- osteite, osteomielite ale oaselor maxilare
- sinuzita maxilara
- adenite
- tromboflebita sinusului cavernos
- abces cerebral