Introducere

În industria constructoare de maşini contemporane şi moderne se

întrebuinţează pe larg acţionarea hidraulică. Acţionările hidraulice
sunt folosite în sistemele de dirijare automată a maşinilor-unelte de
aşchiere a metalelor şi liniilor automati zate a roboţilor-manipulatori
şi a maşinilor tehnologice din industria metalurgică, alimentară şi cea
uşoară etc.

Folosirea acţionărilor hidraulice ne permite să obţinem o

producti vitate înaltă a maşinilor, fi abilitate şi consum mic de
material. Spre exemplu: la strunguri şi la uti lajele de forjare sunt
folosite sistemele hidraulice pentru efectuarea mişcării principale,
automate şi a deplasărilor automate de copiere a mecanismelor de
acţionare a organelor de lucru e tc.
Acţionarea hidraulică este o totalitate de dispozitive menite să pună în
funcţiune mecanismele şi maşinile prin intermediul hidraulic aflat sub presiune.
Acţionarea hidraulică volumică este totalitatea maşinilor hidraulice şi volumice şi
al aparatajului hidraulic al dispozitivelor auxiliare şi al maşinilor hidraulice.
Pompele - transformă energia mecanică a motorului antrenat în energia
potenţială a presiunii lichidului.

Motoarele hidraulice - transformă energia lichidului în mişcare de translaţie, de

rotaţie şi de orientare a elementului la ieşire.

Dirijarea acţionărilor hidraulice se produce cu ajutorul aparatajului hidraulic

(pompă-motor hidraulic) şi anume: supapele de siguranţă, supapele cu clapetă
reversibilă, drosele şi distribuitoare.

Mecanismele de control sunt: manometrele; releurile de presiune, de

temperatură , nivel şi timp; reductoarele de poziţie a elementului la ieşire.

Potrivit principiului de reglare a vitezei se deosebesc sisteme hidraulice cu

reglare prin drosel (rezistivă), volumică şi combinată. În cazul de faţă noi avem un
sistem hidraulic cu reglare prin drosel, care este montat la ieşire. Avantajul
acţionării hidraulice cu reglare prin drosel constă în sensibilitate înaltă şi
rapiditate, forţa necesară pentru deplasarea elementelor de reglare prin blocarea
distribuitoarelor hidraulice şi simplitatea construcţiei dispozitivelor hidraulice şi
preţul mic. Însă acţionările hidraulice cu reglare prin drosel au un randament mic,
condiţionat de însuşi principiul de stopare al fluxului fluidului de lucru.
 1. Partea
descriptivă a
sistemului
hidraulic
1.2. Expunerea avantajelor şi dezavantajelor acţionărilor hidraulice,
argumentarea folosirii schemei hidraulice pentru maşina concretă .

Avantajele sistemei hidraulice date sunt:

a) Posibilitatea de a avansa viteza organului de lucru în limite mari.

b) Posibilitatea de a dezvolta eforturi mari a organelor de lucru în timp
îndelungat.
c) Asigurarea suprafeţelor în frecare a organelor de lucru cu lubrifiant.
d) Inerţia mică a organelor de lucru.
e) Posibilitatea de a transmite energia hidraulică în mişcare liniară, rotativă.
f) Proprietatea de a proteja sistemul hidraulic prin limitarea presiunii.
g) Cu ajutorul motoarelor hidraulice cu momente mari se poate simplifica
considerabil schemele cinematice a maşinilor unelte.

Dezavantajele sistemei hidraulice date sunt:

a) Schimbarea temperaturii în sistemul hidraulic aduce la schimbarea
viscozităţii care prin urmare aduce la mărirea pierderilor volumice şi la
micşorarea pierderilor volumice şi la micşorarea vitezei de mişcare a
organului de lucru şi a randamentului volumic şi total al sistemului hidraulic.
b) Schimbarea presiunii în sistemul hidraulic aduce la schimbarea
compresibilităţii ca urmare se întârzie începutul mişcării organului de lucru .
c) Sistemul hidraulic este sensibil la scurgerile interne şi externe şi la impurităţi.
d) Reglarea hidraulică este mai complicată decât reglarea pneumatică.
În sistemul aceasta hidraulic se foloseşte pompă cu productivitatea
constantă. Reglarea presiunii de lucru şi a presiunii în magistrala de deversare o
efectuează supapa de presiune de tip PG 54-22. Aici este întrebuinţată reglarea
vitezei avansului de lucru prin drosel. Pentru descărcarea sistemului este folosit
distribuitorul tripoziţional , care, aflându-se în poziţia neutră, leagă magistrala
de refulare cu rezervorul.

e) Metoda examinată de reglare prin drosel nu permit să se menţină viteza

organului de lucru constantă şi independentă de sarcină, pentru că la
varierea sarcinii, căderea de presiune ∆P din drosel se schimbă. Acest
neajuns al reglării prin drosel se poate înlătura, înlocuind droselul prin
regulatorul de flux.

1.3. Descrierea schemei hidraulice principiale alcătuite, principiul de lucru.

 Figura 1 conţine pompa hidraulica P, supapa de presiune SS , distribuitorul
hidraulic tripoziţional cu comandă hidraulica DH, motorul hidraulic MHL cuplat,
organul de lucru, filtrul F, regulatorul de debit RF, releul de presiune RP releul de
timp RT şi rezervorul R.

Sistemul hidraulic elaborat este predestinat pentru îndeplinirea următorului

ciclu de lucru:
PI-AR-AL1 -Iv- AL2-AL3-AL4-AL5-AL6-RR-Stop
Aici este folosit în calitate de motor hidraulic liniar cilindru hidraulic cu tijă
unilaterală care transformă energia lichidului în mişcare liniară şi este transmisă
organului de lucru. Luând în consideraţie că presiunea fluidului nu este prea mare
folosim în construcţia sistemului hidraulic distribuitoare cu dirijare
electromagnetică. Pentru reglarea rezistivă a vitezei organului de lucru pentru
cazul când droselul este montat la intrare vom folosi drosele cu regulator. Iar
comanda dispozitivului este efectuată cu releu de presiune amplasate deasupra
tijei cilindrului hidraulic.
Principiul de lucru

În poziţia iniţiala electromagneţii E1 şi E2 sînt deconectaţi, distribuitorul DH1 se

află în poziţia zero şi pompa se descarcă prin supapa de presiune SP în rezervor.
P.I. E1(-); E2(-); → DH1 (0)
Intrare: Rz – P – DH1(0) – SP – R → vMHL=0

Pentru efectuarea avansului rapid (AR) se conectează magnetul electric E1.

Sertarul distribuitorului DH1 ocupă poziţia a şi fluidul de lucru pătrunde în pompa
P în camera cu tijă a hidromotorului CH.
AR-DH1(1)-DH2(1)-E1(-)-E2(+);
Intrare: Rz – P – DH1(1)-DH2(1) –SSU1-MHL

SP RP1

Ieşire: MHL – SSU1-DH1(1)– Rz

RP2
Qp
=f 1(Qp)
Deci viteza avansului rapid este: VAR= F 1

Evacuarea fluidului din camera a doua a hidromotorului MHL în rezervor se

realizează prin rigola inelara b, distribuitorul DH1 (a) . Prin canalele aşezate pe
partea frontală din dreapta a pistonului, la mişcarea pistonului în dreapta se
produce închiderea treptată a rigolei b, ce duce la micşorarea vitezei deplasării
organului de lucru. În acest caz are loc frânarea pe distanţa egală cu lăţimea
rigolei şi lungimea canalului de pe piston. După închiderea completă a rigolei b a
camerei cu tijă, fluidul începe a se scurge prin filtrul F, regulatorul de flux RF, ,
distribuitorul DH1 (poz. a) şi în rezervor.

Astfel, comutarea automată de la admisiunea (AR) la avansul de lucru (AL)

după frâna preliminară (F) e îndeplinită nemijlocit de piston pe parcurs.

AL1- E1(+)- E2(-)-E3(+)-DH1(1)-DH2(2)

Intrarea: Rz–P–DH1(1)-DH2(2)-F1-DR1–MHL

SP

Ieşire: MHL –DH1(1)-SSU1– RZ

RP2

Q DR 1
=f 2(Q )
Deci viteza avansului de lucru 1 este: VAL1= F1

Oprirea cu durata de timp (OR) după avansul de lucru (AL) şi comutarea la

inversare (Iv) după trecerea timpului t (secunde) este asigurată de interacţiunea
releului de timp (RT) în următoarea consecutivitate. Contrapresiunea din camera
fără tijă a hidromotorului MHL, după apropierea masei în opritor, scade până la
zero, iar la descreşterea presiunii reacţionează releul de presiune RP, arcul căruia
este reglat la presiunea minimală. De la microîntrerupătorul releului de presiune
RP se transmite comanda la releul de timp RT, iar de la el, după intervalul de t
secunde, către electromagneţii El şi E2 ai distribuitorului hidraulic DH. Are loc
inversarea:

Iv-E1(-)-E2(+)-E3(-)-DH1(2)

AL2-E1(-)-E2(+)--E4(+)- DH3(2)
Intrarea: RZ–P–DH1(2)–DH3(2)-F2-DR2-DH4(1)-DH5(1)-DH5(1)–MHL

SP
 Ieşire: MHL –SSU2– DH1(2) – RZ

RP2
Q DR 2
Deci viteza avansului de lucru 2 este: VAL2= F1

AL3-E1(-)- E2(+)-E5(+)-DH4(2)

Intrarea: RZ–P–DH1(2)–DH4(2)-F3–DR4-(2)-DR5(1)DR6(1)-MHL

SP RP2

Ieşire: MHL – SSU2 – DH1(2) – RZ

RP2
Q DR 3
Deci viteza avansului de lucru 3 este: VAL3= F1

AL4-E1(-) - E2(+)-E6(+)-DH5(2)
Intrarea: RZ–P–DH1(2)–DH3(1)-DH4(1)-DH5(2)-DH6(1)-F4-DR4–MHL

SP RP2

Ieşire: MHL – SSU2 – DH1(2)-RZ

RP2
Q DR 4
Deci viteza avansului de lucru 4 este: VAL4= F2

AL5-E1(-)E2(+)-E7(+)-DH1(2)-DH6(2)

Intrarea: RZ–P–DH1(2)–DH3(1)-DH4(1)-DH5(1)-DH6(2)-F5-DR5–MHL

SP RP2
 Ieşire: MHL – SSU2 – DH1(2)-RZ

RP2
Q DR 5
Deci viteza avansului de lucru 5 este: VAL5= F 2
După inversare şi ultimul avans de lucru are loc retragerea rapidă a organului
de lucru în poziţia iniţială. Retragerea rapidă are loc atunci când distribuitorul
DH1 se află în poziţia b. Atunci fluidul de la pompa P pătrunde prin distribuitorul
DH1(b) în hidromotorul MHL. Evacuarea are loc prin distribuitorul DH (b) în
rezervor.

RR-E1(+)-E2(-)-DH1(1)
Intrarea: R–P–DH1(1)–MHL

SP

Ieşire: MHL – SSU2 – DH1(2)-RZ

RP2

QP
Deci viteza retragerii rapide este: VRR= F 2

Oprirea organului de lucru se poate realiza cu pompa în funcţiune, pentru care

fapt e necesar de a transfera sertarul distribuitorului DH1 în poziţia nulă. În acest
caz puterea consumată pentru rotaţia pompei scade considerabil. Pentru a
asigura fiabilitatea sistemului a necesar de a regla releul de presiune RP la
presiunea P=(0,20, 3) MPa.

Stop: E1(-); E2(-); → DH1 (0)

R – P – DH1(0) – SP – R → vMHL=0
 Destinaţia pompei hidraulice
Pompa hidraulică este destinată pentru a transforma energia mecanică
primită de la motoarele electrice în energia hidraulică a fluidului care este
transmis în sistemul hidraulic şi anume organului de lucru.
Destinaţia motorului hidraulic
Motorul hidraulic este destinat pentru a transforma energia potenţială a
lichidului în energia mecanică a organului de lucru. Maşina hidraulică poate lucra
şi în regim de pompă şi de motor.
Destinaţia distribuitoarelor
Distribuitoarele hidraulice sunt destinate pentru deversarea, oprirea şi
pornirea organelor de lucru ale maşinilor-unelte şi al utilajului tehnologic ce se
efectuează prin schimbarea direcţiei mişcării fluxului lichidului de lucru al
sistemului hidraulic, deschiderea şi închiderea sistemului, schimbarea direcţiei.
Distribuitorul hidraulic (DH) cu trei poziţii este destinat pentru pornirea şi
deversarea ciclului.

Destinaţia aparatului de presiune

Aparatul de presiune (SS) este destinat pentru protecţia sistemului hidraulic de
supraîncărcare şi menţinerea unei presiuni constante de determinare.
Destinaţia droselelor cu regulator
Drosele cu regulator sunt destinate pentru a regla debitul de lichid, prin
urmare şi viteza organului de lucru.
În cazul dat sunt folosite drosele cu regulator şi sunt instalate la ieşire.

Destinaţia supapelor de sens unic

Supapele de sens unic sunt folosite în sistemele hidraulice cu scopul de a
permite fluidului de a se mişca prin conducte numai într-un sens.
Destinaţia filtrelor
Filtrele sunt destinate pentru a curăţi de diferite impurităţi fluidele hidraulice,
pentru evitarea depunerii acestor impurităţi pe pereţii conductelor, la aparatajul
hidraulic, care va duce la stoparea lor şi micşorarea preciziei de mişcare a
organului de lucru.
1.4. Destinaţia fluidului şi alegerea lui.

În afară de funcţia principală – transmiterea energiei de la pompă la motorul

hidraulic – fluidul de lucru îndeplineşte la fel şi funcţii auxiliare importante:
lubrifierea suprafeţelor de frecare, protejarea lor de corodare, răcirea sistemului
hidraulic, înlăturarea din sistem a produselor uzării cuplului în frecare.

Diversitatea sarcinilor îndeplinite de fluidul de lucru defineşte o serie de cerinţe,

care i se impun:

 Modul volumic de elasticitate înalt şi stabil;

  Gradientul de temperatură al viscozităţii minimale;
 Bune proprietăţi lubrifiante;
 Rezistenţa la oxidare;
 Rezistenţa mecanică înaltă;
 Lipsa impurităţilor mecanice.
În afară de aceasta, fluidul de lucru nu trebuie să fie toxic, agresiv faţă de
materialul elementelor de etanşare, să nu degajă vapori şi gaze, să nu facă
spumă, să posede temperatura de congelare joasă, să fie ieftin.

Se recomandă de a folosi uleiuri a căror viscozitate deviază minimal la

schimbarea temperaturii. Pentru a se evita formarea vaporilor, uleiul trebuie să
aibă temperatura de inflamabilitate destul de înalt.

Uleiurile minerale încep a se evapora vădit la temperaturi cu aproximativ 80%

mai mic ca temperatura lor de inflamabilitate. Pentru a evita perturbările în lucrul
acţionărilor hidraulice, uleiurile trebuie să aibă temperatura de congelare joasă,
ce este deosebit de important în condiţii climaterice reci. Este foarte important să
se cunoască temperatura minimă, la care fluiditatea uleiului mai permite încă
folosirea lui în mecanismele hidraulice. Ţinând cont de cele menţionate mai sus
alegem în calitate de fluid uleiul industrial M-18, cu următoarele caracteristici:

 Densitatea [kg/m3 ] (la 200) ------------------------------880

o
 Viscozitatea cinematică [mm2/s] (la 50 C) ---- ----6,5–20,5
 Temperatura [ C] – de inflamare ------------------
0
-------170
- de congelare ------------------- --------------------------15
 Capacitatea de lubrifiere ---------------------------- ----bună.

2.1. Calculul diametrului cilindrului hidraulic.

Parametrii de bază ai cilindrilor hidraulici sunt:

diametrul cilindrului – D;

diametrul tijei –d;

cursa tijei – L;

căderea de presiune – PL – în timpul mişcării stabilizate.

 Diametrul cilindrului hidraulic D [mm] cu tijă unilaterală la intrarea fluidului în
camera este egal cu.

P 24000 24000
D=2*
√ π∗PL∗η m √
=2*
3.14∗2.75∗0.88 √
=2∗
7.598
=112.4[mm]

Fig. 2.1. Schema de calcul a motorului hidraulic.

In care P=24*103-presiunea teretica sau forta pe organul de lucru al masinii N;

-caderea de presiune in cilindrul hydraulic MPa.

P1=3 MPa si P2=0 . 25 MPa

ηm =1-randamentul hidromecanic al cilindrului hydraulic.

Diametrul tijei se determina din formula:

φ−1 1.33−1
d=
√ φ
*D=
√ 1
*112.4=55.98

unde φ=1 .33 -coeficient de multiplicare.

Diametrul pistonului D si al tijei d se precizeaza conform sirului normalizat al

diametrelor dupa STAS 12447-80:

Diametrul cilindrului: D=110mm

Diametrul tijei: d=63mm

Consumul nominal:200l/min

Forta maxima de impingere:46.6-39.8kN

Presiunea maximal a cursei moarte:0.16-0.29MPa

Finetea filtrarii nominale:40μm

Masa:102.3kg

Grosimea (mm) peretilor cilindrului hydraulic cu pereti subtiri se determina dupa

formula
k r∗p l∗D 1.1∗2.75∗110
δ= = 2∗50
=3.025mm
2∗[σ ¿¿ a]¿

unde p=3.75-presiunea in cilindru,MPa;k=1 -coeficientul ce caracterizeaza rezerva

la presiune;D=90-diametrul interior al cilindrului,mm;[σ ¿¿ a]¿=50MPa –tensiunea
admisibila .

Tija cilindrului hydraulic se calculeaza la stabilitatea si durabilitate ,reiesind din

faptul ca el reprezinta o bara subtire ,iar elasticitatea corpului cilindrului se
neglijeaza.In acest caz forta critica poate fi exprimata prin formula Euller:

π 2∗E∗J (3 . 14)2∗0 . 21∗106∗0 . 049

Pcr = = =7926.210N
R f ∗L 2∗0.8

Unde:
Pcr -forta critica,N

E=0.21*106MPa-modulul de elasticitate

J=0.049m 4-momentul de inertie a sectiunii

L=0.8m-lungimea raportata a barei

R f =2-se determina in dependent de modul de fixare al cilindrului

Forta de lucru maxima admisa (N) pe tija hidrocilindrului se determina dupa

formula:
P cr 7926.210
Pmax = = 3 =2642.07
n

Unde n=3-este coeficientul de siguranta.

Calculul debitului pentru cilindrul hydraulic

Consumul lichidului de lucru (Qc m3 /c ¿ al cilindrelor hidraulice se determina

reiesind din viteza maximal necesara a organului de lucru V AR(m/s);
-a cilindrului hydraulic in timpul lucrului camerei fara tija:
Q c =V AR∗F∗ηv =0.050*0.0094*1=0.00047=47*10−5 m3 /s =28.14/min

V AR=0.050 m/ s; π∗D 2
F= =0.0094N;
4

1l/min=1.67*10−5 m3 /s

Selectarea pompei hidraulice

In sistemele hidraulice unde presiunea maximal de lucru este de 10 MPa se

recomanda se recomanda a le folosi pompe cu roti dintate si pompe cu
palete,daca presiunea de lucru depaseste 10 MPa se recomanda-pompe cu
pistoane radiale si axiale;

In cazul nostrum alegem urmatoarea pompa G12-33M cu parametrii:

Volumul de lucru:40cm3

Debit:18 l/min=35*1.67¿ 10−5 m3 /¿S

Presiune:6.3-7 MPa

Turatie:960/1450 tur/min

Randament:0.92/0.84

Masa:9.5kg

Popa aleasa trebuie sa dezvolte o presiune :

P p= p+ Δp=3+0. 24=3.24

Δp =0.08*3=0.24-pierderile de presiune sumare in sistemul hidraulic de la pompa

pin la rezervor.
Ptp=0.15*3.24=0.486-presiunea teoretica a pompei

Pmax = P p+ Ptp=3.24+0.486=3.726-presiunea de lucru maximala a pompei

Selectarea aparatajului hidraulic

Aparatajul hidraulic se alege pe baza schemei principale a sistemului hydraulic

elaborate,tinindu-se in mod obligatoriu cont de presiunea aleasa Pmax,consumul
maximal al lichidului de lucru Q pmax.
Doua releuri de presiune VPG 62-11

Intervalul presiunii de control: 0.8-10 MPa

Sensibilitatea presiunii:1 MPa

Pierderile interioare:20 cm3 /min

Presiunea in itrerupator:la intrare: 2¿ 10−3 MPa

la iesire: 1¿ 10−3 MPa

Selectam regulatorul de flux PG 55-14

Diametrul trecerii conventinale : 20mm

Consumul de ulei:max 80 l/min

min 0.25 l/min

Presiunea de lucru:6.3 MPa

max:20 MPa min:10 MPa

Consumul din 100 % din max:1.2-3 MPa

Variatia consumului stability dev ulei in diapazonul de presiune de lucru de la min

la max:+10%

Diferenta dintre presiunea de lucru si presiunea reglarii supappei de

siguranta:0.5-0.8

Presiunea sarcinii:0.3MPa

Timpul de rulare a presiunii:1s

Consumul de ulei prin droselul inchis complet la presiunea de lucru maximala:30-

120cm/min

Masa:7.5 kg

Selectam distribuitorul PG 72-33

Diametrul trecerii conventionale:16 mm

Consumul de ulei:nomimal 40 l/min

 maximal:80 l/min

Presiunea minimal de comanda hidraulica:tripozitionala 0.6 MPa

Timpul declansarii pentru aparatele cu comanda electromagnetic:0.1-1 s

Pierderile de presiune:0.3 MPa

Cursa:10 mm

Efortul de tractiune:25N

Durata conectarii:100%

Tensiunea:110,220,380 V

Numarul maximal de conectari pe ora : 1300

Masa:12 kg

distribuitor cu doua pozitii

-diametrul trecerii conventionale 16mm

-consumul de ulei nom.,si max 40l/min;80l/m

-presiunea min de comanda hidr. 0.6MPa

-timpul declansarii p-u aparatele cu comanda

Fig.2.7.Simbolul hidraulica 0.1-1 s

distribuitorului -pierderile de presiune 0.3MPa

dipozitional cu -cursa 10mm

comanda hidra- -efortul de tractiune 25N

ulica. -durata conectarii 1000/0

Supapa de presiune G 54-23

Diametrul trecerii conventionale:16 mm

Consumul de ulei:nominal 40 l/min

 maximal:63 l/min

minimal:3 l/min

Presiunea reglarii:0.6-6.3 MPa

Schimbarea presiunii reglarii in diapazonul consumurilor de la nominal pina la

minim:0.4 MPa

Pierderile de presiune la consumul nominal :0.15 MPa

Pierderile interne:40,60,80(160) cm3 /min

Masa 1.8 kg

Releu de presiune PG62-11

RP

-intervalul presiunii de control 0.6-6.3 MPA

-perderile interioare de ulei prin orificiu barbacan

3
nu mai mare de 10 cm /min

-presiunea in intrerupatorul cu ejectorul cu ejector:

3
-la intrare 2x 10 MPa
3
-la iesire 1x 10 MPa

2.5 Calculul hidraulic al conductelor.

Problema constă în determinarea diametrelor conductelor şi a pierderilor de

presiune, care apar în ele la trecerea uleiului. Calculul se efectuează pe sectoare,
în care se împarte schema hidraulică. Drept sector se ia partea liniei hidraulice
între ramificaţii, prin care trece unul şi acelaşi consum şi care are acelaşi
diametru. Sectorul poate să reprezinte o ţeavă rectilinie sau pe ea poate fi pasată
diferite rezistenţe locale şi aparataj hidraulic.
 Diametrul interior al ţevei sau al tubului flexibil din metal şi cauciuc (mm) a
liniei de aducţie se determină după formula:

4⋅Q p
dt=
√ π⋅V p ;

unde: V p - este viteza de deplasării fluidului în magistrala de refulare, m/s şi se

alege după recomandările SAV RS 364472 în dependenţă de destinaţie şi
presiunea nominală a conductei PH. În cazul de faţă vom lua Vp=3,2 m/s.

4∗30.06∗10−5
dt1=
√ 3.14∗3.2
=0.01093m=10.93mm

Dimensiunea de bază a ţevilor din oţel fără sudură deformate la rece conform
STAS 8734-75, alegem dt1=11 [mm]. Din [1, anexa 4,12] alegem grosimea ţevei:

=0,3-3.5[mm]

Apoi calculăm consumul de fluid în conducta de deversare la admisiunea

rapidă:
2 2 2 2
Q s = π∗(D −d ) = 3.14(0.09 −0.056 ) =0.00017m3/s
4 4

Diametrul conductei de deversare se va determina după formula:

4∗Q s
√
d t 2=
π∗V s
4∗17∗10−5
√
= 3.14∗2 =0.0104m=10.4mm

Unde: V s - este viteza mişcării fluidului în magistrala de deversare şi este egal

cu 2[m/s].

Conform STAS 12447-80 şi STAS 8734-75 alegem dt2=11mm.

Consumul lichidului după viteza de lucru:

- pentru linia de aducţie şi deversare nu este acelaşi şi se calculează

după formulele:

2 2
Q1= π∗(D ) ∗V AR= 3.14(0.09 ) *0.045=0.0002861m3/s=17.13l/min
4 4
2 2 2 2
Q 2= π∗(D −d ) ¿V AL = 3.14(0.09 −0.056 ) 0.016=0.0000623m3/s=3.73l/min
4 4
Determinăm vitezele reale de mişcare a lichidului prin conducte în timpul săvârşirii

cursei de lucru de către organul de execuţie:

4∗Q1 4∗17.13∗10−5
V 1= = 3.14∗0.011 =0.02m/s
π∗d t 1

4∗Q 1 4∗3.73∗10−5
V 1= = =0.0043m/s
π∗d t 1 3.14∗0.011

Tabelul 1.

Datele iniţiale pentru calculul pierderilor hidraulice

Nr sectorului Viteza V,[m/s] Consumul Lungimea

Diametrul d t , [mm] sectorului
Q, [l/min] L, [m]
primită calculată calculat Calculat

după STAS

Linia de 3,2 0.02 17.13 10.93 11 5.5

aducţie

Linia de 2 0.0043 3.73 10.4 11 6.5

deversare

2.6. Calculul pierderilor hidraulice.

Pierderile de presiune la frecare de-a lungul conductei în timpul avansului de
lucru:
l 1 V 21
ΔP fl 1 =λ 1⋅ ⋅ ⋅γ
- pentru linia de aducţie: dt 1 2 g ;
 ΔP fl 2 =λ 2 ¿
l V
2⋅¿ 2 ⋅ 2⋅γ
d 2g
- pentru linia de deversare: t2 ;

Unde: - greutatea volumului uleiului natural [A/m3],

l- lungimea conductei;

- coeficientul de frecare hidraulică;

=g=880·9,8=8624

Calculul numărului lui Reynolds:

- pe linia de admisie:
V 1∗d t 1 0.02∗0.011
R l 1= = =22000
ν 10∗10−7

- pe linia de deversare:
V 2∗d t 2 0.0043∗0.011
Rl 2 = = =4730
ν 10∗10−5

determinarea coeficientului de frecare hidraulică:

a) pentru regimul turbulent al mişcării fluidului:

0.3164 0.3164
λ 1= =
R l 10.25 12.17 =0.025

0.3164 0.3164
λ 1= =
R l 20.25 8.29 =0.038

5.5
∗0.022
P
Δ f 1=0.025* 0.011 *8624*10−6 =0.000022 MPa
2∗9.8

6.5
∗0.0432
P
Δ f 1=0.038* 0.011 *8624*10−6 =0.000018 MPa
2∗9.8

Calculul pierderilor de presiune în rezistenţele locale:

 2
V
¿ 1
- În conducta de admisie: 1= 2 ;
2
V
¿ 2
- În conducta de deversare: 2= 2
Ta
belul 2

Calculul pierderilor prin frecare

Numărul l1 l2 dt1 dt2 V1 V2 Re1 Re2 1 2 fl1 fl2
sectorului
m m m m m/s m/s MPa MPa

Conducta 5. - 11 - 0.02 - 2200 - 0,025 - 0.0000 -

5 0 22
de

admisie

Conducta - 6. - 11 - 0.004 - 4730 - 0,03 - 0.000018

de 5 3 8
deversare

2
Δ P1=0.85*850* 0.02
2
=0.14MPa
P 0.00432
Δ 2=0.85*850* 2 =0.0066MPa

Deoarece noi ştim că viteza maximă este la avans rapid şi la revenire rapidă am
introdus datele numai pentru viteza maximă!

Tabela 3
Calculul pierderilor în rezistenţe hidraulice

Numărul Tipul de Numărul de  2 2

V 1 V 2 P l1 P l2
sectorului rezistenţă rezistenţe
m2/s2 m2/s2 Pa Pa
 Linia de PG-73 4

admisie

(Dilatare

bruscă) 0.0004 0,00022

AR – 0,85 - -

Linia de PG-73 2 0.00004 - 0.0001

deversare 3 8

(Îngustare
bruscă)

RR -
0,6 -

Calculul pierderilor hidraulice în aparatele hidraulice.

Tabela 4
Lista aparatajului hidraulic, caracteristicile tehnice şi pierderile hidraulice

Codificarea, denumirea şi tipul Parametrii

aparatajului
Sectorul

din tabel Din schema hidraulică

Q, P, ∆Pnom Q, P, ∆Pnom,
l/min l/min
MPa MPa MPa MPa

1.DH2 PG72-32 40 0.4 0.8

Linia de

2.DH3 PG72-32 40 0.4 0.8

3.DH4 PG72-32 40 0.4 0.8

Linia de

1.DH1PG72-32 40 0.4 0.5 3.73 4.5 0.0043

40 0.6 0.4
admisie
2.SSU1G54-23

În cazul când prin aparatul hidraulic trece un debit Q, care diferă de debitul
nominal Qnom
Q nom
Δ P AH =Δ P nom ( Q )
max

unde: Pnom- pierderile de presiune în aparatul hidraulic când prin el trece

un debit nominal.

Linia de deversare:

Δ P AH =Δ P nom ¿

- distribuitor hidraulic cu 3 poziţii:

Δ P AH 1=¿0.8*¿=0.14MPa
- distribuitor hidraulic cu 3 poziţii:

Δ P AH 1=¿0.8*¿=0.14MPa
- distribuitor hidraulic cu 3 pozitii

Δ P AH 1=¿0.8*¿=0.14MPa

- distribuitor hidraulic cu 3 pozitii

Δ P AH 1=¿0.8*¿=0.14MPa
Linia de admisie:

- distribuitor hidraulic cu 2 poziţii:

 Δ P AH 2=¿0.5*¿=0.0043MPa

-supapa de presiune

Δ P AH 2=¿0.5*¿=0.0043MPa

Calculăm pierderile sumare de presiune:

- În linia de deversare:

P1=PAH2+PAH3+PAH4+PAH1=0.14+0.14+0.14+14=0.56Mpa
În linia de admisie:

P2=PAH1=0,0043MPa

Ţinând cont de pierderile sumare de presiune, presiunea necesară în linia de

refulare se determină prin formula:

Pp=P+P1+ ΔP 2',

ΔP 2'=P2/φ=0.0043/1.33=0.0032

ΔP 2'=P2*φ=0.0043*1.33=0.0057

Unde:Δ P2' , - pierderile sumare de presiune în linia de deversare.

Pierderile se calculează în felul următor, în dependenţă de construcţia cilindrului

hidraulic.

Pp=4.5+0.56+0.0032=5.063MPa;

Pp=4.5+0.56+0.0057=5.065MPa;
2.7. Alegerea filtrului.

Tipodimensiunea filtrelor se alege, de regulă după consumul maximal al uleiului

din liniile hidraulice de refulare şi de deversare. La alegerea filtrelor, fineţea

filtrării este primită ţinând cont de condiţiile tehnice ale pompelor, cilindrului

hidraulic şi aparatajul hidraulic. Tipodimensiunea şi numărul de filtru trebuie să

garanteze lucrul sigur al elementelor sistemului hidraulic. Trebuie să se ţină cont

că capacitatea de funcţionare a sistemului hidraulic în ansamblul se determină

de puterea fluidului de lucru folosit.

Ţinând cont de toate acestea alegem filtrul de tipul F7 cu următoarele

caracteristici:

- Fineţea filtrării nominale, cm…………5, 10, 25, 40

- Debitul nominal, l/min………………..12- 320
- Presiunea de lucru, Mpa………………6,3; 20
- Căderea de presiune, Mpa…………….0,35
- Trecerea convenţională, Dc, mm……...12
- Tipul elementului filtrat- de hârtie, impur.
2.8. Calculul puterii şi al randamentului sistemului

hidraulic.

Puterea totală a sistemului hidraulic (kW) este egală cu puterea consumată de pompă:

P p max⋅Q P 3
N SH =N P = 10
ηp ;

Unde: Ppmax - presiunea maximală a pompei, MPa;

 Qp - debitul pompei, m3/s;

p- randamentul total al pompei;

−5
N SH = N p= 5.58∗30.06∗10 =1.97kW
0.85

Puterea totală a sistemului hidraulic dezvoltată de cilindru hidraulic şi folosită la mişcarea

organului de lucru este egală cu:

p∗V AL1 τ 1+ V AL2 τ 2+V AL3 τ 3+V AL 4 τ 4+ V AL5 τ 5

Nt=
τ 1+ τ 2+ τ 3+ τ 4+ τ 5

0.016∗15+ 0.016∗15+0.016∗15+0.016∗15+0.016∗15
N t =7* =1.12kW
15+15+15+15+15

Calculăm randamentul sistemului hidraulic:

N t 1.12
η SH = = =0.56
N SH 1.97

2.9. Calculul capacităţii rezervorului.

Determinăm volumul nominal al rezervorului:

V=(2…3)·Qp=2,5·18=45l

Suprafaţa rezervorului se determină după formula:

S R=0.065*√3 V R 2=0.065*12.65=0.82m 2

Cantitatea aproximativă de căldură eliminată în sistemul hidraulic timp de o oră

se determină prin formula:

 Q c =( N SH −N t )⋅3600⋅DC

unde: DC – durata conectării sistemului hidraulic (raportul dintre timpul de

lucru şi timpul total)

DC=0,28

Q c =(1.97-1.12)*3600*0.28=856.8J

Determinăm diferenţa de temperatură stabilită a uleiului din rezervor şi

temperatura mediului ambiant:

Qc 856.8
ΔT= K ∗S
= 17.5∗0.82∗10 3 =59.7 C.
o
T R

unde: Kt - coeficientul de convecţie egal cu 17,5W/m2oC.