UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A
BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE AGRICULTURA
DISCIPLINA: PEDAGOGIE I
Omul are nevoie de educație nu pentru că fără ea nu ar
putea să crească, ci pentru că ar putea să crească la voia întâmplării (J.F. Herbart)
TITULAR CURS: CONF. UNIV. DR. CRISTINA TULBURE
STUDENT:STAVARACHE LARISA IONELA
Anul I –Biologie
Anul universitar 2020-2021
Educatia in viata unui om are un rol foarte important,dezvolta laturi emotionale cat si laturi pagmatice de viata. Educatia ca definitie reprezinta transmiterea de date.Ea dezvolta caracterul unui om,invatarea ajuta la formarea unui scop in viata si la formarea viitorului,insa si cantitatea face diferenta,tocmai de aceea in functie de invataturile primite personalitatile sunt diferite. Plecând de la ceea ce spunea J. Fr. Herbart că ”omul are nevoie de educaţie nu pentru că fără ea n-ar putea creşte, ci pentru că ar putea să crească la voia întâmplării” doresc să prezint în ceea ce urmează nevoia reală a omului de a avea parte de educaţie.Este o afirmatie falsa aceea că nu poţi trăi fără educaţie, e plină lumea de oameni needucaţi. Educaţia nici ea nu a existat din totdeauna ci a venit in urma civilizării. Putem spune că cu cât a crescut nivelul de civilizaţie cu atât şi cel al educaţiei. Deşi sunt persoane care trăiesc în state foarte civilizate şi cu toate acestea sunt foarte prost educaţi şi aceasta se datoreaza faptului scos de Herbart în evidenţă şi anume că persoanele prost educate au fost lăsate să crească la voia întâmplării.Pentru primi ani de educatie sunt responsabili dupa cum stim părinţii,unii copii şi-au învins statutul social şi au ajuns genii şi exemple pentru societate deşi nu au un exemplu demn de urmat.Aceştia sunt cei care au luptat în şcoală cu copii de bani gata, obişnuiţi să ia note mari doar pentru că părinţii lor sunt importanti in societate si au influenta.Cartea are darul însă de a forma oameni şi încă de valoare. Nu degeaba se spune ca daca „ai carte ai parte, n-ai carte n-ai parte”. Păcat că în societatea noastră partea nu se mai face după carte. Ce am vrut însă să scot aici în evidenţă este faptul că educaţia se poate câştiga şi din învăţătură spre norocul celor ce n-au avut parte de cei şapte ani de acasă. Problema la noi este că am ajuns să ni se pară că le ştim pe toate şi că nu mai avem de invăţat de la nimeni, uitând parcă vorba aceea „omul cât traieşte învaţă”. Am devenit însă mari critici, cu toate că ar trebui să ne lăsăm de criticat şi să ne înmulţim baza noastră de cunoştinţă pentru a vedea că cu cât cunoaştem mai mult cu atât avem mai multe de invăţat.Un om educat însă va fi cel care va avea o dorinţă de a invăţa întotdeauna. O a treia instituţie ce se ocupă de educaţie pe lângă cea a familiei şi a şcolii este sau ar trebui să fie Biserica. Instituţie care a fost votată, de către români, ca fiind instituţia care oferă cea mai mare siguranţă. Problema însă e aceea că Bisericii nu i se mai acordă prea mare importanta.Astăzi prea puţini mai merg să ceară un sfat de la duhovnic şi poate de aceea puterea Biserici de a oferi educaţie s-a redus aproape la minim uitând că unde a pătruns creştinismul şi Biserica a pătruns şi civilizaţia.Cele mai de preţ valori morale le găsim în Sfânta Scriptură şi implicit în Biserică. Un om educat va trece prin fiecare dintre instituţii. In concluzie niciodată nu trebuie să ne oprim din învăţat, societatea are nevoie de familii care să ofere copiilor cei şapte ani de acasă, de profesori care să se ocupe de educaţia celor ce le trec prin mână,de preoţi care să ofere o educaţie religioasă şi un exemplu demn de urmat.Putem trăi fără educaţie dar am trăi fără a avea o direcţie. De aceea educaţia are rolul acesta de a da o direcţie şi de a nu ne lăsa să creştem la voia întâmplării.