PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Unitatea I – Orizontul local şi apropiat
Nr. ore – 8 Perioada – săptămânile I-VIII
Conţinut Nr.
Competenţe specifice vizate
uri ore
1. 1.1 – Identificarea unor termeni
Orizontul. 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
Linia învăţare diferite;
orizontului 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
. Puncte sensului termenilor geografici de
cardinale bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
2. 1.1 – Identificarea unor termeni
Orizontul 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
apropiat învăţare diferite;
(clasa, 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
şcoala, sensului termenilor geografici de
cartierul, bază;
localitatea) 1.3 – Utilizarea termenilor geografici
. simpli în contexte cunoscute;
Activităţi de învăţare Evaluare Data
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor termeni Observare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral;
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare
sistematică
la elemente observate; d) definirea, în formulări proprii, a sensului (evaluare
termenilor de bază învăţaţi; orală)
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor învăţaţi; • Probă
2.3. a) identificarea unor elemente şi fenomene pe baza informaţiilor din scrisă de
experienţialul cotidian;
d) precizarea principalelor elemente observabile care formează realitatea
evaluare
geografică înconjurătoare; formativă
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor (fişă de
cardinale sau prin raportare reciprocă; lucru)
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru lărgirea
orizontului de cunoaştere;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor termeni sistematică
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral;
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare
(evaluare
la elemente observate; d) definirea, în formulări proprii, a sensului orală)
termenilor de bază învăţaţi; • Probă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; scrisă de
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul local şi apropiat evaluare
1
Orientarea 2.1 – Aplicarea unor elemente şi
în operaţii matematice minime în
orizontul înţelegerea unor situaţii reale
apropiat observate;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
3. Planul, 1.1 – Identificarea unor termeni
distanţele 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
în învăţare diferite;
orizontul 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
apropiat sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în formativă
unităţi standard şi nonstandard); (fişă de
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor
cardinale sau prin raportare reciprocă;
lucru)
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru lărgirea
orizontului de cunoaştere.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, busola
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor termeni Observare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral;
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare
sistematică
la elemente observate; c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare (evaluare
la termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; orală)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; • Probă
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul local şi apropiat scrisă de
cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în
unităţi standard şi nonstandard);
evaluare
b) utilizarea scării de proporţie; c) realizarea unor planuri simple ale clasei formativă
şi ale şcolii, utilizând forme geometrice simple; (fişă de
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii, la lucru)
diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
3.1. b) identificarea poziţiei obiectelor pe planul clasei, planul şcolii şi al
localităţii;
d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor cardinale
sau prin raportare reciprocă;
3.2. d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi semnul
convenţional corespunzător;
3.4. b) explicarea unor elemente redate în forme grafice; c) construirea
planului clasei, al şcolii şi al cartierului;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane etc.);
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă, învăţare prin descoperire
2
4. Harta. 1.1 – Identificarea unor termeni
Hărţi ale 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
orizontului învăţare diferite; 1.2 – Precizarea, în
local. cuvinte proprii, a sensului termenilor
Caracterist geografici de bază;
ici generale 2.1 – Aplicarea unor elemente şi
observabil operaţii matematice minime în
e ale înţelegerea unor situaţii reale
orizontului observate;
local 2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
5. De la 1.1 – Identificarea unor termeni
orizontul 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
local la învăţare diferite;
ţară 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor termeni Observare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral;
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei termenilor identificaţi în
sistematică
manual/texte complementare/denumiţi de profesor; b) utilizarea termenilor (evaluare
geografici de bază în enunţuri proprii referitoare la elemente observate; orală)
d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învăţaţi; • Probă
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul local şi apropiat scrisă de
cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas etc., exprimate în
unităţi standard şi nonstandard);
evaluare
b) utilizarea scării de proporţie; e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări formativă
diferite; (fişă de
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care formează lucru)
realitatea
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi ale orizontului
local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii; c) citirea şi înţelegerea altor
reprezentări convenţionale specifice (altitudini, limite, areale, zone de
vegetaţie etc.);
3.3. a) precizarea poziţiei şcolii pe hărţi ale localităţii; b) precizarea poziţiei
localităţii în cadrul regiunii şi al ţării;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare;
4.1. b) raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc în
timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, hârtie, creioane
colorate
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă, învăţare prin descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor termeni Observare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral;
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare
sistematică
la elemente observate; c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare (evaluare
la termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; orală)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; • Probă
2.1. b) utilizarea scării de proporţie; e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scrisă de
scări diferite;
3
 operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane
6. 1.1 – Identificarea unor termeni
Modificări 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
observabil învăţare diferite;
e şi repere 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
de timp sensului termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii, la evaluare
diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg); formativă
3.2. a) citirea şi înţelegerea semnelor şi a altor reprezentări convenţionale
utilizate pe hărţi ale orizontului local, localităţii şi regiunii; e) realizarea
(fişă de
unui text cu conţinut geografic pe baza citirii hărţii şi a semnelor lucru)
convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru lărgirea
orizontului de cunoaştere;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, hărţi diferite la
scări diferite
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă, învăţare prin descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor termeni Observare
citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral;
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare
sistematică
la elemente observate; (evaluare
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul înconjurător orală)
(circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei etc.); b) gruparea • Probă
obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, pe scrisă de
baza unor criterii specifice; c) aplicarea unor cunoştinţe de cronologie la
succesiuni de fenomene din realitatea observată; d) identificarea
evaluare
modificărilor geografice observabile din realitatea înconjurătoare formativă
(anotimpuri, evoluţia vegetaţiei etc.); (fişă de
e) corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de timp (o zi, lucru)
o săptămână, o lună, un an);
2.3. a) identificarea unor elemente şi fenomene pe baza informaţiilor din
experienţialul cotidian;
c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor criterii diferite;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă; b) participarea la
activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea şi
protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
4
 naturale şi umane.
7. 1.1 – Identificarea unor termeni
Recapitular 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
e învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
8. 1 1.1 – Identificarea unor termeni
Evaluare geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în •
texte din manual/texte complementare; Observare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază învăţaţi;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
sistematică
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite (probe
categorii, pe baza unor criterii specifice; orale, fişe
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi de lucru)
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale specifice • Proiectul
(altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi semnul
convenţional corespunzător; e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe
baza citirii hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane etc.);
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Proba
texte din manual/texte complementare; scrisă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
(evaluare
realitatea geografică înconjurătoare. sumativă)
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
5
6
Unitatea II România – elemente de geografie generală
Nr. ore: 11
Perioada: săptămânile IX-XVI
Conţinut Nr.
Competenţe specifice vizate
uri ore
9. 1.1 – Identificarea unor termeni
România – 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
aşezare, învăţare diferite;
limite, 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
vecini sensului termenilor geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
10. 1.1 – Identificarea unor termeni
Caracterist 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
icile învăţare diferite;
generale 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
ale sensului termenilor geografici de bază;
reliefului 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
României cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă;
Activităţi de învăţare Evaluare Data
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; d) definirea, în formulări proprii, a • Probă
sensului termenilor de bază învăţaţi; scrisă de
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; evaluare
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe formativă
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob; (fişă de
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii; d) lucru)
identificarea poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi diferite;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au loc în
timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; • Probă
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite scări scrisă de
(harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu anumite criterii evaluare
indicate; formativă
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; c) (fişă de
identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe harta lucru)
regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
7
 3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
11. Apele 2 1.1 – Identificarea unor termeni
geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
12. Clima, 1.1 – Identificarea unor termeni
solurile, 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
vegetaţia învăţare diferite;
naturală şi 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
animalele sensului termenilor geografici de bază;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea
şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; • Probă
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul înconjurător scrisă de
(circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei etc.); evaluare
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe formativă
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob; (fişă de
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări; lucru)
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru lărgirea
orizontului de cunoaştere;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea
şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la termeni orală)
identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; • Probă
8
sălbatice 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii.
13. 1.1 – Identificarea unor termeni
Locuitorii 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
şi aşezările învăţare diferite;
omeneşti 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de bază;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul înconjurător scrisă de
(circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei etc.); evaluare
b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite formativă
categorii, pe baza unor criterii specifice; (fişă de
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor criterii lucru)
diferite;
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă;
b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea şi
protecţia;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; • Probă
2.3. b) explicarea repartiţiei unor elemente geografice în diferite situaţii de scrisă de
spaţiu şi timp; evaluare
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări; formativă
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru lărgirea (fişă de
orizontului de cunoaştere; lucru)
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
9
 naturale şi umane.
14. 1.1 – Identificarea unor termeni
Activităţile 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
economice. învăţare diferite;
Resursele 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
subsolului sensului termenilor geografici de bază;
şi 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
activităţile cunoştinţe dobândite la alte discipline
industriale (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii.
15. 1.1 – Identificarea unor termeni
Principalele 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
produse învăţare diferite;
agricole 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei termenilor identificaţi orală)
în manual/texte complementare/denumiţi de profesor; • Probă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în scrisă de
diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; evaluare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor criterii formativă
diferite; (fişă de
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe lucru)
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea
şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României, harta resurselor
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază orală)
învăţaţi; • Probă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în scrisă de
diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; evaluare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor criterii formativă
diferite; (fişă de
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe lucru)
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
4.2. b) participarea la activităţi de conservare a mediului; c) formarea unei
atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
10
 3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
16. Căile 1.1 – Identificarea unor termeni
de 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
comunicaţi învăţare diferite;
e 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
reprezentate pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
17. 1.1 – Identificarea unor termeni
Recapitular 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
e învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor
României, harta produse agricole
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea unor sistematică
termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la termeni orală)
identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; • Probă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în scrisă de
diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; evaluare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor criterii formativă
diferite; (fişă de
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice pe lucru)
harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru lărgirea
orizontului de cunoaştere.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta fizică a
României, harta transporturilor
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Observare
texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază (probe orale,
învăţaţi; fişe de lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în
diferite categorii, pe baza unor criterii specifice;
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale specifice
(altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi semnul
convenţional corespunzător;
e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii hărţii şi a
11
 reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
18. 1 1.1 – Identificarea unor termeni
Evaluare geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi continentului.
semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la diversitatea
naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată, exerciţiul,
demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă în • Proba
texte din manual/texte complementare; scrisă
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii (evaluare
referitoare la elemente observate; sumativă)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
12
Semestrul al II-lea
Unitatea III: România – elemente de geografie regională
Nr. ore: 10
Perioada: săptămânile I -X
Nr. Competenţe specifice
Conţinuturi Activităţi de învăţare Evaluare Data
ore vizate
20. Munţii Carpaţi 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
1 geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte dintr-un mesaj oral; orală)
proprii, a sensului termenilor 1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei • Probă scrisă
geografici de bază; termenilor identificaţi în manual/texte de evaluare
1.3 – Utilizarea termenilor complementare/denumiţi de profesor; b) utilizarea formativă (fişă
geografici simpli în contexte
cunoscute;
termenilor geografici de bază în enunţuri proprii de lucru)
2.2 – Aplicarea unor elemente şi referitoare la elemente observate;
cunoştinţe dobândite la alte 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
discipline (ştiinţe ale naturii, adecvaţi;
istorie, ştiinţe sociale) în 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
2.3 – Identificarea unor specifice;
fenomene şi procese cu caracter 2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
geografic din mediul baza unor criterii diferite;
înconjurător al orizontului local, 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
al regiunii, ţării şi continentului;
scări diferite;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
reprezentările cartografice; diferite scări;
3.4 – Utilizarea unor 4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
reprezentări grafice şi cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
cartografice simple;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
4.2 – Dobândirea interesului
pentru înţelegerea rolului şi umană.
mediului înconjurător pentru Resurse:
viaţa şi activitatea societăţii; • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
13
 fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
21. Dealurile şi 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
podişurile 1 geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte dintr-un mesaj oral; orală)
proprii, a sensului termenilor 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
geografici de bază; proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
1.3 – Utilizarea termenilor 1.3. d) elaborarea unui text pe baza unei structuri date, formativă (fişă
geografici simpli în contexte
cunoscute;
folosind corect termenii corespunzători; de lucru)
2.2 – Aplicarea unor elemente şi 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
cunoştinţe dobândite la alte observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
discipline (ştiinţe ale naturii, specifice;
istorie, ştiinţe sociale) în 2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
baza unor criterii diferite;
2.3 – Identificarea unor 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
fenomene şi procese cu caracter scări diferite;
geografic din mediul 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
înconjurător al orizontului local, diferite scări;
al regiunii, ţării şi continentului;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
reprezentările cartografice; 4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
3.4 – Utilizarea unor şi umană.
reprezentări grafice şi Resurse:
cartografice simple;
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
4.2 – Dobândirea interesului
pentru înţelegerea rolului fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
mediului înconjurător pentru macheta vulcanii
viaţa şi activitatea societăţii; • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
22. Câmpiile 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
1 geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
texte/contexte/situaţii de

14
 învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul
înconjurător al orizontului local,
al regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului
pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru
viaţa şi activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi umane.
23. Delta Dunării 1.1 – Identificarea unor termeni
1 geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului • Probă scrisă
termenilor de bază învăţaţi; de evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
adecvaţi; de lucru)
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare • Probă scrisă
la termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; de evaluare
15
 geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul
înconjurător al orizontului local,
al regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului
pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru
viaţa şi activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi umane.
24. Organizarea 1.1 – Identificarea unor termeni
administrativă a 1 geografici în
României texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
adecvaţi; c) elaborarea unui text pe baza unei realităţi de lucru)
studiate sau a unei imagini, după un model dat;
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia; a) înţelegerea
necesităţii protecţiei mediului de viaţă;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană; a) prezentarea unor elemente observabile
referitoare la diversitatea naturală şi umană (peisaje,
grupuri şi colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului • Probă scrisă
termenilor de bază învăţaţi; de evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
adecvaţi; de lucru)
16
 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul
înconjurător al orizontului local,
al regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi umane.
25. Bucureşti 1.3 – Utilizarea termenilor
1 geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a
altor reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice
2.2 b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. b) explicarea repartiţiei unor elemente geografice în
diferite situaţii de spaţiu şi timp;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.3 b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta administrativă a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului • Observare
termenilor învăţaţi; sistematică
2.2. c) aplicarea unor cunoştinţe de cronologie la (evaluare
succesiuni de fenomene din realitatea observată; orală)
3.2. e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza • Probă scrisă
citirii hărţii şi a semnelor convenţionale; de evaluare
3.3. b) precizarea poziţiei localităţii în cadrul regiunii şi al formativă (fişă
ţării; de lucru)
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi
alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta Bucureşti
17
 orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului
pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru
viaţa şi activitatea societăţii.
26. Caracteriza-rea 1.3 – Utilizarea termenilor
regiunii orizontului geografici simpli în contexte
local şi a regiunilor 1 cunoscute;
învecinate. 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
Caracterizarea cunoştinţe dobândite la alte
judeţului discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul
înconjurător al orizontului local,
al regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe
hartă;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice
orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului
pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru
viaţa şi activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi umane.
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. c) elaborarea unui text pe baza unei realităţi studiate • Observare
sau a unei imagini, după un model dat; sistematică
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul (evaluare
înconjurător (circuitului apei în natură, modificările orală)
vegetaţiei etc.); • Probă scrisă
f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la de evaluare
diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) formativă (fişă
în raport cu anumite criterii indicate; de lucru)
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare; e)
utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară,
Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene
care au loc în timp real în orizontul local, în ţară, în
Europa şi în lume;
4.2. b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia; c) formarea unei
atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea şi
protecţia;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare
la diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
18

27. 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea
Recapitulare 1 geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi specifice;
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a
altor reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea la diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
• Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului (probe orale,
termenilor de bază învăţaţi; fişe de lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări
convenţionale specifice (altitudini, limite, areale, zone de
vegetaţie etc.);
d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un
element şi semnul convenţional corespunzător; e)
realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii
hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale
regiunii înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare
19
 diversităţii naturale şi umane.
28. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor termeni
geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul
înconjurător al orizontului local,
al regiunii, ţării şi continentului.
colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, globul pământesc, lanternă, fişa de observare
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Proba scrisă
observabilă în texte din manual/texte complementare; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri sumativă)
proprii referitoare la elemente observate;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare.
Resurse:
• materiale fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate
individuală
20
Unitatea IV: România în Europa şi pe glob
Nr. ore: 6
Perioada: săptămânile XI-XVi
Nr.
Conţinuturi Competenţe specifice vizate
ore
29. Poziţia 1.1 – Identificarea unor termeni
României în 1 geografici în texte/contexte/situaţii
Europa. de învăţare diferite;
Vecinii 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
României sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi
explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
30. Europa şi 1.1 – Identificarea unor termeni
Uniunea 1 geografici în texte/contexte/situaţii
Europeană de învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
Activităţi de învăţare Evaluare Data
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii • Probă scrisă de
referitoare la elemente observate; evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; c) formativă (fişă de
elaborarea unui text pe baza unei realităţi studiate sau a unei imagini, lucru)
după un model dat;
2.1. e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări diferite;
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu
anumite criterii indicate;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii,
la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
3.2. e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii hărţii
şi a semnelor convenţionale;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii; d)
identificarea poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi diferite;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică a României, harta fizică a Europei
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază • Probă scrisă de
învăţaţi; evaluare
21
 bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi
explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
31. Terra 1.1 – Identificarea unor termeni
1 geografici în texte/contexte/situaţii
de învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi
explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor formativă (fişă de
învăţaţi; lucru)
2.1. e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări diferite;
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu
anumite criterii indicate;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii,
la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică a României, harta fizică a Europei, harta fizică a lumii/globul
pământesc
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individual
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază (evaluare orală)
învăţaţi; • Probă scrisă de
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite evaluare
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu formativă (fişă de
anumite criterii indicate; lucru)
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii,
la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi ale
orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au loc
în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică a României, harta fizică a Europei
22
 3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale
32. 1.3 – Utilizarea termenilor geografici
Recapitulare 1 simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi
explicarea realităţii înconjurătoare;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice.
33. Evaluare 1.3 – Utilizarea termenilor geografici
1 simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi
explicarea realităţii înconjurătoare;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple.
34. 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
Recapitulare 1 sensului termenilor geografici de
finală bază;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în descrierea şi
explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; d) • Observare
elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect sistematică (probe
termenii corespunzători; orale, fişe de
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite lucru)
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu
anumite criterii indicate;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; • Proba scrisă
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite (evaluare
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu sumativă)
anumite criterii indicate;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază • Observare
învăţaţi; sistematică (probe
2.1. c) realizarea unor planuri simple ale clasei şi ale şcolii, utilizând orale, fişe de
forme geometrice simple; lucru)
22. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în
diferite categorii, pe baza unor criterii specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor
criterii diferite;
d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite scări;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane
23
 procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
35. Evaluare 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
finală 1 sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul • Proba scrisă
punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază sumativă)
învăţaţi;
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi ale
orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
24