GEOGRAFIE – clasa a IV-a

Aria curriculară: Om și societate

Curriculum nucleu
Număr de ore: 1 oră/săptămână Total: 18 ore/semestrul I + 17 ore/semestrul al II-lea; 35 ore anual

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ (ORIENTATIVĂ)

Semestrul I
Manual Geografie, clasa a IV-a, Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu
Unitatea de Nr.
Conţinuturi (titlul lecţiei) Competenţe specifice Săptămână Obs.
învăţare ore
I. Orizontul 1. Orizontul. Linia 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
local şi orizontului. Puncte cardinale texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 I
apropiat Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
2. Orizontul apropiat (clasa, 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
şcoala, cartierul, localitatea) texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 II

1
Orientarea în orizontul Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
apropiat geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane.
3. Planul. Distanţele în 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
orizontul apropiat texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 III
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi

2

4. Harta. Hărţi ale orizontului
local. Caracteristici
observabile ale orizontului
local
5. De la orizontul local la ţară
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 IV
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 V
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
3

6. Modificări observabile şi
repere de timp
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în 1 VI
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 –
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
4
 înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
7. Recapitulare 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 VII
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
8. Evaluare 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în 1 VIII
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului.
II. România 9. România – aşezare, limite, 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
– elemente vecini texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 IX

5
de geografie Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
generală geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane.
10. Caracteristicile generale 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
ale reliefului României texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 X
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.

6
11. Apele 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 2 XI-XII
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
12. Clima, solurile, vegetaţia 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
naturală şi animalele sălbatice texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XIII
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;

7

13. Locuitorii şi aşezările
omeneşti
14. Activităţile economice.
Resursele subsolului şi
activităţile industriale
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea societăţii.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în 1 XIV
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 –
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XV
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
8
 alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea societăţii.
15. Principalele produse 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
agricole texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XVI
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea societăţii.
16. Căile de comunicaţie 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XVII

9
 Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane.
17. Recapitulare 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XVIII
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe

10
 reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
18. Evaluare 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în 1 XIX
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului.

Semestrul al II-lea
III. România 20. Munţii Carpaţi 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
– elemente texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XX
de geografie Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
regională geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice

11

21. Dealurile şi podişurile
22. Câmpiile
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXI
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXII
12
 Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
23. Delta Dunării 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXIII
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter

13
 geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
24. Organizarea 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
administrativă a României texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXIV
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.

14
25. Bucureşti
26. Caracterizarea regiunii
orizontului local şi a
regiunilor învecinate.
Caracterizarea judeţului
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte 1 XXV
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea societăţii.
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute; 1 XXVI
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
15
 geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului pentru înţelegerea rolului
mediului înconjurător pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
27. Recapitulare 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXVII
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
28. Evaluare 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în 1 XXVIII
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte

16
 cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului.
IV. România 29. Poziţia României în 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
în Europa şi Europa. Vecinii României texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXIX
pe Glob Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane.
30. Europa şi Uniunea 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în
Europeană texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 – 1 XXX
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;

17
 1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
31. Terra 1.1 – Identificarea unor termeni geografici în 1 XXXI
texte/contexte/situaţii de învăţare diferite; 1.2 –
Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;

18
 3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice orizontului local, ţării şi lumii
contemporane.
32. Recapitulare 1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte 1 XXXII
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice.
33. Evaluare 1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte 1 XXXIII
cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple.
34. Recapitulare finală 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor 1 XXXIV
geografici de bază;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi operaţii matematice
minime în înţelegerea unor situaţii reale observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi cunoştinţe dobândite la
alte discipline (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe sociale)
în descrierea şi explicarea realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter

19
 geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.
35. Evaluare finală 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor
geografici de bază; 1 XXXV
1.3 – Utilizarea termenilor geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi procese cu caracter
geografic din mediul înconjurător al orizontului local, al
regiunii, ţării şi continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei elementelor reprezentate pe
hartă
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări grafice şi cartografice
simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea şi
înţelegerea diversităţii naturale şi umane.

20
 GEOGRAFIE – clasa a IV-a
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Manual Geografie, clasa a IV-a, Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu

Semestrul I
Unitatea I – Orizontul local şi apropiat
Nr. ore – 8
Perioada – săptămânile I-VIII

Nr. Competenţe specifice

Conţinuturi Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
ore vizate
1. Orizontul. 1.1 – Identificarea unor 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare

21
Linia 1 termeni geografici în
orizontului. texte/contexte/situaţii de
Puncte învăţare diferite;
cardinale 1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; d) definirea, în de evaluare
formulări proprii, a sensului termenilor de bază învăţaţi; formativă (fişă
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului de lucru)
termenilor învăţaţi;
2.3. a) identificarea unor elemente şi fenomene pe baza
informaţiilor din experienţialul cotidian;
d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare;
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu
ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
22
 diversităţii naturale şi
umane.
2. Orizontul 1.1 – Identificarea unor
apropiat 1 termeni geografici în
(clasa, şcoala, texte/contexte/situaţii de
cartierul, învăţare diferite;
localitatea). 1.2 – Precizarea, în
Orientarea în cuvinte proprii, a sensului
orizontul termenilor geografici de
apropiat bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane.
3. Planul, 1.1 – Identificarea unor
distanţele în 1 termeni geografici în
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; d) definirea, în de evaluare
formulări proprii, a sensului termenilor de bază învăţaţi; formativă (fişă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni de lucru)
adecvaţi;
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul
local şi apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă,
ruletă, compas etc., exprimate în unităţi standard şi
nonstandard);
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu
ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
busola
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
23
orizontul texte/contexte/situaţii de
apropiat învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; c) notarea unor de evaluare
formulări proprii simple, referitoare la termeni formativă (fişă
identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; de lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul
local şi apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă,
ruletă, compas etc., exprimate în unităţi standard şi
nonstandard);
b) utilizarea scării de proporţie; c) realizarea unor planuri
simple ale clasei şi ale şcolii, utilizând forme geometrice
simple;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra
ca întreg);
3.1. b) identificarea poziţiei obiectelor pe planul clasei,
planul şcolii şi al localităţii;
d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul
punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă;
3.2. d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un
element şi semnul convenţional corespunzător;
3.4. b) explicarea unor elemente redate în forme grafice; c)
construirea planului clasei, al şcolii şi al cartierului;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.);
24
 cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
4. Harta. 1.1 – Identificarea unor
Hărţi ale 1 termeni geografici în
orizontului texte/contexte/situaţii de
local. învăţare diferite; 1.2 –
Caracteristici Precizarea, în cuvinte
generale proprii, a sensului
observabile termenilor geografici de
ale orizontului bază;
local 2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă,
învăţare prin descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei • Probă scrisă
termenilor identificaţi în manual/texte de evaluare
complementare/denumiţi de profesor; b) utilizarea formativă (fişă
termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare de lucru)
la elemente observate;
d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de
bază învăţaţi;
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul
local şi apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă,
ruletă, compas etc., exprimate în unităţi standard şi
nonstandard);
b) utilizarea scării de proporţie; e) calcularea unor distanţe
pe hărţi la scări diferite;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi
25
 elementelor reprezentate
pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane.
5. De la 1.1 – Identificarea unor
orizontul local 1 termeni geografici în
la ţară texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi
ale orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii; c)
citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale
specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
3.3. a) precizarea poziţiei şcolii pe hărţi ale localităţii; b)
precizarea poziţiei localităţii în cadrul regiunii şi al ţării;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii
înconjurătoare;
4.1. b) raportarea spațială a unor evenimente și fenomene
care au loc în timp real în orizontul local, în țară, în Europa
și în lume;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
hârtie, creioane colorate
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă,
învăţare prin descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; c) notarea unor de evaluare
formulări proprii simple, referitoare la termeni formativă (fişă
identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; de lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
26
geografici simpli în
contexte cunoscute
2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane
adecvaţi;
2.1. b) utilizarea scării de proporţie; e) calcularea unor
distanţe pe hărţi la scări diferite;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra
ca întreg);
3.2. a) citirea şi înţelegerea semnelor şi a altor reprezentări
convenţionale utilizate pe hărţi ale orizontului local,
localităţii şi regiunii; e) realizarea unui text cu conţinut
geografic pe baza citirii hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi
la diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob)
în raport cu anumite criterii indicate;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
hărţi diferite la scări diferite
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă,
învăţare prin descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
27
 2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare.
6. Modificări 1.1 – Identificarea unor
observabile şi 1 termeni geografici în
repere de texte/contexte/situaţii de
timp învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul formativă (fişă
înconjurător (circuitului apei în natură, modificările de lucru)
vegetaţiei etc.); b) gruparea obiectelor (corpurilor)
identificate prin observare în diferite categorii, pe baza
unor criterii specifice; c) aplicarea unor cunoştinţe de
cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea
observată; d) identificarea modificărilor geografice
observabile din realitatea înconjurătoare (anotimpuri,
evoluţia vegetaţiei etc.);
e) corelarea unor fenomene observabile cu intervale
cunoscute de timp (o zi, o săptămână, o lună, un an);
2.3. a) identificarea unor elemente şi fenomene pe baza
informaţiilor din experienţialul cotidian;
c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza
unor criterii diferite;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă;
28
 4.2 – Dobândirea b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
interesului pentru c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
înţelegerea rolului conservarea şi protecţia;
mediului înconjurător 4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
pentru viaţa şi activitatea umană.
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea Resurse:
interesului pentru • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
cunoaşterea şi înţelegerea globul pământesc, lanternă
diversităţii naturale şi • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
umane. dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
7. 1.1 – Identificarea unor 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
Recapitulare 1 termeni geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
texte/contexte/situaţii de 1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor (probe orale,
învăţare diferite; de bază învăţaţi; fişe de lucru)
1.2 – Precizarea, în 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni • Proiectul
cuvinte proprii, a sensului adecvaţi;
termenilor geografici de 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
bază; observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
1.3 – Utilizarea termenilor specifice;
geografici simpli în 3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
contexte cunoscute; adecvaţi
2.2 – Aplicarea unor 3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale
elemente şi cunoştinţe specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
dobândite la alte discipline d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un
(ştiinţe ale naturii, istorie, element şi semnul convenţional corespunzător; e)
ştiinţe sociale) în realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii

29
 descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
8. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor
termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii
înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.);
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
globul pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Proba scrisă
observabilă în texte din manual/texte complementare; (evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni sumativă)
adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
30
mediul înconjurător al Forme de organizare a colectivului:, activitate
orizontului local, al individuală
regiunii, ţării şi
continentului.

31
Unitatea II România – elemente de geografie generală
Nr. ore: 11
Perioada: săptămânile IX-XIX
Nr. Competenţe specifice
Conţinuturi Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
ore vizate
9. România – 1.1 – Identificarea unor 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
aşezare, limite, 1 termeni geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
vecini texte/contexte/situaţii de notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
învăţare diferite; un mesaj oral; orală)
1.2 – Precizarea, în 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
cuvinte proprii, a sensului proprii referitoare la elemente observate; d) definirea, în de evaluare
termenilor geografici de formulări proprii, a sensului termenilor de bază învăţaţi; formativă (fişă
bază; 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni de lucru)
1.3 – Utilizarea termenilor adecvaţi;
geografici simpli în 3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
contexte cunoscute; socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
3.1 – Identificarea poziţiei sau pe planiglob;
elementelor reprezentate 3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale
pe hartă; lumii; d) identificarea poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi
3.3 – Raportarea corectă a diferite;
poziţiei unor elemente pe 4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene
reprezentările cartografice; care au loc în timp real în orizontul local, în ţară, în
4.1 – Dezvoltarea Europa şi în lume.
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice Resurse:
caracteristice orizontului • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
local, ţării şi lumii fotografii, harta fizică a României
contemporane. • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
32
 dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
10. 1.1 – Identificarea unor 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
Caracteristicile 1 termeni geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
generale ale texte/contexte/situaţii de notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
reliefului învăţare diferite; un mesaj oral; orală)
României 1.2 – Precizarea, în 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
cuvinte proprii, a sensului proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
termenilor geografici de 2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi formativă (fişă
bază; la diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) de lucru)
2.2 – Aplicarea unor în raport cu anumite criterii indicate;
elemente şi cunoştinţe 3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
dobândite la alte discipline adecvaţi; c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
(ştiinţe ale naturii, istorie, socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
ştiinţe sociale) în sau pe planiglob;
descrierea şi explicarea 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
realităţii înconjurătoare; scări diferite;
3.1 – Identificarea poziţiei 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
elementelor reprezentate diferite scări;
pe hartă; 4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
3.3 – Raportarea corectă a cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
poziţiei unor elemente pe 4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
reprezentările cartografice; umană.
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi Resurse:
cartografice simple; • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
4.2 – Dobândirea fotografii, harta fizică a României
interesului pentru • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea

33
 înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
11. Apele 2 1.1 – Identificarea unor
termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul formativă (fişă
înconjurător (circuitului apei în natură, modificările de lucru)
vegetaţiei etc.);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi
alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
34
 cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
12. Clima, 1.1 – Identificarea unor
solurile, 1 termeni geografici în
vegetaţia texte/contexte/situaţii de
naturală şi învăţare diferite;
animalele 1.2 – Precizarea, în
sălbatice cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la • Probă scrisă
termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; de evaluare
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul formativă (fişă
înconjurător (circuitului apei în natură, modificările de lucru)
vegetaţiei etc.);
b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
35
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii.
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări
convenţionale specifice (altitudini, limite, areale, zone de
vegetaţie etc.);
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă;
b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
36
13. Locuitorii 1.1 – Identificarea unor
şi aşezările 1 termeni geografici în
omeneşti texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
2.3. b) explicarea repartiţiei unor elemente geografice în formativă (fişă
diferite situaţii de spaţiu şi timp; de lucru)
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi
alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
37
14. Activităţile 1.1 – Identificarea unor
economice. 1 termeni geografici în
Resursele texte/contexte/situaţii de
subsolului şi învăţare diferite;
activităţile 1.2 – Precizarea, în
industriale cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei • Probă scrisă
termenilor identificaţi în manual/texte de evaluare
complementare/denumiţi de profesor; formativă (fişă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin de lucru)
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României, harta resurselor
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
38
 interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii.
15. 1.1 – Identificarea unor
Principalele 1 termeni geografici în
produse texte/contexte/situaţii de
agricole învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor • Probă scrisă
de bază învăţaţi; de evaluare
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin formativă (fişă
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii de lucru)
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României, harta produse agricole
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
39
 pe hartă
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii.
16. Căile de 1.1 – Identificarea unor
comunicaţie 1 termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr- (evaluare
un mesaj oral; orală)
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la • Probă scrisă
termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; de evaluare
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin formativă (fişă
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii de lucru)
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi
alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaştere.
40
 orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane.
17. 1.1 – Identificarea unor
Recapitulare 1 termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României, harta transporturilor
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor (probe orale,
de bază învăţaţi; fişe de lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări
convenţionale specifice (altitudini, limite, areale, zone de
vegetaţie etc.);
41
 (ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
18. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor
termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în
cuvinte proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un
element şi semnul convenţional corespunzător;
e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii
hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale
regiunii înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare
la diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, globul pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Proba scrisă
observabilă în texte din manual/texte complementare; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri sumativă)
proprii referitoare la elemente observate;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare.
42
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în Resurse:
contexte cunoscute; • materiale → fişe de lucru
2.3 – Identificarea unor • procedurale → exerciţiul, munca independentă
fenomene şi procese cu Forme de organizare a colectivului:, activitate
caracter geografic din individuală
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului.

43
Semestrul al II-lea
Unitatea III: România – elemente de geografie regională
Nr. ore: 10
Perioada: săptămânile XX-XXIX
Nr. Competenţe specifice
Conţinuturi Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
ore vizate
20. Munţii 1.1 – Identificarea unor 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
Carpaţi 1 termeni geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
texte/contexte/situaţii de notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
învăţare diferite; dintr-un mesaj oral; orală)
1.2 – Precizarea, în cuvinte 1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei • Probă scrisă
proprii, a sensului termenilor identificaţi în manual/texte de evaluare
termenilor geografici de complementare/denumiţi de profesor; b) utilizarea formativă (fişă
bază; termenilor geografici de bază în enunţuri proprii de lucru)
1.3 – Utilizarea termenilor referitoare la elemente observate;
geografici simpli în 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
contexte cunoscute; adecvaţi;
2.2 – Aplicarea unor 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
elemente şi cunoştinţe observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
dobândite la alte discipline specifice;
(ştiinţe ale naturii, istorie, 2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
ştiinţe sociale) în baza unor criterii diferite;
descrierea şi explicarea 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
realităţii înconjurătoare; scări diferite;
2.3 – Identificarea unor 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
fenomene şi procese cu diferite scări;
caracter geografic din 4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
mediul înconjurător al cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
44
 orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
21. Dealurile şi 1.1 – Identificarea unor
podişurile 1 termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri • Probă scrisă
proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
1.3. d) elaborarea unui text pe baza unei structuri date, formativă (fişă
folosind corect termenii corespunzători; de lucru)
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
45
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
46
 interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
22. Câmpiile 1.1 – Identificarea unor
1 termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului • Probă scrisă
termenilor de bază învăţaţi; de evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
adecvaţi; de lucru)
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
47
 3.3 – Raportarea corectă a macheta vulcanii
poziţiei unor elemente pe • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
reprezentările cartografice; dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
3.4 – Utilizarea unor Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
reprezentări grafice şi activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
23. Delta 1.1 – Identificarea unor 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
Dunării 1 termeni geografici în observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
texte/contexte/situaţii de notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
învăţare diferite; dintr-un mesaj oral; orală)
1.2 – Precizarea, în cuvinte 1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare • Probă scrisă
proprii, a sensului la termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; de evaluare
termenilor geografici de 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
bază; adecvaţi; c) elaborarea unui text pe baza unei realităţi de lucru)
1.3 – Utilizarea termenilor studiate sau a unei imagini, după un model dat;
geografici simpli în 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
contexte cunoscute; observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
2.2 – Aplicarea unor specifice;

48
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia; a) înţelegerea
necesităţii protecţiei mediului de viaţă;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană; a) prezentarea unor elemente observabile
referitoare la diversitatea naturală şi umană (peisaje,
grupuri şi colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
49
 umane.
24. 1.1 – Identificarea unor
Organizarea 1 termeni geografici în
administrativă texte/contexte/situaţii de
a României învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului • Probă scrisă
termenilor de bază învăţaţi; de evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
adecvaţi; de lucru)
2.2 b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. b) explicarea repartiţiei unor elemente geografice în
diferite situaţii de spaţiu şi timp;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.3 b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta administrativă a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
50
 3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
25. Bucureşti 1.3 – Utilizarea termenilor
1 geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului • Observare
termenilor învăţaţi; sistematică
2.2. c) aplicarea unor cunoştinţe de cronologie la (evaluare
succesiuni de fenomene din realitatea observată; orală)
3.2. e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza • Probă scrisă
citirii hărţii şi a semnelor convenţionale; de evaluare
3.3. b) precizarea poziţiei localităţii în cadrul regiunii şi al formativă (fişă
ţării; de lucru)
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi
alternative pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta Bucureşti
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
51
 elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii.
26. 1.3 – Utilizarea termenilor
Caracteriza- geografici simpli în
rea regiunii 1 contexte cunoscute;
orizontului 2.2 – Aplicarea unor
local şi a elemente şi cunoştinţe
regiunilor dobândite la alte discipline
învecinate. (ştiinţe ale naturii, istorie,
Caracterizarea ştiinţe sociale) în
judeţului descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. c) elaborarea unui text pe baza unei realităţi studiate • Observare
sau a unei imagini, după un model dat; sistematică
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul (evaluare
înconjurător (circuitului apei în natură, modificările orală)
vegetaţiei etc.); • Probă scrisă
f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la de evaluare
diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) formativă (fişă
în raport cu anumite criterii indicate; de lucru)
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare; e)
utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară,
Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene
52
 pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane;
4.2 – Dobândirea
interesului pentru
înţelegerea rolului
mediului înconjurător
pentru viaţa şi activitatea
societăţii;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
27. 1.1 – Identificarea unor
Recapitulare 1 termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
care au loc în timp real în orizontul local, în ţară, în
Europa şi în lume;
4.2. b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoaşterea, conservarea şi protecţia; c) formarea unei
atitudini civice referitoare la cunoaşterea, conservarea şi
protecţia;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare
la diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică, mulaj – încreţirea munţilor,
macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului (probe orale,
termenilor de bază învăţaţi; fişe de lucru)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
53
 1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate
pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor
şi a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
28. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor
termeni geografici în
specifice;
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări
convenţionale specifice (altitudini, limite, areale, zone de
vegetaţie etc.);
d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un
element şi semnul convenţional corespunzător; e)
realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii
hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la
scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale
regiunii înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare
la diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, globul pământesc, lanternă, fişa de observare
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Proba scrisă
observabilă în texte din manual/texte complementare; (evaluare
54
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului.
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri sumativă)
proprii referitoare la elemente observate;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare.
Resurse:
• materiale fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate
individuală
55
Unitatea IV: România în Europa şi pe glob
Nr. ore: 5
Perioada: săptămânile XXIX-XXXIII
Nr. Competenţe specifice
Conţinuturi
ore vizate
29. Poziţia 1.1 – Identificarea unor
României în 1 termeni geografici în
Europa. Vecinii texte/contexte/situaţii de
României învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în • Probă scrisă
enunţuri proprii referitoare la elemente observate; de evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni formativă (fişă
adecvaţi; c) elaborarea unui text pe baza unei realităţi de lucru)
studiate sau a unei imagini, după un model dat;
2.1. e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări diferite;
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi
la diferite scări (harta României, a Europei şi pe
planiglob) în raport cu anumite criterii indicate;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată
a realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară,
Terra ca întreg);
3.2. e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza
citirii hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale
lumii; d) identificarea poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi
diferite;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene
care au loc în timp real în orizontul local, în ţară, în
56
 2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.2 – Utilizarea semnelor şi
a altor reprezentări
convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane.
30. Europa şi 1.1 – Identificarea unor
Uniunea 1 termeni geografici în
Europeană texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
Europa şi în lume.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României, harta fizică a Europei
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) sistematică
notarea şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi (evaluare
dintr-un mesaj oral; orală)
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului • Probă scrisă
termenilor de bază învăţaţi; de evaluare
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului formativă (fişă
termenilor învăţaţi; de lucru)
2.1. e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări diferite;
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi
57
contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe
hartă;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
la diferite scări (harta României, a Europei şi pe
planiglob) în raport cu anumite criterii indicate;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată
a realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară,
Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale
lumii;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene
care au loc în timp real în orizontul local, în ţară, în
Europa şi în lume;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României, harta fizică a Europei,
harta fizică a lumii/globul pământesc
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
58
 caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
31. Terra 1.1 – Identificarea unor
1 termeni geografici în
texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte
proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului (evaluare
termenilor de bază învăţaţi; orală)
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi • Probă scrisă
la diferite scări (harta României, a Europei şi pe de evaluare
planiglob) în raport cu anumite criterii indicate; formativă (fişă
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată de lucru)
a realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară,
Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi
socio-economice pe harta regiunii, a României, Europei
sau pe planiglob;
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe
hărţi ale orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale
lumii;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene
care au loc în timp real în orizontul local, în ţară, în
Europa şi în lume.
Resurse:
59
 continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe
hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi
a altor reprezentări
convenţionale;
4.1 – Dezvoltarea
curiozităţii de cunoaştere a
elementelor geografice
caracteristice orizontului
local, ţării şi lumii
contemporane.
32. 1.3 – Utilizarea termenilor
Recapitulare 1 geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.3 – Raportarea corectă a
poziţiei unor elemente pe
reprezentările cartografice.
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, harta fizică a României, harta fizică a Europei
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni • Observare
adecvaţi; d) elaborarea unui text pe baza unei structuri sistematică
date, folosind corect termenii corespunzători; (probe orale,
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi fişe de lucru)
la diferite scări (harta României, a Europei şi pe
planiglob) în raport cu anumite criterii indicate;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale
lumii.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, globul pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
60
33. Evaluare 1.3 – Utilizarea termenilor
1 geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple.
34. 1.2 – Precizarea, în cuvinte
Recapitulare 1 proprii, a sensului
finală termenilor geografici de
bază;
2.1 – Aplicarea unor
elemente şi operaţii
matematice minime în
înţelegerea unor situaţii
reale observate;
2.2 – Aplicarea unor
elemente şi cunoştinţe
dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie,
ştiinţe sociale) în
descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni • Proba scrisă
adecvaţi; (evaluare
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi sumativă)
la diferite scări (harta României, a Europei şi pe
planiglob) în raport cu anumite criterii indicate;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate
individuală
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului • Observare
termenilor de bază învăţaţi; sistematică
2.1. c) realizarea unor planuri simple ale clasei şi ale (probe orale,
şcolii, utilizând forme geometrice simple; fişe de lucru)
22. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii
specifice;
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărți de contur, la
diferite scări;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare
la diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi
colectivităţi umane etc.).
61
 2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
3.4 – Utilizarea unor
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.
35. Evaluare 1.2 – Precizarea, în cuvinte
finală 1 proprii, a sensului
termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în
contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor
fenomene şi procese cu
caracter geografic din
mediul înconjurător al
orizontului local, al
regiunii, ţării şi
continentului;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii,
fotografii, globul pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea
dirijată, exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu • Proba scrisă
ajutorul punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului sumativă)
termenilor de bază învăţaţi;
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe
hărţi ale orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale
lumii;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la
diferite scări;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni
adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală
62
3.1 – Identificarea poziţiei şi umană.
elementelor reprezentate pe
hartă; Resurse:
3.2 – Utilizarea semnelor şi • materiale → fişe de lucru
a altor reprezentări • procedurale → exerciţiul, munca independentă
convenţionale; Forme de organizare a colectivului:, activitate
3.4 – Utilizarea unor individuală
reprezentări grafice şi
cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea
interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi
umane.

63