GEOGRAFIE – clasa a IV-a
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Manual Geografie, clasa a IV-a, Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu
Unitatea I – Orizontul local şi apropiat
Nr. ore – 8
Perioada – săptămânile I-VIII
Nr.
Conţinuturi Competenţe specifice vizate
ore
1. Orizontul. 1.1 – Identificarea unor termeni
Linia 1 geografici în texte/contexte/situaţii
orizontului. de învăţare diferite;
Puncte cardinale 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii,
a sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene
şi procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor
Semestrul I
Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; d) definirea, în formulări proprii, a • Probă
sensului termenilor de bază învăţaţi; scrisă de
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor evaluare
învăţaţi; formativă
2.3. a) identificarea unor elemente şi fenomene pe baza informaţiilor (fişă de
din experienţialul cotidian; lucru)
d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
realitatea geografică înconjurătoare;
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul
punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru
lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane
1
 geografice caracteristice etc.).
orizontului local, ţării şi lumii Resurse:
contemporane; • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii
4.3 – Dezvoltarea interesului • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
pentru cunoaşterea şi înţelegerea exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
diversităţii naturale şi umane. Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
2. Orizontul 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
apropiat (clasa, 1 geografici în texte/contexte/situaţii în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
şcoala, cartierul, de învăţare diferite; unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
localitatea). 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
Orientarea în a sensului termenilor geografici de referitoare la elemente observate; d) definirea, în formulări proprii, a • Probă
orizontul bază; sensului termenilor de bază învăţaţi; scrisă de
apropiat 1.3 – Utilizarea termenilor 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; evaluare
geografici simpli în contexte 2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul local şi formativă
cunoscute; apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas (fişă de
2.1 – Aplicarea unor elemente şi etc., exprimate în unităţi standard şi nonstandard); lucru)
operaţii matematice minime în 3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul
înţelegerea unor situaţii reale punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă;
observate; 4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru
3.1 – Identificarea poziţiei lărgirea orizontului de cunoaştere.
elementelor reprezentate pe hartă; Resurse:
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, busola
cunoaştere a elementelor • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
geografice caracteristice exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
orizontului local, ţării şi lumii Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
contemporane. perechi şi echipă, activitate individuală
3. Planul, 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
distanţele în 1 geografici în texte/contexte/situaţii în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică

2
orizontul de învăţare diferite;
apropiat 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii,
a sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.3 – Identificarea unor fenomene
şi procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi umane.
unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; c) notarea unor formulări proprii • Probă
simple, referitoare la termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj scrisă de
oral; evaluare
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; formativă
2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul local şi (fişă de
apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas lucru)
etc., exprimate în unităţi standard şi nonstandard);
b) utilizarea scării de proporţie; c) realizarea unor planuri simple ale
clasei şi ale şcolii, utilizând forme geometrice simple;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii,
la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
3.1. b) identificarea poziţiei obiectelor pe planul clasei, planul şcolii
şi al localităţii;
d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul punctelor
cardinale sau prin raportare reciprocă;
3.2. d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi
semnul convenţional corespunzător;
3.4. b) explicarea unor elemente redate în forme grafice; c)
construirea planului clasei, al şcolii şi al cartierului;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane
etc.);
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă, învăţare prin
descoperire
3
 Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
4. Harta. Hărţi 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
ale orizontului 1 geografici în texte/contexte/situaţii în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
local. de învăţare diferite; 1.2 – unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
Caracteristici Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei termenilor orală)
generale sensului termenilor geografici de identificaţi în manual/texte complementare/denumiţi de profesor; b) • Probă
observabile ale bază; utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii referitoare scrisă de
orizontului local 2.1 – Aplicarea unor elemente şi la elemente observate; evaluare
operaţii matematice minime în d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază formativă
înţelegerea unor situaţii reale învăţaţi; (fişă de
observate; 2.1. a) măsurarea distanţelor în clasă, în şcoală, în orizontul local şi lucru)
2.3 – Identificarea unor fenomene apropiat cu instrumente de măsură adecvate (riglă, ruletă, compas
şi procese cu caracter geografic din etc., exprimate în unităţi standard şi nonstandard);
mediul înconjurător al orizontului b) utilizarea scării de proporţie; e) calcularea unor distanţe pe hărţi la
local, al regiunii, ţării şi scări diferite;
continentului; 2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
3.1 – Identificarea poziţiei realitatea
elementelor reprezentate pe hartă; 3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor 3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi ale
reprezentări convenţionale; orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii; c) citirea şi
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei înţelegerea altor reprezentări convenţionale specifice (altitudini,
unor elemente pe reprezentările limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
cartografice; 3.3. a) precizarea poziţiei şcolii pe hărţi ale localităţii; b) precizarea
3.4 – Utilizarea unor reprezentări poziţiei localităţii în cadrul regiunii şi al ţării;
grafice şi cartografice simple; 3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de înconjurătoare;
cunoaştere a elementelor 4.1. b) raportarea spațială a unor evenimente și fenomene care au loc
geografice caracteristice în timp real în orizontul local, în țară, în Europa și în lume;

4
 orizontului local, ţării şi lumii Resurse:
contemporane. • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, hârtie,
creioane colorate
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă, învăţare prin
descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
5. De la 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
orizontul local la 1 geografici în texte/contexte/situaţii în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
ţară de învăţare diferite; unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
a sensului termenilor geografici de referitoare la elemente observate; c) notarea unor formulări proprii • Probă
bază; simple, referitoare la termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj scrisă de
1.3 – Utilizarea termenilor oral; evaluare
geografici simpli în contexte 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; formativă
cunoscute 2.1. b) utilizarea scării de proporţie; e) calcularea unor distanţe pe (fişă de
2.1 – Aplicarea unor elemente şi hărţi la scări diferite; lucru)
operaţii matematice minime în 2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a realităţii,
înţelegerea unor situaţii reale la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
observate 3.2. a) citirea şi înţelegerea semnelor şi a altor reprezentări
2.3 – Identificarea unor fenomene convenţionale utilizate pe hărţi ale orizontului local, localităţii şi
şi procese cu caracter geografic din regiunii; e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii
mediul înconjurător al orizontului hărţii şi a semnelor convenţionale;
local, al regiunii, ţării şi 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
continentului 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite scări;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor 4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative pentru
reprezentări convenţionale lărgirea orizontului de cunoaştere;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei 2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite

5
 unor elemente pe reprezentările
cartografice
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor
geografice caracteristice
orizontului local, ţării şi lumii
contemporane
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în descrierea
şi explicarea realităţii
înconjurătoare.
6. Modificări 1.1 – Identificarea unor termeni
observabile şi 1 geografici în texte/contexte/situaţii
repere de timp de învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii,
a sensului termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte
discipline (ştiinţe ale naturii,
istorie, ştiinţe sociale) în descrierea
şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene
şi procese cu caracter geografic din
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu anumite
criterii indicate;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, hărţi
diferite la scări diferite
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă, învăţare prin
descoperire
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
în texte din manual/texte complementare; b) notarea şi explicarea sistematică
unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; • Probă
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul înconjurător scrisă de
(circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei etc.); b) gruparea evaluare
obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în diferite categorii, formativă
pe baza unor criterii specifice; c) aplicarea unor cunoştinţe de (fişă de
cronologie la succesiuni de fenomene din realitatea observată; d) lucru)
identificarea modificărilor geografice observabile din realitatea
înconjurătoare (anotimpuri, evoluţia vegetaţiei etc.);
e) corelarea unor fenomene observabile cu intervale cunoscute de
timp (o zi, o săptămână, o lună, un an);
6
 mediul înconjurător al orizontului 2.3. a) identificarea unor elemente şi fenomene pe baza informaţiilor
local, al regiunii, ţării şi din experienţialul cotidian;
continentului; c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor criterii
4.2 – Dobândirea interesului diferite;
pentru înţelegerea rolului mediului 4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă; b)
înconjurător pentru viaţa şi participarea la activităţi de conservare a mediului;
activitatea societăţii; c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
4.3 – Dezvoltarea interesului conservarea şi protecţia;
pentru cunoaşterea şi înţelegerea 4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
diversităţii naturale şi umane. Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
7. Recapitulare 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Observare
1 geografici în texte/contexte/situaţii în texte din manual/texte complementare; sistematică
de învăţare diferite; 1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de bază (probe
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, învăţaţi; orale, fişe
a sensului termenilor geografici de 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; de lucru)
bază; 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în • Proiectul
1.3 – Utilizarea termenilor diferite categorii, pe baza unor criterii specifice;
geografici simpli în contexte 3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi
cunoscute; 3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale specifice
2.2 – Aplicarea unor elemente şi (altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
cunoştinţe dobândite la alte d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi
discipline (ştiinţe ale naturii, semnul convenţional corespunzător; e) realizarea unui text cu
istorie, ştiinţe sociale) în descrierea conţinut geografic pe baza citirii hărţii şi a semnelor convenţionale;

7
 şi explicarea realităţii
înconjurătoare;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului
pentru cunoaşterea şi înţelegerea
diversităţii naturale şi umane.
8. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor termeni
geografici în texte/contexte/situaţii
de învăţare diferite;
1.3 – Utilizarea termenilor
geografici simpli în contexte
cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene
şi procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului.
Unitatea II România – elemente de geografie generală
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări diferite;
3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii
înconjurătoare;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi umane
etc.);
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, globul
pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală, activitate în
perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea observabilă • Proba
în texte din manual/texte complementare; scrisă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; (evaluare
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care formează sumativă)
realitatea geografică înconjurătoare.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
8
 Nr. ore: 11
Perioada: săptămânile IX-XIX
Nr.
Conţinuturi Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
ore
9. România – 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
aşezare, limite, 1 geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
vecini învăţare diferite; şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri orală)
sensului termenilor geografici de proprii referitoare la elemente observate; d) definirea, în • Probă
bază; formulări proprii, a sensului termenilor de bază învăţaţi; scrisă de
1.3 – Utilizarea termenilor geografici 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; evaluare
simpli în contexte cunoscute; 3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio- formativă
3.1 – Identificarea poziţiei economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe (fişă de
elementelor reprezentate pe hartă; planiglob; lucru)
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei 3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii;
unor elemente pe reprezentările d) identificarea poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi diferite;
cartografice; 4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de loc în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume.
cunoaştere a elementelor geografice Resurse:
caracteristice orizontului local, ţării şi • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
lumii contemporane. harta fizică a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
10. 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
Caracteristicile 1 geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
generale ale învăţare diferite; şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
reliefului 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri orală)

9
României sensului termenilor geografici de proprii referitoare la elemente observate; • Probă
bază; 2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la scrisă de
2.2 – Aplicarea unor elemente şi diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în evaluare
cunoştinţe dobândite la alte discipline raport cu anumite criterii indicate; formativă
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe 3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; c) (fişă de
sociale) în descrierea şi explicarea identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-economice lucru)
realităţii înconjurătoare; pe harta regiunii, a României, Europei sau pe planiglob;
3.1 – Identificarea poziţiei 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
elementelor reprezentate pe hartă; diferite;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
unor elemente pe reprezentările scări;
cartografice; 4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
3.4 – Utilizarea unor reprezentări conservarea şi protecţia;
grafice şi cartografice simple; 4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
4.2 – Dobândirea interesului pentru umană.
înţelegerea rolului mediului Resurse:
înconjurător pentru viaţa şi • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
activitatea societăţii; harta fizică a României
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
naturale şi umane. Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
11. Apele 2 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
învăţare diferite; şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri orală)
sensului termenilor geografici de proprii referitoare la elemente observate; • Probă
bază; 2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul scrisă de
2.2 – Aplicarea unor elemente şi înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei evaluare

10
 cunoştinţe dobândite la alte discipline etc.); formativă
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe 3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio- (fişă de
sociale) în descrierea şi explicarea economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe lucru)
realităţii înconjurătoare; planiglob;
3.1 – Identificarea poziţiei 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
elementelor reprezentate pe hartă; scări;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări 4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative
grafice şi cartografice simple; pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de 4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
cunoaştere a elementelor geografice conservarea şi protecţia;
caracteristice orizontului local, ţării şi 4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
lumii contemporane; umană.
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului Resurse:
înconjurător pentru viaţa şi • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
activitatea societăţii; harta fizică a României
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
naturale şi umane. Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
12. Clima, 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
solurile, 1 geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
vegetaţia învăţare diferite; şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
naturală şi 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la orală)
animalele sensului termenilor geografici de termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; • Probă
sălbatice bază; 2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul scrisă de
2.2 – Aplicarea unor elemente şi înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei evaluare
cunoştinţe dobândite la alte discipline etc.); formativă
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare în (fişă de

11
 sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii.
13. Locuitorii şi 1.1 – Identificarea unor termeni
aşezările 1 geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea
omeneşti învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri
sensului termenilor geografici de
bază;
diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; lucru)
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor
criterii diferite;
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
planiglob;
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale
specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. a) înţelegerea necesităţii protecţiei mediului de viaţă;
b) participarea la activităţi de conservare a mediului;
c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
harta fizică a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
orală)
proprii referitoare la elemente observate; • Probă
2.3. b) explicarea repartiţiei unor elemente geografice în diferite scrisă de
12
 2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
14. Activităţile 1.1 – Identificarea unor termeni
economice. 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
Resursele învăţare diferite;
subsolului şi 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
activităţile sensului termenilor geografici de
industriale bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
situaţii de spaţiu şi timp; evaluare
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite formativă
scări; (fişă de
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative lucru)
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană;
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
harta fizică a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei termenilor orală)
identificaţi în manual/texte complementare/denumiţi de profesor; • Probă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin scrisă de
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; evaluare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor formativă
criterii diferite; (fişă de
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio- lucru)
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
13
 continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii.
15. Principalele 1.1 – Identificarea unor termeni
produse agricole 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
harta fizică a României, harta resurselor
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de orală)
bază învăţaţi; • Probă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin scrisă de
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; evaluare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor formativă
criterii diferite; (fişă de
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio- lucru)
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. b) participarea la activităţi de conservare a mediului; c)
formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
harta fizică a României, harta produse agricole
14
 4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii.
16. Căile de 1.1 – Identificarea unor termeni
comunicaţie 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
17. Recapitulare 1.1 – Identificarea unor termeni
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la orală)
termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; • Probă
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin scrisă de
observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; evaluare
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor formativă
criterii diferite; (fişă de
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio- lucru)
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
planiglob;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
harta fizică a României, harta transporturilor
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
15
 1 geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
învăţare diferite; 1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de (probe
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a bază învăţaţi; orale, fişe
sensului termenilor geografici de 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; de lucru)
bază; 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin
1.3 – Utilizarea termenilor geografici observare în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice;
simpli în contexte cunoscute; 3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi
2.2 – Aplicarea unor elemente şi 3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale
cunoştinţe dobândite la alte discipline specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi
sociale) în descrierea şi explicarea semnul convenţional corespunzător;
realităţii înconjurătoare; e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii hărţii
3.1 – Identificarea poziţiei şi a semnelor convenţionale;
elementelor reprezentate pe hartă; 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor diferite;
reprezentări convenţionale; 3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei înconjurătoare;
unor elemente pe reprezentările 4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
cartografice; diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi
3.4 – Utilizarea unor reprezentări umane etc.).
grafice şi cartografice simple; Resurse:
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii globul pământesc, lanternă
naturale şi umane. • procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
18. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Proba
geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; scrisă

16
 învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului.
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri (evaluare
proprii referitoare la elemente observate; sumativă)
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală

Semestrul al II-lea
Unitatea III: România – elemente de geografie regională
Nr. ore: 10
Perioada: săptămânile XX-XXIX
Nr.
Conţinuturi Competenţe specifice vizate Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
ore
20. Munţii 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
Carpaţi 1 geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
învăţare diferite; şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. a) redarea, în formulări proprii, a semnificaţiei termenilor orală)
sensului termenilor geografici de identificaţi în manual/texte complementare/denumiţi de profesor; • Probă
bază; b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii scrisă de
1.3 – Utilizarea termenilor geografici referitoare la elemente observate; evaluare
simpli în contexte cunoscute; 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; formativă
2.2 – Aplicarea unor elemente şi 2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare (fişă de
cunoştinţe dobândite la alte discipline în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; lucru)
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe 2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor
17
 sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
21. Dealurile şi 1.1 – Identificarea unor termeni
podişurile 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică, mulaj – încreţirea munţilor, macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; • Probă
1.3. d) elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind scrisă de
corect termenii corespunzători; evaluare
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare formativă
în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; (fişă de
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor lucru)
18
 (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
22. Câmpiile 1.1 – Identificarea unor termeni
1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică, mulaj – încreţirea munţilor, macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de orală)
bază învăţaţi; • Probă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; scrisă de
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare evaluare
în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; formativă
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor (fişă de
19
 cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
23. Delta 1.1 – Identificarea unor termeni
Dunării 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
criterii diferite; lucru)
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică, mulaj – încreţirea munţilor, macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. c) notarea unor formulări proprii simple, referitoare la orală)
termeni identificaţi/desprinşi dintr-un mesaj oral; • Probă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; c) scrisă de
elaborarea unui text pe baza unei realităţi studiate sau a unei evaluare
imagini, după un model dat; formativă
20
 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
24. Organizarea 1.1 – Identificarea unor termeni
administrativă a 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
României învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare (fişă de
în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; lucru)
2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor
criterii diferite;
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia; a) înţelegerea necesităţii protecţiei
mediului de viaţă;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană; a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi
umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică, mulaj – încreţirea munţilor, macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de orală)
bază învăţaţi; • Probă
21
 bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
25. Bucureşti 1.3 – Utilizarea termenilor geografici
1 simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; scrisă de
2.2 b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare evaluare
în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice; formativă
2.3. b) explicarea repartiţiei unor elemente geografice în diferite (fişă de
situaţii de spaţiu şi timp; lucru)
3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
diferite;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.3 b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
administrativă a României
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor • Observare
învăţaţi; sistematică
2.2. c) aplicarea unor cunoştinţe de cronologie la succesiuni de (evaluare
fenomene din realitatea observată; orală)
3.2. e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii • Probă
hărţii şi a semnelor convenţionale; scrisă de
3.3. b) precizarea poziţiei localităţii în cadrul regiunii şi al ţării; evaluare
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite formativă
22
 reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii.
26. Caracteriza- 1.3 – Utilizarea termenilor geografici
rea regiunii simpli în contexte cunoscute;
orizontului local 1 2.2 – Aplicarea unor elemente şi
şi a regiunilor cunoştinţe dobândite la alte discipline
învecinate. (ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
Caracterizarea sociale) în descrierea şi explicarea
judeţului realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
scări; (fişă de
4.1. a) explorarea unor surse de informare noi şi alternative lucru)
pentru lărgirea orizontului de cunoaştere;
4.2. c) formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
Bucureşti
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. c) elaborarea unui text pe baza unei realităţi studiate sau a • Observare
unei imagini, după un model dat; sistematică
2.2. a) descrierea unor elemente şi fenomene din mediul (evaluare
înconjurător (circuitului apei în natură, modificările vegetaţiei orală)
etc.); • Probă
f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la diferite scrisă de
scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport cu evaluare
anumite criterii indicate; formativă
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care (fişă de
formează realitatea geografică înconjurătoare; e) utilizarea unor lucru)
algoritmi de prezentare structurată a realităţii, la diferite scări
(orizont local, regiune, ţară, Terra ca întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
planiglob;
23
 grafice şi cartografice simple;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.2 – Dobândirea interesului pentru
înţelegerea rolului mediului
înconjurător pentru viaţa şi
activitatea societăţii;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
27. 1.1 – Identificarea unor termeni
Recapitulare 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au
loc în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume;
4.2. b) participarea la activităţi de conservare a mediului; c)
formarea unei atitudini civice referitoare la cunoaşterea,
conservarea şi protecţia; c) formarea unei atitudini civice
referitoare la cunoaşterea, conservarea şi protecţia;
4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi
umane etc.).
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică, mulaj – încreţirea munţilor, macheta vulcanii
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de (probe
bază învăţaţi; orale, fişe
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; de lucru)
2.2. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare
în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice;
3.1. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi
3.2. c) citirea şi înţelegerea altor reprezentări convenţionale
24
 cunoştinţe dobândite la alte discipline specifice (altitudini, limite, areale, zone de vegetaţie etc.);
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe d) explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre un element şi
sociale) în descrierea şi explicarea semnul convenţional corespunzător; e) realizarea unui text cu
realităţii înconjurătoare; conţinut geografic pe baza citirii hărţii şi a semnelor
3.1 – Identificarea poziţiei convenţionale;
elementelor reprezentate pe hartă; 3.3. e) identificarea elementelor reprezentate pe hărţi la scări
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor diferite;
reprezentări convenţionale; 3.4. a) realizarea unor schiţe, pe baze empirice, ale regiunii
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei înconjurătoare;
unor elemente pe reprezentările 4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
cartografice; diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi
3.4 – Utilizarea unor reprezentări umane etc.).
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru Resurse:
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii • materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
naturale şi umane. globul pământesc, lanternă, fişa de observare
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
28. Evaluare 1 1.1 – Identificarea unor termeni 1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Proba
geografici în texte/contexte/situaţii de observabilă în texte din manual/texte complementare; scrisă
învăţare diferite; 1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii (evaluare
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a referitoare la elemente observate; sumativă)
sensului termenilor geografici de 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
bază; 2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
1.3 – Utilizarea termenilor geografici formează realitatea geografică înconjurătoare.
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi Resurse:

25
 procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului.
Unitatea IV: România în Europa şi pe glob
Nr. ore: 5
Perioada: săptămânile XXIX-XXXIII
Nr.
Conţinuturi Competenţe specifice vizate
ore
29. Poziţia 1.1 – Identificarea unor termeni
României în 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
Europa. Vecinii învăţare diferite;
României 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
• materiale fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
Activităţi de învăţare Evaluare Obs.
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. b) utilizarea termenilor geografici de bază în enunţuri proprii orală)
referitoare la elemente observate; • Probă
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; c) scrisă de
elaborarea unui text pe baza unei realităţi studiate sau a unei evaluare
imagini, după un model dat; formativă
2.1. e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări diferite; (fişă de
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la lucru)
diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport
cu anumite criterii indicate;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca
întreg);
3.2. e) realizarea unui text cu conţinut geografic pe baza citirii
hărţii şi a semnelor convenţionale;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii; d)
26
 procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
30. Europa şi 1.1 – Identificarea unor termeni
Uniunea 1 geografici în texte/contexte/situaţii de
Europeană învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.1 – Aplicarea unor elemente şi
operaţii matematice minime în
înţelegerea unor situaţii reale
observate;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
identificarea poziţiei ţărilor vecine, pe hărţi diferite;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au
loc în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică a României, harta fizică a Europei
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; b) notarea sistematică
şi explicarea unor termeni citiţi sau desprinşi dintr-un mesaj oral; (evaluare
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de orală)
bază învăţaţi; • Probă
1.3. b) reformularea unor texte, cu păstrarea sensului termenilor scrisă de
învăţaţi; evaluare
2.1. e) calcularea unor distanţe pe hărţi la scări diferite; formativă
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la (fişă de
diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport lucru)
cu anumite criterii indicate;
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca
întreg);
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
27
 realităţii înconjurătoare;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
31. Terra 1.1 – Identificarea unor termeni
1 geografici în texte/contexte/situaţii de
învăţare diferite;
1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
sensului termenilor geografici de
bază;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
planiglob;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au
loc în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică a României, harta fizică a Europei, harta fizică a
lumii/globul pământesc
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.1. a) recunoaşterea unor termeni care reflectă realitatea • Observare
observabilă în texte din manual/texte complementare; sistematică
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de (evaluare
bază învăţaţi; orală)
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la • Probă
diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport scrisă de
cu anumite criterii indicate; evaluare
2.3. e) utilizarea unor algoritmi de prezentare structurată a formativă
realităţii, la diferite scări (orizont local, regiune, ţară, Terra ca (fişă de
întreg); lucru)
3.1. c) identificarea poziţiei unor elemente naturale şi socio-
28
 2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
4.1 – Dezvoltarea curiozităţii de
cunoaştere a elementelor geografice
caracteristice orizontului local, ţării şi
lumii contemporane.
32. Recapitulare 1.3 – Utilizarea termenilor geografici
1 simpli în contexte cunoscute;
2.2 – Aplicarea unor elemente şi
cunoştinţe dobândite la alte discipline
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe
sociale) în descrierea şi explicarea
realităţii înconjurătoare;
3.3 – Raportarea corectă a poziţiei
unor elemente pe reprezentările
cartografice.
economice pe harta regiunii, a României, Europei sau pe
planiglob;
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi ale
orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii;
4.1. b) raportarea spaţială a unor evenimente şi fenomene care au
loc în timp real în orizontul local, în ţară, în Europa şi în lume.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii, harta
fizică a României, harta fizică a Europei
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; d) • Observare
elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect sistematică
termenii corespunzători; (probe
2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la orale, fişe
diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport de lucru)
cu anumite criterii indicate;
3.3. c) precizarea poziţiei ţării pe hărţi ale Europei şi ale lumii.
Resurse:
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
globul pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
29
 activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
33. Evaluare 1.3 – Utilizarea termenilor geografici 1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi; • Proba
1 simpli în contexte cunoscute; 2.2. f) gruparea elementelor geografice observate pe hărţi la scrisă
2.2 – Aplicarea unor elemente şi diferite scări (harta României, a Europei şi pe planiglob) în raport (evaluare
cunoştinţe dobândite la alte discipline cu anumite criterii indicate; sumativă)
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
sociale) în descrierea şi explicarea scări.
realităţii înconjurătoare;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări Resurse:
grafice şi cartografice simple. • materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
34. Recapitulare 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a 1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de • Observare
finală 1 sensului termenilor geografici de bază învăţaţi; sistematică
bază; 2.1. c) realizarea unor planuri simple ale clasei şi ale şcolii, (probe
2.1 – Aplicarea unor elemente şi utilizând forme geometrice simple; orale, fişe
operaţii matematice minime în 22. b) gruparea obiectelor (corpurilor) identificate prin observare de lucru)
înţelegerea unor situaţii reale în diferite categorii, pe baza unor criterii specifice;
observate; 2.3. c) gruparea fenomenelor şi proceselor studiate, pe baza unor
2.2 – Aplicarea unor elemente şi criterii diferite;
cunoştinţe dobândite la alte discipline d) precizarea principalelor elemente observabile care formează
(ştiinţe ale naturii, istorie, ştiinţe realitatea geografică înconjurătoare;
sociale) în descrierea şi explicarea 3.4. d) localizarea unor elemente pe hărți de contur, la diferite
realităţii înconjurătoare; scări;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi 4.3. a) prezentarea unor elemente observabile referitoare la
procese cu caracter geografic din diversitatea naturală şi umană (peisaje, grupuri şi colectivităţi
mediul înconjurător al orizontului umane etc.).
local, al regiunii, ţării şi
continentului; Resurse:

30
 3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
35. Evaluare 1.2 – Precizarea, în cuvinte proprii, a
finală 1 sensului termenilor geografici de
bază;
1.3 – Utilizarea termenilor geografici
simpli în contexte cunoscute;
2.3 – Identificarea unor fenomene şi
procese cu caracter geografic din
mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, ţării şi
continentului;
3.1 – Identificarea poziţiei
elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 – Utilizarea semnelor şi a altor
reprezentări convenţionale;
3.4 – Utilizarea unor reprezentări
grafice şi cartografice simple;
4.3 – Dezvoltarea interesului pentru
cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii
naturale şi umane.
• materiale → manual, caietul elevului, ilustraţii, fotografii,
globul pământesc, lanternă
• procedurale → conversaţia, explicaţia, observarea dirijată,
exerciţiul, demonstraţia, jocul, învăţare intuitivă
Forme de organizare a colectivului: activitate frontală,
activitate în perechi şi echipă, activitate individuală
3.1. d) exprimarea poziţiei obiectelor identificate, cu ajutorul • Proba
punctelor cardinale sau prin raportare reciprocă; scrisă
1.2. d) definirea, în formulări proprii, a sensului termenilor de (evaluare
bază învăţaţi; sumativă)
3.2. b) utilizarea semnelor convenţionale utilizate pe hărţi ale
orizontului local, ale ţării, ale Europei şi ale lumii;
3.4. d) localizarea unor elemente pe hărţi de contur, la diferite
scări;
1.3. a) completarea unor texte lacunare, cu termeni adecvaţi;
2.3. d) precizarea principalelor elemente observabile care
formează realitatea geografică înconjurătoare;
4.3. b) afirmarea respectului pentru diversitatea naturală şi
umană.
Resurse:
• materiale → fişe de lucru
• procedurale → exerciţiul, munca independentă
Forme de organizare a colectivului:, activitate individuală
31