Sunteți pe pagina 1din 104

Cuprins

Argument...............................................................................................................................................4

Capitol 1.................................................................................................................................................6

Caracterizarea conceptului de Deficență mintală...................................................................................6

1.1 Delimitarea noțiunilor de deficiență, incapacitate, handicap.................................................6

1.2 Ce este Deficiența mintală?..........................................................................................................7

1.3 Etiologia deficienței mintale.........................................................................................................9

1.4 Clasificarea deficențelor mintale..............................................................................................13

1.4.1 Intelectul de limită...............................................................................................................13

1.4.2 Deficiența mintală de gradul I..............................................................................................15

1.4.3 Deficiența mintală de gradul II.............................................................................................18

1.4.4 Deficiența mintală de gradul III............................................................................................21

Capitol 2...............................................................................................................................................23

Dezvoltarea emoțională.......................................................................................................................23

2.1 Conceptul de emoție..................................................................................................................23

2.2 Aspecte privind evoluția afectivității.........................................................................................24

2.3 Forme ale afectivității.................................................................................................................25

2.4 Dezvoltarea emoțională la deficientul mintal.............................................................................26

2.5 Constatări în urma unui studiu pe domeniul afectiv..............................................................28

Capitolul 3...........................................................................................................................................31

Metodologia cercetării.........................................................................................................................31

3.1. Scopul cercetării........................................................................................................................31

3.2 Obiectivele și ipotezele cercetării..............................................................................................32

Concluzii...............................................................................................................................................49

ANEXE...................................................................................................................................................53

Bibliografie.........................................................................................................................................122

3
Argument

Deficiența mintală este unul din termenii cei mai folosiți pe parcursul ciclului
universitar. În lucrarea de față am ales să studiez dezvoltarea emoțională la copilul deficient
mintal încadrat în grade de deficiență ușoară și moderată.

Pentru domeniul psihopedagogic studiu copiilor cu deficiență mintală implică un mare interes
pentru integrarea socială și programe de intervenție recuperatoii pe anumite domenii.

Există un număr de autori români care au contribuit la evidențierea aspectelor ce țin de


natura emoțională umană dintre care amintim: Mariana Roșca, Constantin Păunescu, Emil
Verza, Emil-Florin Verza, Ursula Șchiopu, V. Pavelcu au fost și autori străini care s-au
remarcat prin studierea afectivității putem vorbi despre S. Freud, J. Piajet ș.a. Până în acest
moment există studii care au arătat că afectivitatea este într-o strânsă legătură cu
personalitatea, mai exact cu aspectele caracteriale, care reprezintă ansamblul tendințelor
afective ce acordă o importanță legăturilor individului cu condițiile de mediu.

Integrarea acestor subiecți la nevoile mediului este adeseori împiedicată de prezența


tulburărilor afective precum frustrarea, anxietatea, anumite tulburări emoționale iar în reușita
pe plan profesional pot fi mai optimiști dacă sunt lipsiți de astfel de tulburări. Se manifestă,
astfel, o complexă interacțiune între latura intelectuală şi cea afectivă, ele impulsionându-se şi
reglându-se reciproc. În comparație cu persoanele normale, la deficienții mintali, această
interacțiune este puternic bulversată, trăirile afective scăpând, adesea, de sub controlul
inteligenței, iar activitatea cognitivă fiind insuficient stimulată afectiv.

Am mai ales aceată temă pentru a studia dacă manifestările emoționale diferă în funcție de
gradul de deficiență a subiectului și care sunt cele mai predominante comportamente. De
asemenea am dorit să aflu dacă pot fi ameliorate, educate cu ajutorul programelor de
intervenție personalizate pe perioadă scurtă de timp.

Primul capitol al lucrării „ Caracterizarea conceptului de deficiență mintală”, cuprinde


patru subcapitole în care sunt prezentate aspecte ale deficienței mintale de la definiții,
etiologie până la formele de deficiență.

Capitolul doi „Dezvoltarea emoțională” este alcătuit din cinci subcapitole în care sunt
prezentate conceptele de afectivitate în relație cu psihicul, formele de afectivitate

4
predominante în viața cotidiană, evoluția emoțiilor și este prezentată și dezvoltarea
emoțională la copill cu deficiențe mintale, care sunt formele afective ce le predomină și cum
acestea afectează viața subiectului.

În capitolul 3 „Metodologia cercetării” sunt prezentate scopul și obiectivele cercetării


cât și instrumentele folosite, sunt evidențiate studiile de caz ale subiecților participanți la
această cercatare și concluziile cu privire rezultatele programelor de intervenție personalizat.

5
Capitol 1
Caracterizarea conceptului de Deficență mintală

1.1 Delimitarea noțiunilor de deficiență, incapacitate, handicap

În psihopedagogia specială există o serie de termeni ce pot fi utilizați pentru a înlocui


termenul de deficiență, aceștia sunt folosiți ca având același sens și semnificație.

În acepțiunea comună, termenul de deficiență îl găsim explicat în Dicționarul explicativ al


limbii române ca „scădere, lipsă, greșeală, rămâne în urmă”acesta având si un sens cu caracter
medical prin care este definit ca fiind „lipsă în integritatea anatomică și funcțională a unui
organ, absență aunor facultăți fizice sau psihice”. Trebuie menționat că termenul de deficiență
provine din latinescul deficientia, iar la noi a fost introdus prin termenul din franceză
deficience.

După cum s-a menționat mai sus termenul de deficiență are o serie de termeni utilizați
pentru a-l înlocui. După ce s-a făcut o analiză a sensului cu caracter medical putem afirma că
în acțiunea medicală se folosește termenul defect ce desmnează lezarea, deteriorarea sau chiar
absența unui organ al corpului.

„ Există numeroase defecte organice-anatomo-fiziologice care nu duc în mod necesar la


apariția unor deficiențe, în sensul propriul defectologic al cuvântului. Defectul determină
constituirea deficienței atunci când tulbură substanțial relațiile individului cu mediul social,
când defectul îl împiedică pe subiect să reflecte suficent de exact realitatea obiectivă,
fenomenele psihice nu se dezvoltă și nu se desfășoară în limite normale, să efectueze la nivel
normal, alături de ceilalți membri normali ai colectivității, formele de activitate caracteristice
vârstei.

De aici reiese că, spre deosebire de defect deficiența este, prin excelență, un fenomen de
natură psihologică și socială” (I.Tobolcea,2008-2009).

Dicționarul de psihologie (1997) dă următoarea explicație: persoană dezavantajată ca


urmare a unei deficiențe fizice, motrice, senzoriale, de limbaj sau intelect de la naștere sau în
cursul dezvoltării sale o numin persoană cu handicap.

6
Unii autori au propus termenul de handicap în menținerea afirmației de deficiență, se
subliniează faptul că deficiența se referă la afecțiunea fizică sau organică ce determină o stare
critică în plan psihologic, iar handicapul accentuează consecințele, dificultățile de adaptare la
mediu și are în vedere și stările critice ce apar prin educație deficitară, condițiile de mediu ce
defavorizează evoluția normală, comportamentul neadaptiv.Sintetizând se afirmă că noțiunea
de handicap se referă la dezavantajul social, la pierderea ori limitarea șanselor unei persoane
de a lua parte la viața comunității, la un nivel echivalent cu ceilalți membri ai societății.

În anul 1982 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcul o distincție clară între
deficiență, incapacitate, și handicap.

 „deficiență” – orice pierdere sau anomalie a structurii sau funcției psihologice,


fiziologice sau anatomice.
 „incapacitate”- orice restricție sau lipsă (rezultând dintr-o deficiență) a capacității de
a efectua o activitate în maniera sau în cadrul a ceea ce se consideră normal pentru
ființa umană.
 „handicap”- un dezavantaj pentru o persoană, rezultând dintr-o deficiență sau
incapacitate, care limitează sau împiedică îndeplinirea unui rol care este normal,
depinzând de vârstă, sex, factorii sociali și culturali pentru acea persoană.

Și noi ar trebui să eliminăm folosirea negativitivistă a termenilor handicap, invalid,


retrad, termeni ce comunitatea îi folosește pentru a eticheta persoanele sau copii
dizabilități din țara noastră.

1.2 Ce este Deficiența mintală?

Dacă în subcapitolul anterior s-a facut o distincție între noțiunile de deficiență,


incapacitate, handicap aici ne vom opri asupra deficienței mintale.

Prin „deficiența mintală se înțelege reducerea semnificativă a capacităților psihice care


determină o serie de dereglări ale reacțiilor și mecanismelor de adaptare ale individului la
condițiile în permanentă schimbare ale mediului înconjurător și la standardele de convețuire
socială dintr-un anumit areal cultural, ceea ce plasează individul într-o situație de incapacitate
și inferioritate, exprimată printr-o stare de handicap în raport cu ceilalți membrii ai
comunității din care face parte” ( Gherguț, Neamțu, 2000).

7
Organizația Mondială a Sănătății arată că deficiența mintală este întâlnită la 3-4% din
populația infantilă având diferite grade de intensitate și variate forme de manifestare clinică.

În secolul al XVIII-lea J.Esquirol utiliza termenul de idiotism folosit pentru a diferenția


tulburările mintale de stările de demență.E.Seguin introduce noțiunile cu privire la gradele
deficienței mintale: idiot, imbecil și întârziat mintal.

Conceptul de oligofrenie este introdus de E.Kraepelin, pentru a desemna ansamblul


formeleor de dezvoltare psihică deficitară, termenul a fost folosit în țara noastră, în țările din
fosta URSS și parțial în Europa de Vest. La noi în țară se utilizează termeni cum ar fi:
deficiență mintală, insuficiență mintală, deficiență intelectuală, întârziere mintală,
handicap intelectual. C. Păunescu utilizează termenul de handicap intelectual pentru a
arăta că în numărul copiilor cuprinși în sistemul de învățământ există copii care nu prezint
diminuări structurale mintale, fizice sau somatice și care nu realizează o integrare eficiență
școlară fiind etichetați ca suferind de „handicap de efort intelectual-didactic (C. Păunecu,
1976).

Termenul de insuficiență mintală introdus de O.M.S. (1954) pentru a îngloba deficiențele


intelelectuale, de afectivitate și de morală. Termenul introdus de CI.Kohler și A.Bousemann
cel de deficiență intelectuală, este clasificat în două grupe:

- deficiența intelectulă primară – care cuprinde deficienții intelectuali simpli;

- deficiența intelectuală secundară – care include cazurile determinate de leziuni prenatale,


perinatale și postnatale.

M.Roșca a utilizat termenul de întârziere mintală motivând: „în cazurile ușoare


nivelul mintal nu rămâne în mod fatal sub limita normalității; uneori, deși lent,
dezvoltarea continuă până atinge chiar limita normalității;”
Autoarea a înlocuit termenul traumatizant pentru părinți și copii considerând
termenul utilizat mai adecvat (Roșca, 1967).
După ce s-a facut un inventar terminologic a conceptului se va trece la o clasificare
generală, întâlnită în lucrările de specialitate care au în vedere valoarea coeficientului
de inteligență:
- deficiență profudă sau gravă- IQ= 0-20
- deficiența mintală severă sau mijlocie- IQ= 20-35/40
- deficența mintală moderată- IQ= 35/40-50/55
- deficienșa mintală ușoară- IQ= 50/55-75
8
- intelectul de limită sau liniar-IQ= 75-85 (Gherguț, 2007)

1.3 Etiologia deficienței mintale

„Etiologia deficienței mintale este extrem de variată, agentul patogen fiind un mozaic de
factori care determină apariția deficienței mintale” (C. Paunescu 1976).

Etiologia deficienței mintale este extrem de importantă deoarece odată cu aflarea cauzelor se
pot lua măsuri medico-sanitare cu privire la prezervarea bolii, precizarea clară a cauzelor este
de cele mai multe ori dificilă, deoarece o consecință a acestei deficiențe pot fi acțiunile
provocate de o serie de factori clasificați pe mai multe categorii.

Gherguț (2007) subliniază că o primă clasificare a tipurilor de deficiență se poate face în


urma acțiunilor categoriilor de factori perturbator ce influențează apariția tulburărilor organice
și funcționale ale sistemului nervos central astfel stabilindu-se legături între sindroamele
clinice și cauzele ce le produc, menționând următoarele tipuri de deficiență :

 deficiență mintală de natură ereditară


 deficiență mintală organică, ca urmare a unor leziuni ale sistemului nervos central
 deficiență mintală cauzată de neglijențe educative,afective, socio-culturale
 deficență mintală polimorfă (Gherguț, Neamțu, 2000).

Tobolcea (2008) menționează că A.F. Tredgold plecând de la factorul etiologic


evidențiază patu categorii de deficiențe mintale:

 deficiență mintală primară - determinată de factori ereditari;


 deficiența mintală scundară – determinată de factori de mediu;
 deficiența mintală mixtă – determinată de combinarea factorilor ereditari cu
factorii de mediu;
 deficiența mintală fără o cauză descoperită ( Gherguț și Neamțu, 2000).

Gherguț (2007) menționează un șir de etape importante care au loc atunci când diverși
factori etiologici ( genetici sau exogeni) acționează asupra sistemului nervos central, acestea
fiind:
9
- etapa de progeneză – atunci când au loc maturizarea celulelor sexuale și fecundația,
moment în care pot apărea tablouri patologice în urma unor gametopalii, tablouri
patologice ce sunt greu de diferențiat de celelalte tulburări genetice sau exogene;
- etapa de blastogeneză ( embriogeneză) – 0-3 luni are loc formarea foițelor
germinative și desăvârșirea organelor primitive, care prin perturbări de natură
endogenă/ exogenă poate duce la anumite afecțiuni numite embriopatii;
- etapa de organogeneză ( fetogeneză) - 4-9 luni unde au loc procesele morfogeneză și
histogeneză care pot fi supuse acelorași factori de risc, responsabili de apariția și
varietatea fetopatiilor.

Se evidențiază că după natura cauzelor deficiența mintală se împarte în endogenă și exogenă


(Roșca, 1967).

Marea majoritate a studiilor evidențiază existența următoarei clasificări etiologice a


factorilor:

i. Factori de ordin biologic, ereditari, genetici :


- factori genetici nespecifici
- factori genetici specificici
ii. Factori psihosociali ( psihotici)
iii. Factori ecologici:
a) factori prenatali
b) factori perinatali
c) factori postnatali

Factori de ordin biologic, ereditari, genetici

Factori genetici nespecifici( poligenici) formează categoria cazurilor endogene ce


cuprinde majoritatea deficienților mintali lejer și de gravitate medie. Această grupă de factori
pune în evidență corelația dintre coeficientul de inteligență al deficientului cu cel al rudelor
sau prin studii comparativ al gemenilor.

Factori genetici specifici care determină numeroase sindroame, cum ar fi:

- aberații cromozomiale: sindromul Turner;

10
- aberația unui cromozom sexual, sindromul Down sau trisomia 21, la care apare
aberația la cromozomul supranumerar autonom;

- anomalii craniene familiale ( Microcefalia, unele hodrocefalii, maladia Crouzon,


sindromul Apert).

Factori psihosociali reprezentați prin natura relațiilor afective intra-familiale dintre care
menționez:

 Mediul familial și nefavorabil;


 Calitatea influențelor culturale și educative;
 Carențe afective ale copilului;
 Existența unor diferențe între coeficientul de inteligență al subiecților proveniți din
mediul urban sau rural, în favoarea primului;
 Condiții social-economice defavorabile – nivelul mediu mintal crește în funcție de
clasa socială și resursele economice ale familiei
 Coeficientul mintal care poate fi invers proporțional cu mărimea familiei.

Se admite că prin ereditate nu se transimte deficiența mintală ca atare, ci anumite


particularități anatomo-fiziologice care vor influența relațiile copilului cu mediul (Păunescu,
1983).

Factorii ecologici au o influență mai mare în viața copilului dacă acționează timpuriu
astfel avem mai multe categorii de factori:

1. Factorii prenatali se clasifică în trei grupe:


a. Factori progenetici- răspunzători de apariția gametopațiilor, cei mai întâlniți fiind:
- iradieri cu raiații alfa, beta, gama, neutroni, protoni;
- procese involutive la nivelul ovarului;
- afecțiuni cronice ale părinților, în special ale mamei (diabet zaharat);
- șocuri psihice grave suportate de părinți.
b. Factori embriopatici apar în primele trei luni de sarcină și pot produce o serie de
modificări, cum ar fi tulburările de metabolism ale mamei și embrionului, nutriției
și circulației placentare provocate de următoarele cauze:
- fizico-chimice - iradieri cu raze X, substanțe radioactive, intoxicații cu diferiți
compuși chimici;

11
- consumul unor medicamente teratogene ce pot acționa încă din primile zile
provocând afectarea embrionului ori apariția unor mutații genetice și tulburări
metabolice;
- boli infecțioase virotice ( rubeolă, gripă);
- tulburări endocrine ale mamei (diabet, tulburări tiroidiene);
- traumatisme ale mamei în timpul sarcinii;
- incompatibilitate Rh între mamă și făt
c. Factori fetopatici- intervin în dezvoltatrea intrauterină a fătului între luna a patra și
a noua de sarcină, susținînd astfel unele procese inflamatorii, tulburări vasculare,
respiratorii, cauzele care determină acestea sunt:
- intoxicații cu alcool, monoxid de carbon, plumb, mercur;
- carențe alimentare, avitaminoze;
- infecții materne (lues, toxoplasmoza);
- traumatisme fizice;
- placenta praevia cu microhemoragii

2. Factori perinatali intervin în timpul nașterii, un semnal cu privire la starea clinică a


nou-născutului este scorul Apgar care este apreciat la intervale de un minut, 5 minute
și 10 minute după naștere, acesta adună informații cu privire la culoarea pielii, tonusul
muscular, respirație, frecvența cardiacă, răspunsul la stimuli acestea servesc la
stabilirea scorului final dar au si o semnificație prognostică pentu nou-născut.
Cauzele ce provoacă aceste dereglări perinatale sunt:
a. prematuritatea nou-născutului – nou-născut înainte de termen cu o greutate mai mică
de 2500g
b. postmaturitatea nou-născutului – determină hipoxia cronică a fătului, cu efecte asupra
structurilor nervoase superioare
c. traumatise obstetricale - traume mecanice prin aplicarea de instrumental în timpul
nașterii și operația cezariană și hipoxia din timpul nașterii determinată de timpul
prelungit a nașterii, ruptură de placentă, compresiunea cordonului ombilical etc.
d. Encefalopatia bilirubinică – boală hemolitică a nou-născutului, detreminată de invazia
anticorpilor de la mamă la făt, prin placentă ( Ghergț, Neamțu, 2000).

12
3. Factorii postnatali – pot fi grupați astfel:
a) boli inflamatorii cerebrale – encefalite ( rubeolă, varicelă, gripe)
meningoencefalite ( stafilococică, viroze, TBC)
b) boli infecțioase cu complicașii cerebrale – hepatită epidemică, gripă, varicelă
c) boli paratizare cerebrale - chist hidatic
d) boli generale cu efecte degenerative la nivel cerebral – hipoxii, acidoze
e) tulburări cronice de nutriție
f) intoxicații acute și cronice
g) traumatise cranio-cerebrale
h) tulburări metabolice
i) tulburări circulatoriila nivel cerebral – arterite care pot culmina cu embolii
sau leziuni cerebrale grave.

1.4 Clasificarea deficențelor mintale

1.4.1 Intelectul de limită

Gherguț (2007) subliniază că: „intelectul de limită definește o categorie eterogenă de


forme și grade de manifestare a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării
școlare la o vârsta de 11-12 ani, ( adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului
la nivelul clasei a V-a sau a VI-a), urmată de apariția unor reacții nevrotice și
comportamentale consecutive insuccesului școlar” ( Gherguț, 2007).

Se afirmă că intelectul de limită sau hiprofenia poate fi însoțită de: întârziere în


dezvoltarea psihică, imaturitate afectivă, instabilitate psihomotrică, intelect lacunar. Grupa
liminarului se definește printr-un IQ între 70-95. Organizația Mondială a Sănătății
mențoinează că IQ =70 și IQ=80/90 sunt cele care evidențiază copilul cu intelect de limită.

Putem identifica ușor copilul cu intelect de limită dacă cunoaștem câteva elemente definitorii
din punct de vedere clinic și psihopatologic ce le voi afișa într-un tablou mai jos .

Tabloul clinic și psihopatologic al intelctului de limită

13
Referindu- ne la o simptomatologie clinică putem afirma că elementele care ne duc cu
gândul spre intelectul de limită sunt: tulburări motorii, tulburări cerebrale minore, leziuni ale
nervilor cranieni ( strabism, pareză facială etc.), dezvoltarea somatică insuficientă atât
ponderal cât și statural, semne de rahitism de tip sechelar, hipotrofii sau atrofii musculare .

Simptomatologia psihopatologică evidențiază elemente definitorii din punct de vedere


cognitiv, afectiv și comportamental.

Elemente clare ce pot fi identificate în domeniu cognitiv la copilul cu intelect de limită sunt.

- nu poate atinge faza de gândire abstractă, forma-logică, ceea ce duce la lipsa de


pricepere a formulelor de calcul matematic, dau răspunsuri inegale
- structurile verbale sunt fragile prezentând dificultăți în exprimarea orală, alcătuirea de
propoziții, în însușirea citit-scrisului, a calculului matematic, aceștia rezolvă sarcinile
școlare doar până la un anumit nivel;
- tulburări gnozice sau praxice
- anomalii ale fluxului ideației
- tulburări instrumentale: dislexie,disgrafie,tulburări de orientare-organizare-structurare
spațio-temporală
- dificultăți de învățare școlară și o limită de adaptabilitate

Afectiv se amintește elemente precum:

- imaturitate social-afectivă caracterizată prin lipsa de stabilire a contactelor sociale


- infantilism afectiv
- instabilitate emoțională oscilând între nevroze și psihoze.

În ceea ce privește relațiile cu ceilalți și comportamentul liminarului fața de aceștia putem


observa:

- incapacitatea de a stabili contacte sociale și a se integra în grup


- lipsa de stăpânire în luarea deciziilor,
- autocontrol nesigur
- negativism crescut, nivel de aspirație redus,
- teamă de insucces, neîncredere în propria persoană

Autorii afirmă că intelectul de limită trebuie socotit ca o formă de întârziere psihică


reversibilă ( Roșca, 1967).

14
1.4.2 Deficiența mintală de gradul I

Deficiența mintală de gradul 1 (deficiența mintală ușoară) este o formă destul de


frecventă se folosește ca fiind sinonim cu debilitatea mintală, insuficiență mintală, aceasta se
situeză între imbecilitate și liminaritate. Acest termen este introdus prima oară de Eduard
Seguin, tot autorul delimitează debilitatea mintală de demență ambele avînd un caracter
ireversibil dar cea dintâi fiind o expresie a insuficienței dezvoltării funcțiilor deja elaborate
(Tobolcea, 2008-2009).

E.Dupre în anul 1909 introduce termenul de debilitate mintală în literatur de specialitte unde
este perceput ca fiind un interval cuprins între idioție, imbecilitate, debilitate mintală
(Gherguț, 2007).

Din perspectiva mai multor autori precum A. Binet și Th. Simon reiese că: „debilitate
mintală reprezintă o insuficiență mai mult sau mai puțin marcantă a dezvoltării inteligenței,
lăsându-i individului posibilitatea de a ajunge la o autonomie socilă fără să-i permită să-și
asume total responsabilitatea conduitelor sale, deoarece el este incapabil să prevadă
implicațiile. La sfârșitul dezvoltării sale, nu depășește mecanismele de gândire și modurile
operaționale ale unui copil de 9 ani având un coeficient de inteligență situat între 50/55-70/75
și 69. Vârsta sa mintală se situează între 7-8 ani și 9-10 ani” (Gherguț, 2007).

Din punct de vedere clinic se amintește că există două mari grupe a acestui grad și
anume: debilul armonic, termen introdus de ( Th. Simon, 1924 și Vermeylen, 1929), sinonim
cu debilul „ponderat” la care insuficiența mintală este de la început, se caracterizează prin
aierație intelectuală simplă și această înapoiere este compensată prin activități afective, aceștia
fiind ascultători, muncitori cu o posibilă integrare profesională, cel de-al doilea grad fiind
debilul dizarmonic, cunoscut și sub numele de debil complet fiind opus celui armonic, acesta
este asociat cu tulburări de comportament și afective ceea ce duce la stabilirea unui prognostic
benefic (Verza, 1990).

Th. Simon(1924) și G. Vermeylen (1929) disting mai multe forme a debilului dizarmonic,
astfel putem vorbi despre:

 Debilul dizarmonic instabil caracterizat prin incapacitatea de a se controla, conduită


efervescentă, fugă, vagabondaj, minciună etc.

15
 Debilul dizarmonic excitant se caracterizează prin agitație motrică permanentă, stare
de euforie, vorbește mult dar are un vocabular sărac.
 Debilul dizarmonic emotiv este stăpânit de sentimentul de inferioritate.
 Prostul caracterizat print-o capacitate scăzută de comunicare, lipsit de interes, credul,
incapabil de un efort susținut.
 Leneșul fiind caracterizatde A. Binet prin indolență, incapacitatea de decizie,
inadaptare, apatie (Gherguț, 2007)

Tabloul clinic și psihopatologic al debilului mintal

Beneficiarii acestui grad de deficență sunt caracterizați printr-o serie de particularități


ce au în vedere procesele de cunoaștere cât și domeniul motricității și afectivității.

In ceea ce privește procesele de cunoaștere, cercetările prevăd următoarele particularități:

Percepțiile:
 Prezintă deficențe ale analizei și sintezei, desprind cu dificultate detalii din
imagini sau din obiecte;
 Culoarea este mai uor de identificat decât forma, greutatea și materialul din
care este confecționat
 Sinteza elementelor analizate est ecu greu reconstituită, debilii mintal percep
într-un timp limitat un numar mai mic de elemente decât cei normali, durata
de timpn de analiză și sinteză fiind mai mare;
 Stabilirea relațiilor între obiecte duce la orientarea cu greu în spațiu a debilului
mintal
 Lipsă de flexibilitate a activității cognitive în general și al activității
perceptuale în special.

Gândirea:

 Gândirea debilului mintal nu este creativă ci reproductivă;


 Stabilesc mai ușor deosebiri decât asemănări;
 Procesul de generalizare este prezent în activitatea gândirii dar se realizează la un
nivel redus

16
Limbajul:

 Limbsjul se dezvoltă cu întârziere astfel primul cuvânt apare la vârsta de doi ani, iar
utilizarea propozițiile apare la vârsta de trei ani;
 Vocabularul este unul sărac în ce privește noțiunile ce desemnează mărimi, relații
spațiale, în comunicare predominând substantivele;
 În scris dar și în citit benficiarul are o construcție defectuasă de fraze deoarece acesta
nu face acordul între subiect și predicat sau în unele cazuri omite predicatul sau îl
repetă;
 Dislexia, disgrafia și disortografia sunt predominante în limbajul debilului mintal.

Memoria:

 S-a stabilitr că întinderea memoriei de cifre este mai redusă comparativ cu copilul
normal de aceași vârstă;
 Memorarea nu dobândește un caracter voluntar suficient, beneficiarii acestui grad nu
recurg la procedee de fixare și nici în momentul reproducerii
 Lipsa de fidelitate a memoriei, când copiii cu debilitate mintală reproduc ceva ei
adaugă elemente străine provenite dintr-o experiență anterioară mai mult sau mai puțin
asemănătoare;
 Memoria este caracterizată de rigiditatea fixării și a reproducerii cunoștințelor ce duce
la dificultăți în realizarea transferului de cunoștințe;
 Au nevoie de un număr mare de repetiții pentru a reține un material verbal.

În continuare se prezintă punctarea trăsăturilor specifice domeniului motricității debilului


mintal:

Motricitatea:

 Cu cât gradul deficienței mintale est emai mare cu atât motricitatea este mai scăzută;
 Viteza mișcărilor este scăzută în general;
 Sunt evidente lipsa de precizie în mișcările fine ale mâinii, dificultăți în imitarea
mișcărilor, în relaxarea voluntară a unor grupe de mușchi precum și trecerea bruscă de
la o mișcare la alta;

17
 Motricitatea se poate ameliora în mod simțitor, dacă se asigură condiții de
antrenament, tinându-se seama de un aspect important în corectarea motricității și
anume acela că unii debili mintali pot fi hiperkinetici sau hopikinetici.

În ceea ce privește activitaea voluntară s-a menționat că aceasta prezintă deficiențe în toate
momentele de desfășurare:

 Scopurile pe care și le fixează debilul mintal sunt generate de trebuințele și interesele


momentane, el abătându-se de la scopul fixat dacă întâmpină dificultăți;
 Debilii mintali au dificultăți în executarea unei activități din cauza insuficienței
acordate instructajului, fiind tentați să treacă imediat la acțiune;
 Tonul de adresare a personalului care lucrează cu ei trebuie să fie calm, apropiat,
deoarece adese apar manifestări de negativism.

Afectivitatea este o componentă importantă în tabloul psihopatologic, fiind mai mereu


perturbată din diferite motive.

o Manifestăriel emotive sunt foarte des exagerate în raport cu cauza ce le-a produs;
o Atât manifestările de simpatie cât și cele de antipatie sunt nejustificate și sunt
transformate în crize de râs, respectiv agresivitate față de cei din jur, lovirea
obiecteleor sau a propriului corp;
o Există o capacitate redusă de control a emoțiilor ceea ce duce la relații defectuase cu
cu cei din jur;
o Prezintăn imaturitae social-afectivă, ceea ce duce la manifestarea sub aspectul
emoțiilor și sentimentelor.

1.4.3 Deficiența mintală de gradul II

Deficiența mintală de gradul II ( deficiența moderată și deficiența severă), sau


cunoscută și sub numele de aierație moderată sau severă, și întârzieremintală în domeniul
psihiatric, este situată între deficiența ușoară și cea profundă corespunzând vârstei mintale
între 2 și 7-8 ani cu un coeficent de inteligență cuprins între 20 și 50-55 ( Gherguț, 2007).

18
Unii autori afirmă că au existat mai multe clasificări după criteriul psihometric,
beneficiarii care aveau un IQ= 55-50 și 25-20 făceau parte din următoarele două categorii de
deficiență mintală:

a. Deficiență mintală moderată- IQ=35/40-50/55, subiecții din această categorie


pot fi caracterizați:
- pot dezvolta unele deprinderi ale comunicării și pot atinge un grad de autonomie
personală,
- pot fi educabili, în urma intervențiilor educației pot dezvolta o serie de abilități
sociale și ocupaționale,
- Pot avea un grad ridicat de autonomie socială în cadrul familiei și pe plan
profesional pot desfășura activități în ateliere protejate sau ateliere obișnuite.
b) Deficiența mintală severă – IQ = 20/25-35/40, particularitățile pentru beneficiarii
acestui grup sunt următoarele:
- achiziționează puține abilități de comunicare în primii ani de viață,
- dacă sunt incluși în programe educaționale pot achiziționa până la o anumită limită
abilitățiu de comunicare, recunoașterea numerelor și își pot dezvolta abilitățile de
autoîngrijire,
- ca adulți ei pot realiza o serie de sarcini simple supravegheați în unități/ instituții sau
servicici specializate.

Gherguț (2007) amintește că există forme clinice ce formează o categorie aparte formelor
tipice de deficiență mintală, ce au o etiologie încă necunoscută, acestea fiind:

a. aierația autistică- caracterizată prin lipsa comunicării, posibilitate


redusă de educare, aceștia fiind capabili doar să achiziționeze unele
automatisme sau conduite condiționate.
b. deficienții mintali prodigioși („idioții savanți”) literatura de
specialitate face cunoscute cazuri a acestei grupe de deficienți arătând
că aceștia sunt apți în realizarea mintală a calculului matematic cu mai
multe cifre, în recitatea a sute de versuri doar după o singură lectură, să
reproducă desene sau fragmente muzicale aproape originale (Gherguț,
2007)

Tabloul clinic și psihopatologic al deficientului mintal de gradul II

19
Pe plan intelectual, deficienții mintali sever au însușite următoarele caracteristici:

Gândirea:

- au o gândire concretă, situațională, limitându-se la rezolvări de tip mecanic, aceștia la


sfârșitul dezvoltării lor nu vor putea depăși mecanismele gândirii conceptuale și
modurile de operare care caracterizează gândirea unui copil de 7 ani (Verza, 2002)

Atenția și memoria:

- atenția este caracterizată prin instabilitate, dar când ceva îl intresează chiar și pentru o
scurtă vreme deficientul se poate concentra
- memoria este de regulă diminuată la acest grad de deficiență mintală, dar uneori
poate apărea hipermnezia,

Limbajul:

- vocabularul este restrâns chiar dacă se ajunge ca subiecții să-și însușească limbajul,
- vorbirea lor este imperfectă, apărând numeroase agramatisme și tulburări de
articulație
- nu reușesc să-și dezvolte deprinderea scris-cititului, iar atunci când reușesc acesta
fiind mecanică.

În plan motric sunt evidențiate următoarele caracteristici:

Motricitatea:

- nu poate efectua o mișcare izolată, mișcările fiind stângace și lipsite de finețe.

Afectivitatea:

- afectivitaea este imatură și labilă, au o mare nevoie de securitate, labilitatea


manifestându-se prin crize de plâns, furii subite, violente.
- unii sunt indiferenți, inactivi, izolați
- alții sunt emotivi, afectuoși, și arată un atașament excagerat persoaneleor apropiate lor

20
- fondul afectiv este format din puerilism și vanitate, trăsături care fac dificilă
integrarea socială.

Deși ritnmul de dezvoltare fizică și psihică este lent se precizează că subiecții acestei
categorii de deficiență mintală poate fi educat să se alimenteze singur, pot fi reeducabili și pot
face o serie de servicii dar sub supraveghere rămânând dependenți sociali (Tobolcea, 2008)

1.4.4 Deficiența mintală de gradul III

Deficiența mintală de gradul III (deficiența mintală profundă) este cea mai gravă
formă de deficiență mintală, caracterizând persoana incapabilă să se apere de eventuale
pericole sau să se hrănească singură, fiind nevoit permanent să fie însoțit, îngrijit și
supravegheat. Deficiența mintală profundă este detreminată de un nivel mintal inferior
coresunzător vârstei de doi ani având un coeficient de inteligență sub 20.

Slaba rezistență la infecții și alți agenți patogeni fac ca mortalitatea la această categorie să fie
mai mare fața de categoeia anterioară, cei ce aparțin gradului III de deficiență trăind până la
vârsta de aproximativ 19-20 de ani, iar media de viața a celor ce fac parte din categoria
anterioară fiind aproximativ 25-30de ani (Gherguț, 2007)

Ca și la categoriile anterioare sunt menționate din punct de vedere clinic, în raport cu


severittaea deficienței două forme:

- deficiența mintală profundă, forma completă, caracterizată prin absența totală a


comunicării, afectarea cronică a unei părți din sistemul nervos, se constată ca având
vârsta mintală de un an și puține șanse de supravețuire.
- deficiența mintală profundă, forma incompletă, este descrisă prin afectarea parțială a
sistemului nervos, comunicare monosilabică, afecțiuni grave psihomotrice, mișcări
steriotipice, corespunzându-i vârsta mintală de 2-3 ani.

Tabloul clinic și psihopatologic al deficienței mintale de gradul III

Cognitiv beneficiarul prezintă:

- structură psiho-motrică rudimntară, evidențiată prin balansări uniforme,

21
- impulsuri motrice subite,

- nu poate comunica prin limbaj cu cei din jur, cunoștințele sale nu depășesc perioada primei
copilăriii,

- funcțiile intelectuale nu sunt dezvoltate, relațiile cu mediu dar și cu cei din jur fiind reduse.

Se fac cunoscute următoare particularități ale acestui grad de deficiență pentru domeniul
afectiv:

- afectivitaea scăzută la trairile impulsurilor primare cu crize qcute de plâns,


automutilare
- emoții bruște de plâns sau râs la apr ca simple reflexe,
- narcisim crescut pentru zona corpului sau zone erogene.

Făcând o analiză unii autori au afirmat că persoanele cu deficență mintală profundă sunt
irecuperabile, fără șanse de profesionalizare, având un potențial scăzut de adaptare și integrare
socială. Acțiunile recuperatorii și de asistență pentru această categorie trebuie să respecte
aceleași metode și principii de calitate stabilite și pentru celelalte categorii de deficienși cu
șanse mai mari de recuperare și integrare socială.

22
Capitol 2

Dezvoltarea emoțională

2.1 Conceptul de emoție

Plecând de la definiția formulată în Introduction to Psychology( 1939), publicată de E.G.


Boring, H.S. Langfeld și H.P.Weld: „.....se pare că emoția poate fi caracterizată cel mai bine
ca o relație între numeroasele și diversele elemente ale experienței și reacției. Această relație
nu este definit specificată, dar, în genereal, ea este motivată de plăcere sau neplăcere și de
dezorganizarea patternurilor integrate ale comportamentului obișnuit”(Verza, 2004).

Deși în multe tratate de psihologie este utilizat termenul de afectivitate, Păunescu (1977),
alege să utilizeze un termen compus pentru acesta și anume cel de „afectiv-emoțional”
explicând că dorește să prezinte numeroase aspecte ale dinamismului emoțional al
persoanelor, că deși este o componentă a vieții psihice ca și celelalte procese, afectivitatea
pare a fi cea mai greu de analizat (Păunescu, 1977).

Plecând de la sensul etimologic al cuvântului affectus”= de mișcare, „înfiorare” și


cuvântul „moveo” = a mișca, .McDougall (1924) afirmă că activitatea este strâns legată de
motivație „ orice instinct este resimțit ca o emoție” (Verza, 2004).

M. Arnold (1960), consideră că emoția poate fi privită ca o stare trăită de apropierea sau
îndepărtatrea de obiect, asfel ducând la situații favorabile sau dăunătoare pentru om. (Verza,
2004)

S-a remarcat că integrarea și organizarea afectivității se formează la două niveluri


inconștient având în vedere trebuințele biologice înăscute de aparare, alimentare, reproducere
și conștient în jurul trebuințelelor secundare dobândite, estetice, morale, de cunoaștere și
sociale, pe baza celor menționate se poate aminti de N.K. Deniz (1984) care a identificat cele
patru nivele ale organizării vieții emoționale și anume:

a) Trăirile sensibile sau organice, sunt raportate la diferite părți ale corpului, ca stări sau
senzații fiind lipsite de intenționalitate, (exemplu: bătăile inimii),

23
b) Trăirile legate de corporalitatea proprie numite și vitale sunt evidențiate ca „greață”,
„nod în gât”, „disperare”, „bucurie” fiind asociate cu trăiri sensibile complexe,
( exemplu: susținerea unui concurs)
c) Trăirile intenționale axiologice sunt stabilite prin intermediul unor procese mentale
conștiente, sentimentele fiind exprimate într-un mod exploziv, violent sau reținut.
d) Trăirile legate de self și de dimensiune a personaitățiice iși au originea în autoreflecție,
persoana urmărește intenționat în jurul propriului Eu, ca factor diferit experiențelor
interne și externe.

2.2 Aspecte privind evoluția afectivității

În prezent nu se mai menține afirmația cum că: „afectivitatea este latura vestigală și
involuntivă a psihicului uman”, astfel observațiile și experiențele cotidiene ne indică că
aceasta se înscrie ca și celelalte componente psihice într-un proces de transformări evolutive
de tip calitativ astfel ea evoluând de la simplu la complex, de la inferior la superior (Verza,
2004).

Verza (1997) subliniază că la naștere un copil dispune de o sensibilitate emoțională


difuză, evidențiată de trebuințele biologice primare, primele forme care se manifestă după
naștere sunt frica, supărarea și dragostea.deși Watson (1924) le consideră un sistem a
emoționalității din care se vor rupe sentimentele mediate de procesele cognitive (Verza,
Șchiopu, 1997).

În urma cercetărilor s-a constatat că este prea devreme de a se susține că aveam de-a face
cu structurile afectivității încă de la naștere, dovedindu-se că în primele luni apare reactivitaea
negativă care este înăscută și pe la trei luni apărând eimoțiile pozitive. Mama este factorul
securizant pentru copil astfel realizându-se formarea atașamentului prin interacțiunea acesteia
cu el dar și cu obiectele, jucările acestuia ( Ursula Schiopu, 1967).

J.Bowlby (1985) introduce termenul de atașament, pentru a descrie relația mamei cu


copilul, formarea stării de atașament începe din primele patru săptămâni de viață, iar la vârsta
de șase luni copilul începând să plângă la plecarea mamei, căutând-o cu privirea, copilul
modelându-și stările și reacțiile după modul cum răspunde adultul. Atașamentul fiind o sursă
principală a sentimentelor sociale și morale și la vârstă adultă (Șchiopu, 1967).

Cercetările efectuate de Kaplan (1986) arată că relațiile armonioase a copiilor cu părinți îi


fac mai competenți din punct de vedere cognitiv și social, astfel la vârsta preșcolară arătând
24
cooperare, perseverență, independenți și aveau mai bine dezvoltate abilitățile de explorare a
mediului (Verza, 2004).

Începând cu vârsta de 7-8 ani și perioada vârsei adolescenței este reprezantată din
punct de vedere afectiv de momente de negativism care se transformă într-o revoltă împotriva
familiei, școlii și a mediului social.

Se poate afirma că oricât de importanți ar fi factorii și condițiile psihofiziologice erediatre,


dezvoltarea emoțională este condiționată de acțiunea factorilor socio-culturali și de mediul
familial în copilărie, felul relației dintre părinți și copil, și trebuie recunoscut că în niciunul
din cele două „medii” nu există programe derulate pentru modelarea structurilor afective și că
totul se întâmplă spontan ( Verza, 2004).

2.3 Forme ale afectivității

H. Harlow și M. K. Harlow (1970) au făcut un experiment folosind izolarea ca tehnică


de studiere pură a modelelor de comportament ce se dezvoltă mai târziu, astfel ei au luat un
grup de maimuțe de la care au luat puii după naștere și i-au dus într-o încăpere unde i se
asigurau condiții de viață, dar pe parcursul izolării nu trebuia să vadă vreo ființă, nici măcar
mâna umană care facea curățenie și îi administra hrana. La un grup de maimuțe, cercetătorii
au întrerupt izolarea după trei luni, la un alt grup, după șase luni, iar la un al treilea grup după
douăsprezece luni. La maimuțele care au fost izolate trei luni s-a prezentat o oarecare teamă
la început la vederea partenerilor dar a dispărut începând să intre în comunicarea și să se joace
cu jucăriile din cușcă, după o lună neobservându-se nicio diferențiă în comportamentul lor.

La grupul care a suportat izolarea șase luni, aceștia readuși în mijlocul partenerilor din cauza
fricii care i-a cuprins aceștia au rămas incapabili de stabilire a relațiilor sociale și de
cooperare. La ultimul grup cum era de așteptat la vârsta ajunsă să apară agresivitatea, însă în
locul ei s-a instalat panica și apatia.

Pe baza acestui experiment autorii sus menționați au stabilit că ordinea de manifestare a


structurilor afective stabile la maimuțe și la vertebratele superioare este următoarea:
dragostea, frica și agresivitate care în timpul dezvoltării are o semnificație crucială (Verza,
2004).

25
2.4 Dezvoltarea emoțională la deficientul mintal

Dacă în sucbcapitolele anterioare s-a analizat afectivitaea în sensul său larg și general,
de acum se vor evidenția anumite caracteristici ce țin de afectivitatea copilului deficient
mintal.
Privind lucrările de defectologie se observă că afectivitatea este într-o strânsă legătură cu
personalitatea, mai exact cu aspectele caracteriale, care reprezintă ansamblul tendințelor
afective ce acordă o importanță legăturilor individului cu condițiile de mediu.
Integrarea acestor subiecți la nevoile mediului este adeseori împiedicată de prezența
tulburărilor afective, iar în reușia pe plan profesional pot fi mai optimiști dacă sunt lipsiți de
astfel de tulburări (Roșca, 1967).
După cum se menționează mai sus că afectivitatea face parte din procesul organizării
personalității, la deficientul mintal are loc o modificarea a caracteristicelor în vederea
organizării personalității, afectivitatea fiind modificată prin:
- organizarea deficitară a structurilor și funcțiunilor neuropsihice,
- autonomie marcantă a structurilor biologice,
- dezorganizarea circuitelor cortico-subcorticale,
- structura axiologică a comportamentului emoțional (Păunescu, 1977).

În urma unor observații clinice reiese că există o categorie de copii care au anumite
carențe afective ( lipsa iubirii părinților, insuccesul școlar) încetinește dezvoltatea cognitivă,
deci tulburările afective par să fie un factor important în producerea pseuddebilității mintale
(Roșca, 1977).

Tot autoarea sus menționată povestește despre un studiu efectuat pe un număr de 169 de
deficienți mintali și același număr de copii normali cu vârste cuprinse între 9-10 și 13-14 ani,
pe baza acestui studiu s-a stabilit că în grupul deficienților mintali 36,1% erau neadaptați,
33,1% erau neadaptați cu intermitență, iar 30,8% erau stabili, ei având exprimat în procente
următoarele tulburări afective: 16,4 depresie, ostilitate față de adulți 13,8, anxietate în
legătura afectivă a adulților10,8, agitație 9,5, tensiune emotivă8,2, 6,7 și 3,9 prezentau pentru
ostilitate față de copii și anxietate în acceptarea de către alți copii (Roșca, 1967).

Formele afectivității ce le putem observa la copilul deficient mintal în viața cotidiană


vor fi prezentate în cele ce urmează.

26
Imaturitatea afectivă la copiii de vârstă preșcolară se poate manifesta sub aspectul emoțiilor și
sentimentelor, ei fiind capabili de să lucerze eficient doar în condițiile în care profesorul stă
lângă el, îl aprobă și încurajează permanent, din dorința de a li se acorda atenție aceștia o fac
pe „copilul mic” , un alt aspect legat de afectivitatea copilului deficient mintal este prezența
de inferioritate, ca urmare a eșecurilor repetate în rezolvarea de probleme, ce influențează
negativ slabele rezultate ale activității sale, astfel complexul de inferioritate duce la stabilirea
unei relații afective negativă a copilului cu cei din jur (Roșca,1967).

Insecuritatea relațional-afectivă este o altă caracteristică a deficientului mintal, considerată ca


fiind urmare a insuficienței afecțiuni manifestate din partea familiei sau din cauza izolării pe
care o impune deficiența, provocând nesiguranță în relațiile cu ceilalți, predominând
insensibilitatea sau indiferența relațională, cu efecte nemijlocite asupra adaptării. Cum și
pentru ceilalți copii, familia este un factor important în dezvoltarea şi evoluția afectivității,
același rol îl are și în cazul deficienților mintali. Reacția părinților la existența unui copil
deficient în familie, modul de relaționare cu copilul, poate determina unele tulburări afective,
între aceşti factori existând o relație directă. În familiile unde copilul cu deficiență mintală
este un fenomen singular, pot să apară, din partea părinților sau a unuia din ei, fie un abandon
afectiv, o respingere a copilului, văzut ca propriul eşec, fie o supraprotecție, fie sentimentul de
culpabilitate. În familiile în care există mai mulți membri cu deficiență mintală, acest gen de
relaționări sunt mult mai rare, în general, tensiunile dintre părinți şi copii, legate de acest
aspect, fiind mult mai redus (Păunescu, 1977).

Manifestările emoționale reprezintă „descărcări” exagerate a emoțiilor cauzele neprezentând


un grad atât de puternic, la deficienții mintali se manifestă prin agitație motorie, țipete,
violență, automutilare, atac, aceste manifestări sunt specifice categoriilor inferioare de
deficiență mintală dar se regăsesc și în formele superioare ale deficienței (Păunescu, 1977).

Emoțiile de mânie iau uneori forma unei crize de furie, manifestându-se prin reacții
agresive față de cei din jur, se lovește singur sau distruge lucruri obiecte din jur. Teama, frica,
retragerea, inhibiția, refuzul, negativismul sunt tipuri de emții specifice deficientului mintal.

Se pare că violența este la fel de răspândită ca și perversiunile sexuale unde primul loc este
ocupat de masturbare fiind regăsite în comportamentul deficientului mintal de gradul III
(Păunescu, 1977).

Pe de altă parte emoțiile de veselie sunt transformate în crize de râs, nestăpânit,


absența reținerii se manifestă de cele mai multe ori cu o simpatie puternică de persoane ce vin

27
în contact cu beneficiarul de câteva ori, aceste manifestări exagerate sunt consecința
incapacității scoaței cerebrale de a controla acțiunile centrilor subcorticali (Roșca, 1977).

Din cercetări s-a constatat că nu toți deficienții mintali se manifestă prin crize
explozive, unii fiind rușinoși, timizi, sensibili și incapabili de a stabili un contact afectiv cu
ceilalți din jur (Roșca,1967).

Se subliniază că în cele discutate anterior sunt amintite unele dintre cele mai importante forme
îmbrăcate de afectivitate și anume cele ce prezintă obstacole în educabilitatea și integrarea
socială a deficienților mintali, amintindu-se că afectivitatea este un factor important în
procesul de integrare socială (Păunescu, 1977).

După ce s-a făcut o caracterizare a afectivității din punct de vedere a evoluției, a


formelor ce le poate avea și cum se manifestă acestea, în cele ce urmează atenția se va
îndrepta asupra educării aspectelor afective de către profesori. Și în trecut ca și în prezent
asimilarea cunoștințelor la copilul deficient mintal se face prin repetări frecvente, însă
sentimentul de dragoste față de activitățile ce aduc un folos societățiii, după cum se și
dovedește acești copii au nevoie de dragoste, simpatie și căldură sufletească din partea
educatorilor cu atât mai mult dacă provin din medii cu un climat mai puțin favorabil acestea
fiind bine imprimate crește gradul de integrare, adaptare a deficientului la condițiile de viață
(Roșca, 1967).

Profesorii de sprijin trebuie să construiască un climat plăcut pentru a-și desfășura o


activitate și mereu să- i încurajeze pe beneficiari, să le întărească sentimentul încrederii în
forțele proprii, acesta va face ca întrebările și sarcinile sale pentru elevi să le ofere copiilor
satisfacția că au reușit să ofere un răspuns bun și că au fost recompensați și apreciați (Roșca,
1967). Autoarea ne îndrumă să nu adresăm cuvinte de inferioritate copilului deficient mintal
dar nici nu se va exagera cu aprecierile deoarece este bine ca elevul să conștirntizeze unele
lipsuri în activitatea sa.

Autoarea face referire și la traterea unor izbucniri emotive puternice cum ar fi o criză
de furie, intervenția adultului nu ar aduce rezultate pozitive ci din contră calmul și răbdarea
este cea mai bună soluție pentru a rezolva problema, o altă metodă de rezolvarea tensiunilor
afective puternice este descărcarea acesteia prinactivități motrice, activități de muncă ce aduce
succesul (Roșca, 1967).

2.5 Constatări în urma unui studiu pe domeniul afectiv

28
În anul 2012 la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea din
bucurești s-a efectuat un studiu pe 240 de deficienți mintali cu diferite grade de deficiență,
copiii de la o școală primară și specială, fete și băieți cu vârste cuprinse între 10-15 ani.
Studiul avea ca scop cercetarea manifestărilor afective ale copiilor deficienți mintali la nivele
diferite de QI. Metodele și instrumentele utilizate au fost Matricile Progresive entru
determinarea nivelului de inteligență; Chestionar Evaluarea manifestărilor emoționsle, pentru
descoperirea caracteristicilor comportamentale ale subiectului, cu referire la cei din jur,
sociabilitate și stabilirea de relații, atitudinea subiectului față de adulți, răspunsurile la
situațiile frustrante. S-a folosit Test de familie - un test proiectiv, care poate exprima nivelul
de maturitate afectivă și de adaptare la realitate.

Constatările acestui studiu sunt: În urma aplicării Chestionarului de evaluare a


manifestărilor emoționale din punct de vedere minta-comportamental și al relaționării
adolescenții cu deficiență mintală.

Tabel. 2.1 Interpretare rezultate studiu

Chestionar de Evaluare a manifestărilor Rezultate Test de familie


emoționale
100%-90% dunt amiabili, încercă să se 60%-50% prezintă sentimente de securitate
corecteze când li se spune că greșesc față d efamilie, deschiși față de mediu
60%-45% sunt binevoitori cu colectivitatea, 86, 6%- tensiune interioară anxietate,
utili agresivitate se tem de un membru al familiei
28,8% introvertiți 37% -57% tendințe impulsive, opoziție
35%-20% se manifestă prin acces de furie 40%- timiditate, inhibiție
15%-10% sunt timizi, se supără când sunt 43,3%- atașați de mama, frați
corectați
7,5%-2,5% prezintă stări oscilante, sunt 12,5%- agresivitate
marginalizați
Ivan, V, Oprișan, E.(2012), Specific Affectivity and the Relationships in Preadolescents with
Different IQ, www.sciencedirect.com

Concluziile cercetării

În toate subiectele, indiferent de gradul de dezvoltare intelectuală, întregul inventar de


emoții, caracteristici și comportamente a fost întâmpinat, prin existența unui detașament
calitativ dat de frecvența manifestărilor și intensitatea acestora. Trebuie menționat faptul că
manifestările mental-afective și caracteristicile acestora apar prezente în toate categoriile de

29
subiecți, aproape fără nicio diferență, dar ponderea ei diferă la fiecare în funcție de nivelul de
dezvoltare intelectuală.

Dificultățile de structurare și dezvoltare a caracteristicilor pozitive ale afectivității nu sunt


neapărat cauzate de deficiență mintală, acesta poate fi un factor generator în anumite condiții,
să ducă la deformări și lipsă de armonie în plan comportamental și relațional.

Deficiența intelectuală nu este un factor cauzal al tulburărilor afective, dar ea


influențează producerea caracteristicilor în domeniul de cunoaștere și de stabilire a relațiilor
cu mediul, care sunt legate de componenta intelectuală și care pot perturba evoluția normală a
nivelului afectiv.

Prin urmare, este necesară o abordare diferențiată a adolescenților, bazată pe o


cunoaștere aprofundată a caracteristicilor generale ale personalității.

Concluziile

Din cele arătate, putem afirma că afectivitatea reprezintă componenta vieții psihice
care reflectă sub formă de trăiri subiective de un anumit semn, de o anumită intensitate şi de o
anumită durată, raportul dintre dinamica evenimentelor motivaționale sau a stărilor proprii de
necesitate şi dinamica evenimentelor din plan obiectiv extern.Viața emoțională a individului
are un caracter dinamic şi evolutiv, aceasta se înscrie pe traiectoria aceloraşi transformări
evolutive de ordin calitativ ca şi celelalte componente ale sistemului psihic, evoluția ei
desfăşurându-se de la difuz spre diferențiat, individualizat, de la simplu de complex, de la
inferior la superior. Interactivismul dintre componentele sistemului psihic se evidențiază nu
doar în procesul organizării calitative a acestora, ci şi în cel al destructurării lor. Perturbarea
unei componente a sistemului antrenează după sine alterarea alteia sau chiar a întregului
sistem. Conduita emoțional-expresivă, corespunzătoare diferitelor stări afective, nu are
bogăția celei a copilului normal. Aceasta nu este reglată şi adaptată conform intensității
stimulilor cauzali. La deficientul mintal predomină emoțiile, ca şi procesele afective simple
dar intense, cu un caracter, violent şi de scurtă durată. Cauze tot atât de neînsemnate, ca şi
cele care le-au provocat, pot determina încetarea lor sau trecerea la o emoție contrară. Prin
caracterul lor exploziv şi haotic, emoțiile au deseori un efe dezorganizator asupra activităților
deficienților mintali.

30
De asemenea se poate concluziona că deficientul mintal recepționează într-o cantitate
remarcabilă valoarea negativ-afectivă a evenimentelor din mediul social, el punându-se într-o
lume plină de conflicte, astfel afectivitatea este o componentă fundamentală a psihicului
uman, la fel de prezentă în comportamentul și activitaea noastă cotidiană ca și cogniția.

31
Capitolul 3

Metodologia cercetării

3.1. Scopul cercetării

Deoarece există foarte puține studii consistente despre structuarea și funcționalitatea


afectivității la copilul deficient mintal în condiții de mediu și relaționare, scopul acestui studiu
este de a evidenția particularitățile și manifestările comportamentale afective ale copilului
deficient, presupunând că afectivitate diferă în funcție de gradul de deficiență.

Studiul a fost efectuat pe șase copii cu deficiență mintală ușoară spre severă, de la
Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Iași, aceștia având vârste cuprinse între
14-17 ani, figurând ca elevi de clasa a VII-A, astfel studiul a cuprins 6 cazuri.

Pentru studierea subiecților s-au ales metode și instrumesnte psihologice precum:


metoda observației, a studiului documentelor personale, convorbirea liberă, precum și un plan
de intervenție personalizată (PIP).

Studiu de caz l-am folosit pentru a identifica comportamentele specifice ale fiecărui
subiect privind antecedentele dezvoltării biologice, psihologice în plan educațional și social.

Metoda observației reprezintă o metodă de bază în studiul cercetărilor de tip calitativ,


am folosit observația naturală în care am asistat la oră și în timpul pauzelor. Grila de
observație am folosit-o în scopul de a investiga, a urmări comportamentele subiectților ce pot
apărea neașteptate atât în cadrul orelor de curs cu profesorii și colegii dar și în pauze.

Planul de intervenție personalizată l-am utilizat ca instrument educațional-terapeutic


pe domeniul socio-afectiv astfel specificând durata de lucru, obiectivele ce le-am propus,
activitățile propriu-zise, metodele și instrumentele de evaluare, acesta ajutându-mă să pot
lucra individual cu subiectul și să pot observa dacă există schimbări semnificative în urma
intervenției, scopul în care l-am folosit pentru a identifica comportamentele emoționale
indezirabile și pentru a ameliora repetare a acestora.

32
3.2 Obiectivele și ipotezele cercetării

1. Identificarea caracteristicilor afectivității la copilul deficient mintal la vârsta pubertății


2. Realizarea unui plan de intervenții efeicente privind analiza și managementul
emoțiilor în context social

Ipotezele cercetării

1. Datorită relației dintre intelect și afectivitate, presupunem că tulburările de afectivitate


vor avea manifestări diferite în funcție de gradul de deficiență mintală .
2. Aspectele emotionale pot fi imbunătățite prin exerciții structurate specifice (plan de
interventie individualizat).

Studiu de caz 1

1. Date bibliografice
Nume: Chi. D.
Data și locul nașterii: 17. 02. 2000, Iași
Mediu familial: tata, 43 de ani, studii medii, muncitor, mama, 43 de ani,studii liceale,
lucrător comercial, un frate de 8 ani, elev clasa a II-A, sănătos.
Ancheta socială: familia est elegalconstituită prin căsătorie, relațiile dintre membrii
familiei sunt armonioase,locuiesc într-o garsonieră, proprietate personală, situația
socio-economică a familiei este favorabilă, relațiile familiei cu comunitatea sunt de
bună vecinătate.
2. Anamneza

Evoluția în timpul sarcinii: nu au existat probleme deosebite în perioada prenatală.

Nașterea: la termen, greutatea fiind de 2800 kg,

Evoluția în primii ani de viață: până la vârsta de 1 an, copilul s-a dezvoltat normal, la
vârsta de 2 ani și jumătate aceasta nu a mers independent, iar cam pe la vârsta de 3 ani
începe să scoată primele sunete.

Diagnosticul medical: Deficiență mintală ușoară, Sindrom Asperger

3. Date psihologice

33
Diagnostic psihologic: Deficență ușoară spre moderată, mutism psihogen, dislalie
Dezvoltarea senzorial-perceptivă: dificultăți de analiză și sinteză, prezintă dificultăți
în integrarea informațiiilor senzorial-perceptive.
Nivelul dezvoltării psiho-motrice: prezintă lateralitate stânga, funcțiile psihomotrice
sunt dezvoltate în limite normale
Nivelul de dezvoltare intelectuală: pentru au fost folosite probe WISC și probe
curriculare.
I. Gândirea: stadiul intuitiv-concret, utilizează corespunzător obiectele
uzuale, sortează după două criterii nerealizând categoria din care face
parte.
II. Memoria: capacitatea de memorare limitată, cu dificultăți în asimilarea
unui algoritm,
III. Atenția: capacitatea de concentrare a atenției este limitată

Nivelul de cunoaștere: nivel mediu al achizițiilor cognitiv-școlare, citește-scrie în ritm


propriu, efectuează operații de adunare-scădere fără trecere peste ordin,

Imaginția: intuitiv-reproducător, îi place să deseneze

Limbajul și comunicarea: dislalie, blocaje inhibative, mutism psihogen,comunică foarte puțin,

Afectivitatea: imaturitate psiho-afectivă, blocaje persitente într-o relație ce implică


comunicarea, negativism-opoziționism

Motivație: sistem motivațional puțin structurat,

Temperament: emotivă, inhibistă, non-activă,

Voință: este în curs de structurare

Atitudini: necooperantă, retrasă, contact vizual pasager.

Aptitudini: desen, jocuri pe calculator,

Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi de autonomie personală, parcurge


singură drumul la școală dar nu traversează singură chiar dacă este necesar.

Date educaționale

Eleva a frecventat până în clasa a V-a Liceul Waldorf, Iași,cu program de învățământ de
masă, cursuri de zi obținând rezultate foarte slabe. În urma expertizei de orientare școlară
34
s-a stabilit ca eleva să fie transferată la Școala Gimnazială Specială „Constantin
Păunescu”Iași, promovând clasa a V-a în învățământ special, tipul școlarizării fiind intern
parțial obținând rezultate bune. Activitățile extrașcolare la care particpă sunt: serbări,
vizionări de spectacole, vizite la muzee.ăcadrare

Un alt aspect important ce trebuie menționat este că subiectul beneficiază de certificat


de încadrare a copilului într-un grad de handicap, aceasta se încadrându-se în gradul de
handicap Grav, și necesită asistent personal, conform Raportului de Evaluare
Complexă.

Pe baza evaluării afectivitatii pe baza unei fișe de lucru (vezi Anexa 1), a
comportamentelor de relaționare socială, utilizând grila de observație (vezi Anexa 2) și
din studierea documentelor personale ale copilului s-au stabilit nevoile subiectului pentru
domeniul socio-afectiv, unde acesta prezintă nevoia de sprijin, încredere în sine, nevoia de
dezvoltatre a abilităților de comunicare și relaționare, a înlăturării timidității și a blocajelor
emoționale, nevoia de a exprima corect și de a recunoaște stările emoționale și înțelegerea
acestora, ținâd cont și de refuzul de a comunica la prima întâlnire și refuzul de a partcipa
activ la ore, și meinițierea de discuții cu colegii în timpul orelor respectiv a pauzelor, am
propus un plan de intervenție personalizat prin care urmăresc dezvoltarea abilităților de
comunicare și partcipare la activitățile de grup, recunoașterea expresiilor faciale și
manifestarea adecvată a unor stări emoționale în diferite situații.

Pe parcursul programului de intervenție, noiembrie 2013- ianuarie2014, într-o primă etapă


am lucrat individual cu ea pentru a creea un climat afectiv pozitiv și a elimina refuzul de
a comunica și participa la activități. Am utilizat mai mult activități ludice știind că este
atrasă și participă cu interes la serbări. Propunându-se următoarele obiective :

1. Să recunoască stările emoționale din imaginile date


2. Să relaționeze cu persoanele din jur fără a fi timidă
3. Să accepte cel puțin o activitate pe zi
4. Să participe cu interes la activitățile individuale și de grup
5. Să reacționeze adecvat la diferite stări emoționale

În prima etapă activitățile au fost lucrate individual( vezi Anexa 3) ales un exercițiu de
recunoaștere a stărilor emoționale din fișa cu imagini arătată, astfel solicitându-i comunicarea
liberă dar și recunoașterea corectă a stărilor emoționale. Altă activitate propusă a fost o

35
poveste adaptată cu numele ei, „A fi timid” prin care urmăresc a-i înlătura timiditatea și
vorbirea liberă în fața colegilor sau a profesorilor la anumite sarcini solicitate.

În ce de-a doua etapă știind că îi plac jocurile am urmat activități de grup (vezi Anexa
4), un exercițiu, pentru a o determina să intercaționeze cu colegii săi propun activități unde le
propun jocuri precum „Telefonul fără fir”, „Flori, fete sau băieți, melodii sau cântăreți” unde
urmăresc ca ea să accepte partciparea la activitate și să interacționeze cu fiecare coleg în parte
fără a exista vreo ezitare a participării. Apoi revin asupra recunoașterii stărilor emoționale și a
reacținării adecvat la acestea propunând un joculeț de grup la care vor participa toți copiii,
acesta prevede identificarea stării emoționale de pe un cartonaș extras în urma aruncării cu
zarul și a comunicării despre acea stare, cum trebuie să reacționeze pisicuța la acea situație.
Apoi am mers pe bine cunoscutul joc de mimă, unde eu propun ce trebuie mimat și
demonstrez în primă faza apoi fiecare are dreptul de a recunoaște și a propune ce trebuie
mimat, acest joc m-a ajutat să observ dacă au fost atinse obiectivele propuse. În urma
parcurgerii acestui plan de intervenție eleva a devenit mai deschisă relațiilor de grup,
comunică doar prin propoziții simple cu profesorii dar prezintă o oarecare nesiguranță.
Partcipă la activitățile de învățare pe grupe dar preferă sarcini simple sau ce include desen,
pictură, lucrează în ritm propriu..

Evoluția subiectului în urma programului de intervenție a fost lentă, ținând cont că este
diagnosticată cu sindrom Asperger, nu am avut așteptări exagerate a participat la activitățile
de grup cu interes deoarece foloseam des termenul de serbare, piesă de teatru, joc de rol
pentru că știam că ea participă și este fascinată de a privi la acestea. Propunându-mi obiective
pe dezvoltarea comunicării și relaționării cu ceilalți, colegi, profesori nu pot spune că eleva a
prezentat o dezvoltare rapidă, a avut loc o dezvoltare lentă din cauza sindromului Asperger
care are ca și caracteristică incapacitatea de a dialoga reciproc, regulile sau cerințele trebuia
reluate, repetate demonstrate și explicate de cel puțin 2-3 ori pentru ca ea să le înțeleagă și
să poată partcipa activ și corect la activități, toate acestea se întâmplau deoarece eleva nu are
un vocabular foarte vast și nu înțelege unele cuvinte, sensul acestora.

În urma primei etape la exercițiile de grup ca și la cele individuale prezenta o ezitare


în a răspunde, o teamă că ceea ce ar zice ar fi rău și ar fi pedepsită, acestea din cauza
prezentării imaturității afectiv-emoționale, am încercat să elimin acestă teamă prin glumele și
evaluările făcute la fiecare activitate spunându-i că nu există răspuns rău, greșit că tot ce
spune ea este bun și ne ajuta. La recunoașterea stărilor emoționale din imagine și la
întrebările cu privire la a doua activitate desfășurată, eleva nu a vrut să comunice prea mult,

36
utilizând răspunuri scurte iar în unele cazuri o întrebam eu dacă „Imaginea aceasta ce arată
că omul este trist, nu-i așa?”, în astfel de situații eleva doar mă aproba fără a mă corecta.

Spre finalul intervenției a comunicat mai bine cu mine, cu colegii și a început să


comunice și cu domnii profesori utilizând propoziții scurte. Astfel la evaluarea finală (vezi
Anexa 5 ), fetița a comunicat și a răspuns la toți itemii din evaluare având sprijin și încurajări
din partea mea.

Făcându-se o analiză a celor prezentate mai sus putem spune că eleva nu a avut parte de o
dezvoltare rapidă a comunicării sau relaționării cu ceilalți deoarce aceasta prezintă dificultăți
din cauza diagnosticării cu sindrom Asperger, un alt factor negativ fiind imaturiatea afectivă
ce o prezintă iar existența unui vocabular sărac prezintă un punct slab în evoluția subiectului.

Observând că eleva dorește să-și formeze deprinderile de relaționare, comunicare și


integrare în activitățile școlare dar și cele extrașcolare dar nu are dezvoltată încă siguranța
de sine, pe mai departe se poate proceda la fel recomandându-i terapia educațională,
activități școlare pe grupe unde și ea să aibe bine definite în cadrul echipei de propun
exemplu să deseneze, să picteze, deasemeni propunun activități ludice ce au ca obiectiv
participarea și relaționarea copiiilor în sprijinirea și demarea jocului pe echipe.

Studiul de caz 2

Date de identificare a copilului:

Numele și prenumele elevului: C. M.

Data și locul nașterii: 2. 06. 1997, Horlești, jud. Iași

Mediu familial: copilul face parte dintr-o familie monoparentală având doar Tatăl în vârstă
de 47 de ani, fără ocupație, mama decedată la data de 18. 01. 2012, băiatul mai are încă cinci
frați :

- Un frate de 22 de ani – lucrează la București


- O soră de 21 de ani- căsătorită, plecată din țară
- O soră de 14 ani- se află în plasament rezidențial la C. S. „ M. Sadoveanu” Pașcani
- O soră de 12 ani- se află în plasament rezidențial la C.S. „M. Sadoveanu” Pașcani
- O soră de 9 ani- se află în plasament rezidențiel la C.S. „M. Sadoveau„ Pașcani

37
Ancheta socială: subiectul provine dintr-o familie monoparentală, prin decesul mamei,
starea economică a familiei este deosebit de precară, tatăl neavând niciun venit permanent,
Locuința familiei este alcătuită din două camere modest mobilate, neavând covoare sau
podețe, pe jos fiind doar pământ, nu dispun de electricitate iar încălzirea se face cu ajutorul
sobelor. O Parte din copiii familiei au fost luați în plasament rezidențial la C.S. „M.
Sadoveanu„ Pașcani. Tatăl nu a vizitat copiii la centru dar a menținut legătura telefonic.

Date medicale

Diagnostic medical: este sănătos clinic

Date psihologice:

Prezintă o întârziere mintală ușoară spre liminară, traume afective.

Dezvoltarea intelectuală, limbaj: inteligența este dezvoltaă slab având un IQ=89,

Atenția: reprezintă o concentrare de nivel mediu

Memoria: mecanico-logică, predominant afectivă volum mediu

Imaginație: reprodictivă

Limbaj: prezintă un vocabular modest, exprimare verbală relativ corectă, dislexie-disgrafie

Psihomotricitate: lateralitate dreapta,are cunoștință de schemă corporală, orientare spațio-


temporală relativ bine structurată.

Comportamentul social: sunt formate deprinderile de autonomie personală și socială, participă


la viața de grup dar fără a manifesta inițiativă; abateri comportamentale sporadice ( are
tendința de a frecventa grupuri sau comportamente antisociale)

Preferințe, interese,aptitudini: pentru activități sportive, practice-gospodărești. Motivația


școlară-extrinsecă, afectivă ( e motivat de afecțiunea și laudele adulților ), are un ritm de
lucru constant.

Dezvoltarea afectiv emoțională: Echilibru emoțional instabil, comunicativitate, impulsivitate,


energism, toleranță scăzută la stres și fustrare prezentând reacții de agresivitate verbală, furie,
reacții violente.

Date educaționale:

38
Până în clasa a V-a subiectul a beneficiat de învățământ de masă la Școala Horlești
unde a avut un triplu eșec școlar în clasa a V-a, în anul școlar 2010-1011 băiatul abandonează
școala, iar în anul școlar 2012-2013 primește orientare la Școala Gimnazială Specială Pașcani
unde are rezultate bune raportate la cerințele învățământuluin special. În următorul an școlar
2013-2014, clasa a-VI-a elevul este reorientat în învățământul special la Școala Gimnzială
Specială „C. Păunescu” Iași . Elevul își pregătește singur lecțiile, solicită ajutor din partea
cadrului didactic la sarcinile cu un grad mai mare de dificultate, relaționează destul de bine cu
cadrele didactice și personalul auxiliar. Are rezultate deosebite la matematică și activitate
sportivă, prezentând dificultăți la limba și literatura română. La activitățile exrașcolare
participă doar dacă este motivat nu prezintă inițiativă., are un ritm bun de lucru. Beneficiază
de terapie psihologică, terapia ocupațională, consiliere psihologică și terapii specifice pentru
corectarea problemelor de disgrafie.

Pe baza evaluării afectivitatii pe baza unei fișe de lucru (vezi Anexa 1), a
comportamentelor de relaționare socială, utilizând grila de observație (vezi Anexa 2) și din
studierea documentelor personale ale copilului s-au stabilit nevoile subiectului pentru
domeniul socio-afectiv reiese nevoia de afectivitate din familie, autorealizare, controlul
stărilor de furie, formarea de echilibru stabil-emoțional, s-a constat că elevul prezintă o
oarecare impulsivitate și stare de violență verbală la adresa colegilor dar ridică tonul și în
cazul exprimării nemulțumirilor în timpul orelor, din cele analizate am propus un plan de
intervenție personalizat pe o perioadă de 3 luni, propunând următoarele obiective:

1. Să recunoască că manifestă unele comportamente emoționale indezirabile


2. Să partcipe la diminuarea și educarea autocontrolului comportamentelor emoționale
negarive
3. Să prezinte un comportament adecvat la activitățile de grup

Pentru ca acetse obiective să fie atinse am folosit o serie de exerciții, activități


individuale(vezi Anexa 6) dar și de grup (vezi Anexa 4) pentru a corecta unele manifestări și
reacții nepotrivite ale subiectului cu cei din jur.

Pentru a începe intervenția a fost nevoie prima dată de crearea unei relații amiabile cu
subiectul, o primă cunoaștere și o posibilă colaborare cu acordul acestuia, la o primă vedere
băiatul a prezentat un comportament adecvat, puțin timid dar nu pentru mult timp, am
comunica destul de bine cu el, a povestit anumite detalii și evenimente din viața lui, ccea ce
m-a făcut să analizez mai bine cazul, într-o a doua întâlnire de grup băiatul a avut de unele
ieșiri violente verbale fața de colegii săi, îm special față de cele două fete se amuza pe seama
39
lor, plecând de la situația aceasta și de la comportamentele observate cu ajutorul grilei am
propus să merg pe ameliorarea acestor comportamente agresive, a ieșirilor impulsivecu
ajutorul unor activități de joc.

În prima etapă a intervenției ce a fost desfășurată individual am propus jocuri precu


„Nu lăsa să sară capacul”, unde am vrut să- i arăt subiectului că aceste ieșiri nu folosesc la
nimic și că pot fi evitate . O a doua activitaea a fost o poveste, despre un băiețel care și-a
ieșit din minți când a văzut cum arăta cameran sa, era foarte dezordonată. Andrei, personajul
nostru devine furios și are o reacție agresivă asupra surorii sale mai mici și asupra dădacei
care el le consideră vinovate. Prin povestea aceasta îi cer să răspundă la câteva întrebări legate
de comportamentul egresiv a personajului cerându-i să îmi descrie cum ar fi procedat el, cu
ajutorul răspunsurlor date de el facem o analiză și din nou îi evidențiez că soluții există și că
se poate să nu devenim chiar așa agresivi și să-i rănim pe cei din jurul nostru cu acele
cuvinte duren spuse pe un ton ridicat. Răspunsurile subiectului sunt foarte corect structurate,
acesta participă la activități și recunoaște că și el are aceste ieșiri agresive fața de colegi și că
au existat mai multe situații când el devenea furios, nervos și se răzbuna pe obiecte sau găsea
un motiv să se lege de un coleg.

Pentru că răspunsurile la cele două activități au fost neașteptat de bune și clare am propus cu
acordul primit de la M. să elimin aceste reacții comportamentale indezibabile folosind un
exercițiu prin care îl pun să observe ce avantaje și ce dezavantaje au aceste reacții, l –am
întrebat dacă el consideră că aceste reacții sunt bune și îl ajută cu ceva, iar el a spus că
înainte o vedea ca pe ceva normal că așa sunt și băieții din grupul lui, dar acum nu prea mai
vrea să fie așa și că vrea să învețe cum să controleze aceste comportamente indezirabile,
arunci facem jocul „Adio furie” unde găsim împreună o soluție de a elimina și stopa chiar
aceste izbucniri. Ajungem la regula de a număra în gând până la 10 timp în care analizăm
situația conflictuală și găsim o soluție de rezolvare pe cale amiabilă, așa va fi bine și pentru
el și pentru ce din jurul lor.

În cea de-a doua etapă am folosit activitățile de grup care s-au desfășurat cu toți
subiecții participanți la studiu, în care am urmărit comportametele subiectului la fiecare dintre
activitățile ce prevedeau un personaj principal, așa am verificat dacă ține cont de cele
discutate la activitățile individuale și pune în practică, a avut un comportament adecvat fiind
mulțumit de regulile jocului și respectându-le nu a manifestat un comportamebt superior fața
de colegi cum o făce înainte de a începe intervenția.

40
În urma evaluării finale ( vezi Anexa 5) s-a constatat că M. a evoluat foarte bine pe
domeniul propus dorindu-și și el acestă dezvoltare. Am putut lucra foarte bine cu el deoarece
gradul de deficență îi permite să înțeleagă și să fie receptiv la ceea ce îi cer, chiar dacă deține
un vocabular modest el a partcipat activ și a comunicat cu mine fără nicio problemă. Lipsa de
afectivitae din partea familiei și dorința de afirmare a influențat participarea sa la intervenție,
a evoluat foarte bine și a răspuns corect atunci când a observat că aceste manifestări
comportamentale negative nu –l ajută la nimic și că tot ce fac ele este să te facă să te simți
superior, dar să fii judecat de ceilalți pe care în mod direct sau indirect îi lovești. Lipsa altor
tulburări a oferit un avantaj, s-a putut lucra foarte bine cu el și s-au obținut rezultate
considerabile care cu ajutorul consilierii psihologice și al terapiei educaționale se poate
introduce definitiv autocontrolul comportamentelor afectiv-emoționale indezirabile.

41
Studiu de caz 3

Date de identificare a subiectului:

Numele și prenumele elevului: C. V. Ge

Data și locul nașterii: 20. 01. 1997, Iași

Mediu familial: tata decedat la data de 24.08.2011, mama în vârstă de 41 de ani , studii medii,
este în concediu de cereștere a copil până la 2 ani, lucra la DGAPDC Iași- CITO- Popricani,
are o soră mai mare în vârstă de 24 de ani care se ocupă de el

Ancheta socială: familia este monoparentală prin decesul tatălui, băiatul locuiește cu sora și
bunicul său, mama locuiește cu actualul concubin și copil născut din relația acestora. Situația
economică a familiei este precară trăind din pensia și alocația minorului.

Date medicale :

Diagnostic medical: copilul a fost diagnosticat cu Întârziere mentală ușoară, Întârziere în


dezvoltarea limbajului expresiv + Dislalie.

Date psihologice:

Diagnostic psihologic: deficiență mentală ușoară, tulburări de vorbire, tulburări instrumentale,


hiperemotivitate.

Nivelul de dezvoltare intelectuală: prwzintă o întârziere mentală ușoară cu un IQ= 63.

Gândirea: se află în stadiul operațional-concret, utilizeză corespunzător obiectele uzuale,


efectuează calcule matematice în concentrul 0-1000 ( adunare și scădere).

Memoria: aparent bună în activitatea de învățare, mecanic-vizuală,

Atenția: distributivă, se concentrează pentru perioade scurte de timp

42
Limbajul și comunicarea sunt dezvoltate mai puțin, copilul prezentând tulburări de vorbire, o
oarecare timiditate în comunicarea cu profesorii și necunoscuți, nu are o comunicare activă
beneficiind de un vocabular sărăcăcios.

Afectivitatea: prezintă imaturitate psiho-afectivă, prezintă un comportament echilibrat, ușor


retras .

Prezintă un comportament de lider în activitățile de grup, relaționează cu o parte din colegi


destul de bine, prezintă anumite carențe afectiv- educaționale.

Întâmpină dificultăți la scrierea după dictare din cauza tulburărilor de limbaj, deși preferă
matematica și istoria are rezultate foarte bune la toate materiile. Are aptitudini, interese pentru
matematică.

Date educaționale: Subiectul este în clasa a-VII B, a frecventat clasele I-V-A la Școala cu
Clasele I-VIII Popricani.

A avut un triplu eșec în promovarea clasea a V-a, a promovat clasa a VI-a LA Școala
Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași la recomandarea serviciului de Evaluare și Orientare
Școlară și Profesională. Are rezultate foarte bune la toate materiile, a promovat clasa a VI-a
cu media generală 9,53. Participă la activități extrașcolare la concursuri, carnaval, activități de
ecologizare. Momentan copilul frecventează clasa a VII-B în învățământul special, la Școala
Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași.

Pentru a observa mai bine și mai sigur unde este nevoie să intervin din punct de vedere
al dezvoltării emoționale am utilizat grila de observație ( vezi Anexa 2) ajutată fiind și de
evaluarea inițială (vezi Anexa 1) a cărui itemi au fost construiți în urma studierii
documentelor beneficiarului și a observării comportamentului în mediul școlar.

După aplicarea evaluării inițiale am constatat că benefiarul are carențe afective determinate de
lipsa afectivității părinților și abandonul mamei care a plecat cu un alt bărbat. Lipsa afecțiunii
a determinat frustrare, el prezentând o imaturitate psiho-afectivă, prezintă un comportamnet
retras fața de ceilalți și nu recunoaște care sunt cauzele ce declanșează anumite stări
emoționale. S-a propus un plan de intervenție pe o perioadă de 3 luni cu scopul de a dezvolta
abilitatea de relaționare și a comportamentelor emoționale dezirabile propunându-se obiective
ce aveau în vedere eliminarea timidității în relațiile subiectului cu ceilalți, participarea
acestuia la activități în compania colegilor săi, să recunoască expresiile faciale a stărilor
emoționale și cauzele ce au dus la petrecerea acestora.

43
Planul de intervenție cuprinde activități ce au ca scop atingerea obiectivelor propusen
astfel în prima etapă s-a lucrat individual( vezi Anexa 7) propunând trei activități, la o primă
activitate subiectul a participat un pic temător, activitatea propunea să recunoască
uneleexpresi faciale ale stăriloe emoționale din imaginile de pe fișă, acest. A doua activitate a
fost o poveste inventată de mine în care un băiețel manifestase mai multe stări emoționale
din anumite cauze iar subiectul avea sarcina de a identifica cauzele ce delanșase acele stări,
subiectula a răspuns destul de bine dar a și beneficiat și de sprijin. A treia activitate este
propusă cu scopul de a elimina starea de timiditate, jenă pe care o prezintă subiectul în relația
cu ceilalți, am propus o poveste pe care am mai utilizat-o și la alți subiecți „A fi timid”
folosesc numele său apoi îi solicit să povestească evenimente la care a întâmpinat neplăceri
din cauza acestei stări nedorite.

În cea de-a doua etapă activitatea are loc în grup (vezi Anexa 4) unde sunt propuse
jocuri ce au reguli, reguli ce trebuiesc respectate de toți. În această etapă atenția s-a focalizat
pe relația și comportamentul subiectului cu ceilalți colegi și verificare activității anterioare în
care căzusem de acord că teama de vorbi nu ne ajută la nimic bun ci ne distruge și nu mai
primim recompense pozitive. Evoluția intervenției a fost lentă la început deoarece starea de
timiditate era accentuată dar apoi s-s lucrat pe crearea unui climat prietenesc și am început să
comunicăm mai bine, subiectul a avut un comportament adecavt a răspuns la toate sarcinile
propuse, s-a implicat în toate activitățile nu a refuzat niciodată ceva, a fost de acord cu mine
pe tot parcursul intervenției.În prezent se manifestă adecavt are relații mai apropiate cu
colegii, comunică cu aceștia mai des, nu prezintă teamă față de comunicarea liberă.

Deoarece subiectul nu are alte deficiențe grave ci doar tulburările de limbaj, subiectul
a avut o evoluție bună după prima acvitate, acesta a partcipat la toate activitățile răspunzând la
toate solicitările mele și fără a opune rezistență. A manifestat un comportament adecvat
cadrului, emoțiile din primele întâlniri au dispărut a început să comunice liber cu mine fără a
mai aea vreo reținere.

Concluzii și sugestii.

În urma planului de intervenție evoluția subiectului a fost una favorabilă, rezultatele la


evaluarea finală (vezi Anexa 5) fiind un pic mai bune decât la cea inițială ceea ce rezultă ca
pe mai departe să fie îndrumat spre tipuri de activități care implică formarea deprinderilor de
comunicare cu ajutorul terapiei logopedice și maturare afectivă cu ajutorul terapiilor
educaționale și psihologice.

44
Studiu de caz 4

Date de identificare a subiectului:

Numele și prenumele subiectului: G. A.

Data și locul nașterii: 18. 06. 1999, Iași

Mediul familial: copilul se află în îngrijirea asistentului maternal și a soțului acesteia.Tata în


vărstă de 58 de ani, studii universitare, subinginer constructor, mama 50 de ani, asistent
maternal, familai mai are un copil în vărstă de 23 de ani student .

Ancheta socială: băiatul se află în îngrijirea asistentului maternal, care deține un apartament
cu 4 camere proprietate personală, relațiile dintre membrii familiei sunt armonioase iar celecu
comuniatatea sunr de bună vecinătate, situația economică financiară este favorabilă pentru
membrii familiei, soțul asistentului maternal deține și o mașină pe care o folosește în
deplasarea la tratament a subiectului.

Date medicale:

Diagnostic medical: Conform certificatului medical din data de 17.08.2011, subiectul


a fost diagnosticat cu Întârziere mentală moderată, Epilepsie crize Petit Mal.

Date psihologice

Nivelul de dezvoltare intelectuală: Prezintă deficiență mintală spre moderată ( probe


Wisc)

Gândirea: stadiu oparațiilor concrete, identifică 3-4 categorii, rigiditate accentuată a gândirii
cu dificultate trece de la un domeniu la altul de activitate

Memoria: capacitatea de memorare limitaă, memorare macanico-vizual, este nevoie de mai


multe repetări pentru a memora un algoritm

Atenția: se poate concentra în cadrul unei activități aproximativ 15-20 de minute.

Imaginația: stadiul imitativ,

Comunicarea: prezintă tulburări de vorbire, vocabular sărac, răspunde incomplet la întrebări.

Atitudini: atitudini pozitive față de cei din jur, evită conflictele


45
Aptitudini: entru activități practice

Interese în activități școlare dar mai ales pentru cele extrașcolare.

Afectivitate: prezintă imaturitate psiho-afectivă, hiperemotivitate cu blocaje inhibatorii, este


foarte atașat de asistentul maternal.

Nivelul naturizării psiho-sociale: are formate deprinderile de autonomie personală, are nevoie
de sprijin în plan social.

Date educaționale

Subiectul frecventează clasa a VII-B, în învățământ special la Școala Gimnazială


Specială ”C. Păunescu” Iași. A urmat clasele I-IV la Liceul Waldorf Iași ca din clasa a V-a
să fie orientat de către Serviciul de Evaluare și Orientare Școlară și Profesională la Școala
Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași. Subiectul a prezentat un eșec școlar în clasa a V-a ,
a promovat clasa a VI-a cu media 9,03, are rezultate bune la toate disciplinele, prezintă
dificultăți de operare logico-matematică.Băiatul partcipă cu mare plăcere la activitățile
extrașcolare, vizite, carnavaluri, acțiuni de ecologizare.

Pe baza evaluării afectivitatii pe baza unei fișe de lucru (vezi Anexa 1), a
comportamentelor de relaționare socială, utilizând grila de observație (vezi Anexa 2) și din
studierea documentelor personale ale copilului s-au stabilit nevoile subiectului pentru
domeniul socio-afectiv, subiectul are nevoie de sprijin în stabilirea relațiilor cu ceilalți, în
recunoașterea expresiilor faciale a trăirilor emoționale a celorlalți, învățarea de a-și exprima
emoțiile adecavat, în înlăturarea blocajelor inhibatorii și introducerea unor comportamente
emoționale dezirabile.

Pentru că au fost identificate aceste nevoi s-a propus pe mai departe demararea unui plan de
intervenție ce să conțină anumite activități cu scopul de a dezvolta abilitatea de relaționare și
exprimare corectă a stărilor emoționale.

Pentru intervenția propusă pe domeniul socio-afectiv pe perioada de 3 luni s-au propus


activități ludice de integrare și socializare cât și exerciții de dezvoltare emoțională. Am
propus următoarele obiective:

46
1. Să participe la cel puțin o activitate pe zi
2. Să recunoască expresiile faciale emoționale din cele 7 imagini
3. Să identifice manifestarea corectă a stărilor emoționale adecvate situațiilor propuse
4. Să relaționeze cu cei din jur având un comportament adecvat

În prima etapă cea în care se va lucra individual cu subiectul am propus (vezi Anexa 8)
exerciții de recunoaștere a expresiilor faciale din fișa cu imagini a recunoscut două
imagini după care a început să coloreze fișa, la a doua activitate am citit câteva situații iar
el trebuia săcompleteze ce stări emoționale sunt adecvate acelei situații, nu a vrut să
participe a început să vorbească despre o fată pe care o place, încercam să discut cu el și
să mai rezolvăm un enunț refuza total, desena acea fata . Spunea că est eobosit și că mai
bine pleacă.

Apoi s-a mers mai departe cu activitățile de grup (vezi Anexa 3) unde a manifestat o mare
bucurie și a participat activ la jocurile de grup, a prezentat mici probleme de
comportament care au fost corectate pe parcursul intervenție. Evoluția subiectului pe
timpul intervenției este nefavorabilă, neantigându-se obiectivele propuse pe identificarea
stărilor sale emoționale și reunoașterea/înțelegerea expresiilor faciale emoționale
manifestate de ceilalți, acestea fiind observate în urma au evaluării finale( veziAnexa 5)
unde au fost identificate aceleași imagini, s-au putut face unele corctări asupra
comportamentului inadecvat prezentat la activitățile de grup, dorea mereu să fie el cel în
centrul atenției.

Pentru o evoluție eficientă pe viitor recomand să parcurgă activități de terapie logopedică


terapie ocupațională, ludoterapia, artterapia și teorii psihologice precum cea cognitiv
comportamentală , stimulare cognitivă.

Intervenția nu a avut un succes în activitățile individuale deoarece subiectul refuza să


participe, și își găsea alte ocupații îi ofeream recompense, le accepta apoi spunea că este
destul de obosit și începea să vorbească despre o elevă din acea școală refuzând să mai
rezolve ceva din fișă, desena imaginile, cânta nu l-am putut forța deoarece știam că este
diagnosticat cu Epilepsie și nu am vrut să risc în producerea unei crize epileptice așa că
s-a trecut la etapa activitățiolor de grup unde a participat mai activ.

47
Studiu de caz 5

Date de identificare a subiectului

Numele și prenumele: S. M. F.

Data și locul nașterii: 21. 03. 1997, Iași

Mediu familial: familia legal constituită, tata în vârstă de 44 de ani, studii medii,
mincitor, mama în vârstă de 35 de ani studii 7 clase, casnică are un frate mai mare în
vârstă de 21 de ani, elev.

Ancheta socială: familia locuiește într-o casă cu patru camere la țară, beneficiind de
un venit sărăcăcios lucrând doar tata ocazional. Relațiile sunt amiabile între membrii
femiliei, relațiile cu comunitatea sunt de bună vecinătate.

Date medicale

În urma unei expertize medicale din data de 30. 08. 2013, subiectul este
diagnosticat cu : Cifoză toracică secundară, Insuficiență venoasă cronică membrul inferior
stâng, Retard mental ușor (QI=65)

Date psihologice

Diagnosticul psihologic al subiectului : Deficiență mentală ușoară ( QI-65),


Rinolalie, Tulburări instrumentale, blocaje inhibatorii, ușor aspect depresiv.

Nivelul dezvoltării intelectuale:

Gândirea: stadiul operațional- concret,

Memoria: capacitate bună de memorare, efectuează calcule matematice în concentrul


0-100 ( adunare și scădere)

48
Comunicare: are un vocabular sărac, are formate deprinderile de scris-citit.

Atenția: capacitate relativ bună de concentrare

Afectivitae: prezintă un ușor aspect depresiv, instabilitate emoțională.

Are aptitudini spre desen și pictură.

S-a integrat foarte bine în clasa, comunică cu colegii, are un comportament civilizat,
imagine de sine este nefavorabilă ea considerându-se inferioară față de ceilalți.

Date eucaționale

Subiectul a frecventata clasele I-V la Școala cu clasele I-VIII, Popricani unde în clasa
a V-a a prezentat un dublu eșec școlar. În anul 2011 subiectul a primit recomandare din
partea Comisiei de Evaluare și Orientare Școlaă și Profesională fiind reorientată către
învățământul special înscrisă în clasa a V-B la Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu”
Iași aceasta promovând clasa a VI-B cu rezulate bune.prezintă dificultăți la Limba și
Literatura Română din cauza rinolaliei. Participă la activități extrașcolare vizite, serbări,
activități de ecologizare.

Subiectul prezintă Certificat de încadrare a copilului într-un grad de handicap fiind


încadrată în gradul de handicap Mediu.

Pe baza evaluării afectivitatii pe baza unei fișe de lucru (vezi Anexa 1), a
comportamentelor de relaționare socială, utilizând grila de observație (vezi Anexa 2) și
din studierea documentelor personale ale copilului s-au stabilit nevoile subiectului pentru
domeniul socio-afectiv de a recunoaște și înțelege stările emiționale, diminuarea
aspectului depresiv, nu identifică cauze ce pot produce stări emoționale, nevoia de
integrare și comunicare liberă fără a mai prezenta ezitări sau nesiguranță.

În urma acestora s-a propus un plan de intervenție personalizat pe o perioadă de trei


luni pe domeniul socio-afectiv a cărui scop a fost de a dezvolta abilitatea de comunicare
și introducerea stărilor emoționale pozitive, eliminând depresia, pentru aceasta au fost
propuse următoarele obiective:

1. Să recunoască cel puțin patru expresi faciale din fișa data


2. Să identifice cauzele ce conduc la manifestarea unor comportamnete emoționale
3. Să participe la activitățile de eliminare a depresiei și la introducerea stărilor
emoționale pozitive
49
4. Să participe cu interes la activitățile de grup

Evoluția subiectului a fost satisfăcătoare, fetița a prezentat dorința de a se integra și a deveni


mai apropiată de colegii săi, a dorit să chimbe acea stare de tristețe pe un zâmbet.

În prima etapă au fost propuse activități individuale ( vezi Anexa 9) în care s-a lucrat
pe recunoașterea și identificarea stărilor emoționale ca apoi să identificăm și cauzele ce
produc aceste stări aici am folosit exerciții și fișe cu imagini. O altă activitate a fost aceea cu
scopul eliminării tristeții prin utilizarea jocului „M-am săturat să fiu trist”, unde era și poezia
cu același titlu iar subiectul avea sarcina de a enumera ce activități poți face pentru a nu fi
trist, tot pentru acest obiectiv am folosit un exercițiu de creație prin care fetița are sarcina de a
compune poezii sau chiar să fredoneze cântece cu versuri vesele pentru a-i spune adio
tristeții și să zâmbim larg.

În cea de-a doua etapă au fost desfășurate activitățile de grup (Anexa 4) în care am
putu îndeplini dorința subiectului de a se apropia de colegii săi, aceasta a participat la toate
activitățile de grup prezentând un comportament civilizat și demn de lăudat.

În prezent subiectul nu mai are o stare de depresie, prezintă o anumit stare de


tristețe în situații corecte, recunoaște stările emoționale ale ei și a celor din jur și știe ce le-a
determinat, în urma evaluării finale ( vezi Anexa 5) s-a constatat că a fost atentă la activități
și a răspuns corect la cei doi itemi .

Concluziile cu privire la acest caz sunt că fetița nu dispune de o altă deficiență ce i-ar
putea afecta intelectul, iar cele de ordin medical nu o împiedică, ea își dorește să cunoască
ami mulți oameni, să aibe prieteni, să comunice cu ei și să fie acceptată, s-a lucrat foarte bine
și am avut o legătură foarte strânsă deoarece ea a cooperat la fiecare activitate fiind încântată
că lucrez cu ea , apoi că lucrez cu toți și că ea este adusă /aleasă pentru acel grup. Aceste stări
ale ei pot fi eliminate cu ajutorul terapiei cognitiv-comportamentale, terapii ocupaționale,
activități extrașcolare.

Studiu de caz 6

Date de identificare a subiectului

Numele și prenumele subiectului: T. P. L.


50
Data și locul nașterii: 12. 06. 1999, Iași

Mediu familial: familia este alcătuită prin concubinaj, tata în vârstă de 55 de ani studii liceale
este casnic, mama în vârstă de 44 de ani studii medii este casnică, a avut o soră mai mare în
vârstă de 21 de ani cu tetrapareză spastică care a decedat în luna octombrie 2013.

Ancheta socială: familia locuiește în casa părinților tatălui, casă cu 4 camera și un hol, aceste
a fiind mobilate modest, condițiile igienico-sanitare fiind corespunzătoare. Starea economică
a familiei este precară ei nu dețin teren agricol venitul fiind adus doar de tată ocazional. Este o
familie unită cu relații armonioase între membrii acesteia.

Date medicale

În urma unei expertize medicale subiectul a fost diagnosticat cu Deficiență mintală


ușoară, QI= 65, nepreentând alte deficiențe.

Date psihologice

Diagnostic psihologic: Deficiență mintală ușoară spre intelect de limită Qi-65, ușor aspect l

Gândirea: stadiul operațional concret, nivel superior

Memoria: predominant-mecanică, bună motivație pentru învățare

Atenția: este dezvoltată în raport cu gradul de deficiență

Limbaj: formate deprinderile de scris-citit, comunică normal, calculează cu trei operații


matematice ( adunare, scădere și înmulțire)

Prezintă interes pentru învățare are aptitudini pentru Educația plastică și Educația muzicală.

Afectivitatea: prezintă imaturitate afectivă și un ușor aspect anxios.

Date educaționale

Subiectul a frecventat clasele I-VI la Școala cu clasele I-VIII Popricani, unde a


obținut rezultate mediocre. Băiatul a fost reorientat de către Comisia de Orientare Școlară și
Profesională în clasa a-VI-a la Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași unde băiatul
are rezultate bune, având ca materii preferate Educația plastică, Educația muzicală, Religie
Ortodoxă, dar are și materii la acre întâmpină dificultăți acestea fiind Matematica, Limbile

51
strine, Limba și Literatura Română. Subiectul se implică la activitățile extrașcolare, serbări,
vizite, carnaval.

Din evaluarea inițială (vezi Anexa 1) și grila de observație (vezi Anexa 2) reiese că
elevul nu are dificultăți în recunoașterea stărilor emoționale, dar nu poate exprima trăirile
emoționale față de ceilalți, el prezintă o nevoie în înlăturarea anxietății și întăririi încrederii în
sine, prezintă o dificultate de relaționare. Pentru cele sus menționate se propune un plan de
intervenție personalizat pe o perioadă de trei luni cu scopul dezvoltării abilităților de
relaționare și introducerea comportamentelor dezirabile în viața cotidiană a subiectului

În prima etapă a planului de intervenție s-a lucrat individual cu subiectul folosindu-se


( veziAnexa 10) exerciții de exprimare a emoțiilor față de ceilalți, eliminarea anxietății și
găsirea unor soluții cât mai rapide când va reapărea, subiectul a participat cu mare plăcere la
fiecare activitate dar s-a bucurat mai tare când a auzit că vor fi și activități cu colegii săi.

În cea de-a doua etapă am parcurs activitățile de grup ( vezi Anexa 4) cu jocurile
cunoscute deja de copii, am dorit ca subiectul să interpreteze o melodie pentru a pute să-și
învingă teama de a fi în fața clasei, a participat cu mult interes și activ la toate activitățile, a
prezentat o evoluție bună. Evoluția pe parcursul intervenției a fost bună deoarece subiectul a
dorit să se apropie de grupul acesta de colegi, la un moment dat mi-a propus să fiu sora lui
pentru că eu sunt mai mare și pot să-l sfătuiesc ceea ce m-a bucurat enorm. La finalul
programului subiectul a învățat să utilizeze emoții față de ceilalți și să se integreze în grup, el
a prezentat rezultate satisfăcătoare la evaluarea finală (vezi Anexa 5) răspunzând mult mai
bine, continuarea activităților de terapie ocupațională și consiliere psihologică îl vor ajuta să
depășească evenimentele neplăcute.

Din cauza decesului suferit subiectul era mai retras și avea doar gânduri negre cu
privire la părinți, dar parcurgând planul de intervenție a înțeles că nimic nu se întâmplă fără
rost și că toate au un rol pe Pământ, că nu va fi niciodată singur și că prieteni va avea mereu,
a învățat să privească lucururile pozitiv și cu încrederea că sigur există o soluție pentru toate.

Concluzii

Rezultatele finale ale studiului au confirmat ipoteza că: Datorită relației dintre intelect
și afectivitate, presupunem că tulburările de afectivitate vor avea manifestări diferite în
funcție de gradul de deficiență mintală pe lângă aceasta au existat și o serie de factori care au

52
influențat evoluția lentă a dezvoltării comportamentelor emoționale dezirabile. Făcând o
comparație a rezultatelor obținute de subiecți la evaluarea inițială respectiv cea finală putem
observa anumite deosebiri a acestora datorate de influența unor factori.

Tabel 3.1 Rezultate evaluare

Rezultate evaluare
Evaluare inițială Evaluare finală
Caz
Item 1 Item 2 Item 1 Item 2 Observații

1. Recunoaște 3 a refuzat să Recunoaște 5 Identifică 3 Întoarce capul


emoții: răspundă emoții: bucurie, metode de să audă ce se
bucurie și tristeșe, furie, gestionare a vorbește,
tristețe frică și rușine emoțiilor: emoții Aceeptă tacit
de bucurie când sarcinile,
primește un Respectă
cadou, emoții de regulie
supărare, tristețe profesorului
când o ceartă Zâmbește la
mama, emoții de glumele
iubire bucuroasă colegilor
pentru mama ei. Participă la
activitățile de
grup fără a
opune
rezistență

Recunoaște 6 Identifică 5 Recunoaște 8 Identifică 6 Menține


C. emoții: de metode de emoții: de metode de contactul
M. bucurie, de gestionare bucurie, de gestionare vizual cu
furie, emoțională: furie, de emoțională: colegii și
supărare, emoții de supărare, de emoții de fericit profesorul
speriat,cea de fericit când frică, speriat, când primește Răspunde la
tristețe, frică. primește un cea de tristețe, un cadou, emoții întrebări,
cadou, emoții rușine, mofturos de furie când Participă la
de furie când cineva l-ar lovi, activitățile de

53
cineva l-ar emoții de grup
lovi, emoții de supărare când Zîmbește la
supărare când este certat, glumele
este certat, emoții de iubire colelor
emoții de când este Utilizează un
iubire când îmbrățișat, limbaj vulgar
este îmbrățișat, emoția de cu colegii
emoția de bucurie când se Lovește
bucurie când joacă, emoție de obiectele din
se joacă. tristețe când se jur
țipă la el. Întrerupe
profesorul
Folosește
jigniri la
adresa
colegilor

C. Recunoaște 4 Identifică 2 Recunoaște 6 Identifică 4 . Menține


V. emoții: cea metode de emoții: cea de metode de contactul
Ge de bucurie, gestionare a bucurie, cea de gestionare a vizual cu
cea de furie, emoțiilo: cea furie, cea de emoțiilor: profesorul,
cea de de bucurie supărare, cea de cucurie la Răspunde la
supărare, cea când primește tristețe, cea de primirea unui întrebări
de tristețe. un cadou, cea frică, cea de cadou, supărare Acceptă tacit
de supărare rușine. când este certat, sarcinile
când este tristețe când este Participă la
certat. lovit, iubire activitățile de
dacă este grup
îmbrățișat. Zâmbește la
glumele
colegilor
Prezintă o
teamă în
comunicarea
cu ceilalți

54
G. Recunoaște Refuza să Recunoaște 2 a refuzat să Zâmbește la
A 2 emoții de răspundă emoții de răspundă glumele altora
bucurie și bucurie și furie Întrerupe
furie profesorul
Răspunde la
întrebări
Folosește
jigniri la
adresa
colegilor
Încurajează
discuțiile din
oră
Recunoaște 4 Identifică 3 Recunoaște 6 Identifică 5 Iese din bancă
emoții: cea metode de emoții: cea de metode de Răspunde la
de bucurie, gestionare a bucuie, cea de gestionare a întrebări
cea de frică, emoțiilor: frică, cea de emoțiilor: Menține
S. cea de bucurie la supărare, cea de bucurie la contactul
M. supărare și primirea unui tristețe, cea de primirea unui vizual cu
F. cea de cadou, furie și cea de cadou, tristețe olegii și
tristețe. supărată când rușine. câns este certată, profesorul
este certată, fericită când se Acceptă tacit
fericită când se joacă, fericită sarcinile
joacă când este Participă la
îmbrățișată. activitățile de
grup fără a
aopune
rezistnță
Vorbește cu
colega de
bancă
Prezintăo
teamă de a
comunica cu
ceilalți

55
Recunoaște 6 Identifică 6 Recunoaște 8 Identifică 6 Vorbește cu
emoții: cea metode de emoții: cea de metode de colegul de
de bucurie, gestionare a bucurie, cea de gestionare a bancă
cea de emoțiilor: supărare, cea de emoțiilor: Contrazice
T. supărare, cea veselie când furie, cea de veselie când profesorul
P. L de furie, cea primește un tristețe cea de primește un Întrerupe
de tristețe cea cadou, furie rușine, cea de cadou, furie profesorul
de rușine, cea când este lovit, frică, cea de când este lovit, Manifestă
de frică supărare cînd speriat, cea de supărare cînd contact vizual
este certat, morocănos/ este certat, cu colegii și
fericit când mofturos. fericit când este profesorii
este îmbrățișat, îmbrățișat, Iese din bancă
bucuros când bucuros când Utilizează un
pictează pictează limbaj vulgar
Cea de furie Cea de supunere Răspunde la
când țipă la el când se țipă la întrebări.
el.

Se poate afirma ca deficiența mintală nu este un factor cauzal al tulburărilor afective


ale subiectului, dar este tot atât de adevărat că el influențează producerea unor caracteristici
în planul cogniției şi al relaționării cu mediul înconjurător. Chiar dacă subiectul se încadrează
într-o anumită categorie, în funcțe de nivelul de dezvoltare mintală, totuşi reprezintă o
individualitate cu caracteristici proprii ce vor fi evidențiate în ceea ce urmează:

Subiectul 1 comparativ cu ceilalți prezintă o evoluție favorabilă dar într-o manieră


mai lentă, incapacitatea și întârziere dezvoltării comuncătii sunt dificultăți ale sindrom
Asperger, un alt factor negativ fiind imaturiatea afectivă ce o prezintă iar existența unui
vocabular sărac prezintă un punct slab în evoluția subiectului, se poate sublinia că și gradul
de deficiență are o influență în evoluția lentă deoarece ea nu pricepe cerința de la bun început
și nu lucrează activități fără a fi sprijinită. D. prezintă un scor mic față de băieți din cauza
timidității și faptul că este fată și nu are acel curaj de a se afirma, aceasta are un
comportament retras, timid, nu relaționează cu nimeni în afară de colega de bancă dar fără a
comunica excesiv, este atentă la ore nu întererupe ora, dorește să comunice cu colegii săi dar
are o reținere, în timpul activităților de grup D. la început evita contactul vizual, nu dorea să
comunice mai târziu după prima activitate desfășurată a început să comunice utilizând

56
propoziții simple atât cu mine dar și cu colegii săi, a început să zâmbeacă mai des și să fie
mai interesată de activități.

La subiectul 2, C. M. așteptările au fost pe măsură, băiatul prezintă o stare de


agresivitate verbală din cauza lipsei climatului familial, lipsa mamei prezintă un factor
puternic pentru această stare și faptul că a fost depărțit de tatăl și surorile sale de asemenea
pulsează, înainte de a începe intervenția prezentaun comportament agresivfașă de obiecte,
colegi, love ușa, țipa la colegi, avea un comportamente de lider în clasă. El a prezentat o
evoluție foarte bună deoarece este un băiat acre ține la imaginea sa și atunci cînd a auzit că
agresivitatea nu este bună a dorit să renunțe. Faptul că nu prezintă nicio altă formă de boală și
că este încadrat în gradul de deficiență mintală liminar au ajutat ca el să aibe o dezvoltare
rapidă și să răspundă satisfăcător la toți itemii evaluărilor propuse. În timpul intervenției
acesta a menifestat un comportament civilizat, calm, a relaționat cu toțicolegii în aceași
manieră, nu a mai folosit un limbaj agresiv,a respectat toate regulile impuse și a prezenta
interes față de activități.

Ge. Comparativ cu ceilalți prezintă o evoluție lentă dar bună, faptul că mama sa l-a
abandonat și are o nouă familie, decesul tatălui o altă cauză marcantă penrtu el ce l-a
transformat într-un copil retras, timid, prezintă un comportament civilizat față de colegi și
profesori, tăcut participă la toate sarcini, lipsit decomunicare și relaționare cu ceilalți, nu are
nimic de obiectat niciodată. A partcicipat la activități prezentând un comportament civilizat,
prezența tulburărilor de limbaj îl împiedica mereu să comunice, de aceea și evoluția sa a fost
mai lentă. La finalul dar și în timpul inetrvenției Ge. a prezentat un comportament civilizat,
calm, a relaționat cu toți colegii săi, prezintă abilitate de relaționare bună.

Subiectul cu numărul patru, G. A. Nu a a vut parte de niciun fel de dezvoltare pe plan


emoțional, el este diagnosticatcu Epilepsie și la refzul avut din partea lui nu am vrut să-l
obosesc, acesta era un copil mai alintat deoarece familia la care era în plasament era foarte
bună cu el. Singurii factori care au stat în calea dezvoltării băiatului a fost lipsa de motivație
și gradul scăzut de atenție cauzate de gradul de deficiență mintală, diagnosticul care nu mi-a
permis să merg mai departe cu activitățile din teama de a nu face o criză. A. înainte de
activitățile din cadrul programului de intervenție prezenta un comportament indezirabil,
deranja orele, colegii la ore, vorbea neîntrebat, jignea, refuza unele sarcini în urma acestei
intervenții A. a devenit mai calm, atent la ore și participă la ore cu interes manifestând un
comportament adecavt, comunică civilizat cu colegii fără să-i mai jignească.

57
S. M. a avut o evoluție rapidă, s-a dezvoltat foarte bine pe parcursul intervenției, faptul
că dorea să relaționeze cu ceilalți și lipsa altor deficiențe au favorizat devoltarea ei, fetița ține
mult la relațiile cu ceilalți și atunci a fost ușor să lucrez cu ea. A întâmpinat probleme din
cauza rinolaliei la citit și exprimat se intimida mereu dar apoi a prins curaj și s-a integrat
bine în grup prezentând o evoluție foarte bună. La început fata nu relaționa în timpul pauzei
cu colegi, prezenta o stare de timiditate în relaționarea cu ceilalți, nu se implica în activitățile
din pauză și foarte rar părăsea sala de clasă, nu zâmbea mai deloc, ea prezentând și un aspect
depresiv, în urma intervenției subiectul și-a dezvoltat abilitatea de a comunica și de a
aparticipa activ la toate activitățile, relaționează cu colegii de clasă dar și cu cei de școală și
zâmbește la glumele acestora.

Ultimul subiect T.P.L în comparație cu ceilalți a avut o evoluție excelentă, decesul surorii
sale l-a facut să prezinte o stare de anxietate dar apoi tot nevoia aceasta l-a făcut să se
apropie de mine și să participe la toate activitățile propuse dând rezultate foarte bune. La
început prezenta un comportament indezirabil la ore dar și în pauze, deranja ora, întrerupea
profesorul și prezenta un comportament de superioritate față de colegi adresându-se cu jigniri.
Gradul de deficiență a fost un factor favorabil în evoluția sa deoarece el este încadrat într-un
grad de deficiență ușoară, și curajul masculin ca și ambiția au fost puncte tari pentru el, astfel
în urma intervenției L. Prezintă un comportament adecvat la ore fiind atent la profesor și nu
mai întrerupe activitatea profesorului la clasă, comunică destul de bine cu colegii și profesorii
eliminând comportamentl de superioritate, nu mai adresează jigniri la adresa colegilior avînd
o relație amiabilă cu aceștia.

Concluzionând putem afirma că subiecții încadrați în gradul de deficiență mintală


ușoară și fără alte boli, dar cu unele evenimente marcante în familie au avut o evoluție foarte
bună dezvoltîndu-se un comportament emoțional dezirabil. Cei care au prezentat anumite boli
au fost mai puțini ambițioși sau chiar au refuzta să participe la unele activități și au avut o
evoluție slabă spre bună.

Astfel reiese că au existat o serie de factori favorabili pentru unii, nefavorabili pentru
alții care au ajutat respectiv au împiedicat dezvoltarea comportamentelor emoționale
dezirabile la subiecții participanți

58
Anexe

Anexa 1

Evaluare inițială

Numele și prenumele elevul:

Clasa: a VII-A

Domeniul evaluat: Social-afectiv

Exerciții:

1. Alege corect din următoarele imagini expresiile faciale care corespund acestora:

1. 2. 3.

4. 5. 6.

59
7. 8.

9 10

2. Identifică ce stări emoționale trebuie să avem în situațiile din imaginile ce urmează:

60
a) b)

c) d)

e) f)

Cum te comporți atunci când te simți în acest fel?

61
Anexa 2

Grilă de observație1

Nume:

Împrejurarea: La școală, în timpul orelor și în pauze

CATEGORIA Comportamente Frecvența


Observate
Relaționarea  Întoarce capul să audă ce se
în timpul vorbaște în spate;
orelor cu  Vorbește cu colega de bancă
colegii doar pentru a cere ajutor;
 Menține contactul vizual cu
colegii
 Încurajează discuțiile din
timpul orelor;
 Zâmbește la glumele
colegilor
 Face gesturi/emite comenzi
verbale de menținere a
liniștii
Relaționarea  Răspunde la întrebări;
în timpul  Mentine contactul vizual cu

62
orelor cu profesorul
Relaționarea profesorii  Participă la activitățile de
grup fără a opune rezistență;
 Acceptă tacit sarcinile;
 Manifestă tensiune, se
retrage din discuții;
 Respecta regulile/cererile
profesorului;
 Intrerupe profesorul
 Contrazice profesorul
 Vorbește neîntrebată
Relaționarea  Iese din bancă pentru a ieși
cu colegii pe hol
în timpul  Menține contactul vizual cu
pauzelor colegii
 Inițiază discuții cu ceilalți
 Prezintă o oarecare
teamă/timiditate de a
comunica cu ceilalți colegi
de școală
 Vorbește doar cu colega de
bancă
 Se implică în activități de joc
în pauză;
 Folosește jigniri la adresa
colegilor
 Ridică tonul la colegi pentru
a se face înțeles
 Utilizează un limbaj vulgar
 Lovește colegii
 Lovește obiectele din jur

63
Anexa 3

Plan de Intervenție Personalizat

Informații personale:

Numele elevului: Chi.D.

Data și locul nașterii: 17. 02. 2000,Iași

Școala: Școala Gimnazială Specială „Constantin Păunescu” Iași

Scopul: Dezvoltarea abilităților de relaționare și a comportamentelor emoționale dezirabile.

Domeniul pentru intervenție recomadat este domeniul socio-afectiv, cu activități ludice și


de socializare (individuale și de grup), activități pentru formarea abilităților de comunicare,
relaționare, partcipare și dezvoltarea încrederii în sine, înlăturând blocajele emoționale și
negativismul pe o perioadă scurtă de 3 luni.

Obiective Conținuturi Metode și Perioada Criterii Metode și


mijloace de de minimale de instrumente
realizare intervenție apreciere a de evaluare
progreselor

1.Să După cum bine Exercițiu de 3 luni Recunoaște Evaluarea


recunoască vezi am în mână recunoaștere a și identifică orală
stările o foaie cu cateva diferitelor stări stările
Fișa cu
emoționale fețe ce au sufletești a emoționale
imagini ce
din anumite stări. Te persoanelor ce le
exprimă
imaginile rog mă ajuți tu în din imagine. exprimă
diferite stări
arătate alegerea persoanele
sufletești.
următoarelor stari de pe fișă
emoționale? Bomboane


A fi timid
relaționeze

64
cu Îi citesc povestea
persoanele „A fi timid” și
din jur fără utilizez numele
a prezenta ei.
timiditate
D. este atât de
timidă, încât
atunci când
trebuia să
vorbească cu
prietenii sau
profesoara îi Exercițiu pe
venea să plângă. baza poveștii
Întro-zi „A fi timid”,
profesoara sa am adaptat
preferată, îi spuse povestea pe
Recunoaște
că nu trebuie să baza cazului
că este ea
fie timidă că nu pentru a o Povestea „ A
personajul
se întâmplă nimic ajuta să fi timid”.
din poveste,
rău dacă vorbește comunice și
recită Aprecieri
cu ceilalți sau cu să-și învingă
poezia cu încurajatoare
ea. Profesoara îi teama
voce tare
mai spuse că:
fără a- i
„Data viitoare
tremura
când te vei afla în
vocea.
fața clasei lasă
vocea să se audă Răspunde la

tare. Ei bine D. întrebările

ținuse cont de puse de

ceea ce îi spusese mine.

profesoara și
atunci când îi
veni rândul să
vorbească a avut
câteva emoții dar

65
și-a amintit că
timiditatea nu o
ajută la nimic și a
văzut că nu se
întâmplă nimic
rău atunci când
vorbești liber.

Acum că ți-am
citit această
poveste trebuie să
îmi spui dacă și
tu te simți ca D.
și hai să vedem
dacă putem
alunga
timiditatea, o
întreb dăcă ea
crede că o ajută
această stare? Te
rog îmi reciți o
poezie singură cu
voce tare?

66
Anexa 4

Plan de intervenție personalizat

Activități de grup

Obiective Conținuturi Metode și Perioada de Criterii Metode și


mijloace de intervenție minimale instrumente
realizare de evaluare
de apreciere a
progreselor

Le comunic că 3 luni Evaluarea


vom avea multe orală
Am tilizat
joculețe
toat e Bomboane
disstractive pe
activitățile diferite
care sigur le știu
de grup roluri în
.
pentru a-l activități
„Mima” este inegra în
Jocurole
Să comunice unul dintre ele, grup și
Mima,
cu toți colegii le explic ce arelaționa
Partcipă la Telefonul
trebuie să facem cu ceilalți, a
activități fără fir
și regulile elimina
prezentând un
jocului: eu aleg stările de
comportament
un cuvânt pe neliniște
civilizat
care îl spun
Si un alt
unui coleg la Respectă
scop a fost
ureche, colegul regulile
să observ
care a primit jocurilor
cum se
cuvântul va
comportă la Relaționează
trebui să
aceste cu toți colegii
mimeze cât mai
activități.
bine pentru ca
67
noi să ghicim,
cine ghicește est
e următorul acre
va mima.

Un alt joc
cunoscut de voi
este „Telefonul
fără fir”de .
asemenea este
un joc de grup
dragilor care are
reguli ce vi le
voi spune
imediat: eu
șoptesc un
cuvân primului
coleg, el va
șopti mai
departe și mai
Să participe la departe până la
activitățile de ultimul coleg,
grup când s-a ajuns
manifestând la ultimul coleg
un acesta va
comportament trebuie să spună
adecva ce cuvânt a fost
și dacă e bun el
dă cuvântul
următor.

Un alt joc
distractiv este
68
„Flori fete sau
băieți” unde doi
colegi merg să
pună un număr
iar cine îl
ghicește va
trebui să-și
aleagă ceva din
melodia jocului,
apoi el va
merge împreună
cu cel ce l-a ales
și vor pune un
alt număr.

Avem un joc
Acest joc
foarte
mă va ajuta
interesant. Evaluare
să verific
orală
Cum trebuie să dacă
se simtă subiectul Bomboane

pisicuța, noi recunoaște


vom dispune de stările
câteva situații
puse pe câteva
cartonașe,
fiecare va da cu
zarul apoi va
extrage un
cartonaș va citi
situația, o va
explica apoi va
spune....Pisicușa
69
trebuie să simtă
frică sau
depinde de
situaț

70
Anexa 5

Evaluare finală

Numele și prenumele elevului:

Clasa: a VII-A

Domeniul evaluat: Social-afectiv

Exerciții:

1. Alege corect din următoarele imagini expresiile faciale care corespund acestora:

1. 2. 3

4. 5 6

71
7. 8. 9

10

2. Identifică ce stări emoționale trebuie să avem în situațiile din imaginile ce urmează:

72
a) b)

c) d)

e) f)

Cum te comporți atunci când te simți în acest fel?

73
Anexa 6
Plan de intervenție Personalizat

Numele și prenumele beneficiarului: C. M

Data și locul nașterii: 02. 06. 1997

Domiciliul: Internatul Școlii Gimnazială Specială „ C. Păunescu” Iași

Școala: Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași

Scop: Diminuarea reacțiilor comportamentale indezirabile și implementarea unei conduite


adecvate în relația cu ceilalți

Obiectivele pe termen scurt:

1. Să recunoască că manifestă unele comportamente emoționale indezirabile


2. Să partcipe la diminuarea și educarea autocontrolului comportamentelor emoționale
negarive
3. Să prezinte un comportament adecvat la activitățile de grup
4. Să respecte regulile impuse de adulți în instituția școlară

Obiective Conținuturi Metode și Perioada de Criterii Metode și


mijloace de intervenție minimale instrumente
realizare de evaluare
de apreciere a
progreselor

3 luni
După ce am
creat un climat
Să afectiv pozitiv și Recunoaște
recunoască i-am explicat de că în acele
Folsesc un
că manifestă ce se fac toate situații a fost
exercițiu de
unele aceste activități, furios și s-a
recunoaștere
comportame am mai discutat manifestat
74
nte despre plăcerile că manifestă neadecvat.
emoționale lui, ce interese comportament Este de acord
indezirabile are, ce planuri de e emoționale cu observația
viitor are. Când negative, că ce a rezultat Evaluare
am observat că are stări de în urma orală
am construit furie și este recitirii
acea legătură de impulsiv în situațiilor
încredere și anumite scrise de el
climat în care să situații. pe foaie.
pot lucra am Dorește să
discutat prima amelioreze
activitate și aceste
anume „Nu lăsa manifestări
să sară capacul.
Îi explic în ce
constă
demararea
acestei activități:
„acum vezi că
am un borcan , o
foaie de hârtie și
creionul acesta.
Tu va trebui să
îmi dai exemple
de câteva situații
în care ai
manifestat stări
de furie,
nervozitate, din
diferite cauze și
să le scrii pe
foaia din fața
ta.Acum vom
introduce fiecare
situație î acest
75
borcan.... se pare
că sunt prea
multe situații și
cam sare
capacul.

Vrei să lucrăm
noi la
ameliorarea
acstor stări de
furie,
nervozitate,
violență pe care
acum vezi și tu
că le deții
învoluntar?

Dacă tu ești de
acord eu sunt
dispusă să
începem chiar
acum.După ce el
a răspuns că vrea
am mers mai
departe, am luat
fiecare bucățică
de hârtie pe care
era scrisăcâte o
situație și am
anlizat-o pentru
a vedea dacă
exista și o altă
soluție.Îl rog să
vină cu soluții
acum că nu-l va
costa nimic ba
76
chiar mai mult
va ști că de acum
încolo se va
gândi mai mult
și nu va mai fi
așa impulsiv
asupra unei
astfel de
stări.Acum când
ai recitit
situațiile ai mai
simțit acea stare
de furie ca
înainte? Deci
de acum va
trebui să
analizezi mai
bine situația, să
o gândești cu
calm și apoi să
reacționezi, cum
ai observat și tu
există și alte Am folosit
soluții povestea
Subiectul
„Andrei
răspunde la
furiosul” și
O adoua am întrebări ,
construit
activitatea exprimând
mici întrebări
desfășurată cu prin clar ce ar face
care
subiectul a fost o subiectul el în situația
își
poveste despre exprimă respectivă,

un băiețel furios părerea sau dacă

pe nume Andrei. înlegătură Andrei a


cu
Îl rog să citim gândurile, manifestat un
și
povestea comportamen
77
împreună. comportament t pozitiv și
ul corect .
„Andrei
personajului.
furiosul” (vezi Recunoaște
Prin adresarea
povestea Andrei că furia nu
întrebărilor
furiosul) o este un
urmăresc
povest eîn car comportamen
urmăresc dacă
eun băiețel întors t pozitiv și
subiectul
de la școală că nu ajută cu
conștiențizeaz
găsește nimic,
ă că furia nu
dezordine în identifică
este un
camera sa, tot soluții pentru
comportament
dezastrul îl a nu
pozitiv, observ
făcuse sora sa reacționa atât
dacă face un
mai mică care de violent în
exercițiu făcut
era în grija astfel de
la o ședință
dădacei. Băiatul situații.
anterioară prin
când a văzut ce
căutarea de
dezastru este în
soluții. Doresc
cameră a ieșit
să evidențieze
furios să o caute
că există
pe sora sa și să o
situații care ar
pedepsească
putea
pentru cele
evita/împiedic
făcute.Găsind-o
a aceste
pe aceasta
manifestări
începe să țipe
deloc plăcute.
atât la sora sa cât
și la dădacă că
vor merge să
refacă camera și
că nu vor ieși de
acolo decât după
ce vor termina
de făcut curta.

78
Acesta pleacă
furios din casă
trântind ușa
foarte tare atât
de tare încât îi
sparge geamul și
merge la căsuța
sa din copac
unde îl vizitează
o prietenă mai
mare cu doi ani
ecât el și îl
întreabă ce s-a Aprecieri
întmplat de este încurajatoare
în starea aceasta
Bulinuță
de furie, acesta îi
zâmbitoare
povestește .Fata
încercă să-i arate
lui Andrei că nu
este o situație
așa gravă și că
unele lucruri se
întâmplă chiar
dacă nu trebuie,
și că noi
oamneii nu
putem face
nimic să oprims
asta, și ea îl
întreabă ce
rezolvă dacă stă
supărat.

Apoi îl rog ca
pe baza celor

79
citite să
răspundă la
câteva întrebări:

1. Crezi că
Andrei a
reacționa
t corect?
2. Cum ai fi
reacționa
t tu dacă
ai fi fost
în locul
lui
Andrei?
3. Ce ai
face
pentru a
depăși
starea de
furie?
4. Ce
gânduri
au stat la
contribui
rea
furiei?

Îi comunic că
pentru astăzi
avem o activitate
foarte drăguță,
pe care amândoi
am așteptat-o.
Astăzi vom
80
învăța să-i
spunem „Adio,
Să participe Evaluare
furie”.
la educarea orală
autocontrolu Tot ce trebuie să bomboane
lui facem este să Am ales ca o
emoțional în împărțim tabla în ultimă
Participare
cazul patru coloane. activitate
activă la
manifestăril individuală un
În prima notăm activități
or un exercițiu de
trei dintre cele
comportame educare a Răspunde la
mai recente ieșiri
nte autocontrolulu sarcinile date
furioase ale tale,
indezirabile i în cazul
Dorește să
În cea de-a doua manifestărilor
scape de
vom scrie ce ai comportament
această
câștigat în urma elor
problemă de
acelor ieșiri, indezirabil,
comportamen
avantajele, prin care
t agresiv.
urmăresc dacă
băiatul chiar
își dorește să
poată contola
în cea de-a treia
aceste
vom nota ce
manifestări
dezavantaje, ce
emoționale
pierderi ne-a
negative și
cauzat
pentru el
comportamentul
aceste
agresiv.Apoi
exteriorizări
după ce
negative
analizăm a doua
prezintă o
și a treia
problemă
coloană pe cea
de–a patra va
trebui să scrie ca
un fel de
81
promisiune
pentru cât timp
va mai susține
furia. Și când
are câte o
situație
complicată să
numere până la
10 timp în care
se va gândi la o
soluție.

Anexa 7

Plan de Intervenție Personalizat

Numele și prenumele beneficiarului: C. V. Ge

Data și locul nașterii: 20. 01. 1997, Popricani

Domiciliu: sat/com. Popricani, jud. Iași

Școala: Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași,

Scopul:Dezvoltarea abilităților de relaționare și a comportamentelor emoționale dezirabile.

Obiective pe termen scurt:

1, Să recunoască expresiile faciale emoționale din imagile date

2. Să identifice care sunt cauzele manifestărilor emoționale din povestea citită.

3. Să relaționeze cu cei din jur fără a mai prezenta starea de timiditte

82
4. să participe la activități în compania celorlalți

5. să respecte regulile impuse de adulți

Obiective Conținuturi Metode și Perioada Criterii Metode și


mijloace de de minimale instrumente
realizare intervenț de evaluare
de apreciere a
ie
progreselor

3 luni
După ce am
Să Am utilizat Recunoaște
primit acordul
recunoască convorbirea, stările
lui de a colabora
expresiile exercițiul prin emoționale
cu mine, i-am
faciale care urmăresc din fișa cu
spus că vom
emoționale ca elevul să imagini
avea o serie de Evaluare
din imaginile recunoască cât
activități la care Identifică orală
date mai multe stări
se va distra. corect starea
emoționale din Aprecieri
emoțională
Pentru început imaginile încurajatoare
cu imaginea
am ales un arătate.
aleasă.
exercițiu de
recunoaștere a
stărilor
emoționale din
fișa cu imagini
dată.I–am
comunicat
enunțul și ce
trebuie să facă.

83
Să identifice Mă folosesc Recunoaște
care sunt de o poveste stările
Folosesc o
cauzele ce ilustrează emoționale ce
poveste care
manifestărilo situații ce se regăsesc în Evaluare
conține mai
r emoționale declanșează poveste. orală
multe situații ce
din povestea stări bomboane
declanșează stări Identifică
citită. emoționale și
emoționale care sunt
un exercițiu
diferite. cauzele ce au
prin care îi cer
produs aceste
Rugându-l să să îmi
stări
îmi spună ce recunoască
emoționale.
anume crede el cauza ce a
că a declanșat făcut ca acea Particpă
acea stare stare răspunzând la
emoțională. emoțională să întrebări.
aibe loc,
Eu îi dau un
Utilizez
prim exemplu
demonstrația
după care va
pentru a-l
trebui să
ajuta mai
continue el.
departe .
Citesc Băiatul era
povestioara trist fiind că
adaptată: prietenii săi
pleacă.
Se apropia ziua
lui Vlad iar toți
prietenii lui
plecau la țară la
bunici pentru că
era sfârșit de
săptămână și nu
aveau cum să
participe la ziua
84
lui.

Vlad se simțea
trist, foarte trist
pentru că nu ar
fi fost cu
prietenii lui de
ziua sa, așa că
atunci când a
ajuns acasă
mama sa i-a spus
că are o surpiză
pentru el, acesta
a zâmbit și era
curios să vadă
despre ce este
vorba. „Diseară
vin la noi
mătușa ta și
verisorul Luca”,
Luca nu era unul
din verișorii
preferați a lui
Vlad și acesta se
întristase și mai
tare.

A mers în
camera lui și a
început să
plângă foarte
mult pentru ca
de ziua sa
prietenii nu erau
cu el și mai mult
venea și unul din
85
verișorii lui pe
care nu –l
suporta. Seara la
cină când
ajunsese și
musafirii Vlad
era trist, și nu
prea avea chef
de nimic așa că a
cerut să meargă
în camera sa,
mama îl lasă să
plece de la masa
dar îl roagă să-l
ia Lucaa și pe
pentru a se juca
împreună.

Vlad își ia
verișorul și merg
în camera sa
unde are loc un
eveniment
foarte trist, Luca
îi sparge mingea
lui Vlad care
devine foarte
furios și țipă la
el, mama auzise
țipete vine și-l
pedepsește pe
Vlad chiar de
ziua lui, acesta
este din ce în ce
mai enervat și

86
lovește peretele
cu pumnul.

A doua zi Vlad
are parte de o
surpriză
minunată
prietenii lui
venise la el
pentru a petrece
împreună, și i-
au adus și un
cadou foarte
frumos. Vlad era
foarte fericit
zâmbea, era
emoționat iar
când a deschis
cadoul și a
văzut ce era a
sărit în sus de
bucurie, primise
cadou un cățel.
Băieții s-au
distrat de
minune jucându-
se împreună .

Acum că am citit
povestea te rog
să identificăm
stările
emoționale
întâlnite, apoi
vom căuta care
este cauza ce a Evaluare
87
participat la orală
declanșarea
Să Recită o Bomboane
acestora. În
relaționeze poezie și Bulinuța
timpul acestor Am utilizat
cu cei din jur povestește zâmbitoare
exerciții mai povestea „A fi
fară mai evenimente
adres întrebarea: timid” prin
prezenta ce l-a făcut să
„Tu cum ai fi care i-am
starea de se simtă trist.
reacționat în arătat
timiditate
cazul acesta? subiectului că Partcipă și
nu este o răspunde la
calitate să fii întrebări.
retras și să nu
vorbești cu
Pentru a înlătura
ceilalți și că
starea de
această stare te
timiditate am
face să nu mai
ales să folosesc
ai prieteni și
povestea ”A fi
să nu obții
timid” adaptatî
note mari.
cu nmele său
( vezi povestea
A fi timid)

Citesc povestea
apoi îl rog dacă
el poate să îmi
povestească un
eveniment în
care această
stare de
timiditate
(rușinare) l-a
făcut să nu
câștige un
concurs sau o
notă mare, apoi
88
să recite ceva
fără nicio jenă că
ai văzut acel
băiețel a scăpat
de jenă pentru
că știa că nu nu
îl ajută la nimic
și poate obține
multe note bune
și multe
diplome.

Anexa 8

Plan de Intervenție Personalizat

Numele și prenumele beneficiarului: G. A.

Data și locul nașterii: 18. 06. 1999 Iași

Domiciliul: str. Tabacului nr.1A Iași

Școala: Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași

Scop: Dezvoltarea abilităților de relaționare, recunoașterea și exprimarea corectă a stărilor


emoționale în diferite situații.

Obiective pe termen scurt

1. Să participe la cel puțin o activitate pe zi


2. Să recunoască expresiile faciale emoționale din cele 7 imagini
3. Să identifice manifestarea corectă a stărilor emoționale adecvate situațiilor propuse
4. Să relaționeze cu cei din jur având un comportament adecvat

Obiective Conținuturi Metode și Perioada Criterii Metode și


89
mijloace de de minimale instrumente
realizare intervenț de evaluare
de apreciere a
ie
progreselor

3 luni
Am dorit ca
Particpă la
înainte de a
activitate
Să participe începe Convorbirea Evaluare
zilnic
la cel puțin o intervenția să liberă orală
activitate pe formez un climat
zi relaxant,
armonios care să
ajute la
finalizarea
fiecărei activități
și a participării
subiectului la
activitățile
propuse.

L-am întrebat
dacă este de
acord să
participe la o
singură activitate
pe zi singur, că
nu vor mai veni
și colegii lui.
Pentru început a
fost de acord să
vină și să lucrăm
pe o singură
activitate. Recunoaște
Am folosit un
expresiile
exercițiu de
90
Să recunoaștere a faciale din Evaluare
recunoască stărilor imagini. orală
expresiile emoționale
Participă la Bomboane
faciale Pentru început s- acelorlalți cu
activitate
emoționale a mers pe ajutorul fișei
din cele 7 recunoașterea cu expresii
imagini expresiilor faciale.
arătate facialedin
imagini.

I-am citit cerința


și i-am zis ce are
de făcut.

Eu îți voi arăta o


planșă cu 7 fețe,
aceste fețe indică
câte o stare
emoțională a
prietenilor tăi.
Tu trebuie să
recunoști despre
ce stare este
vorba.

Să identifice Evaluare
Am folosit un
starea Identifică orală
Am folosit un joc didactic
emoțională corect stările
joc inventat de inventat ce de Bomboane
adecvată ce emoționale a
mine Ce trebuie mine Ce
trebuie situației citite Bulina
să simtă trebuie să
manifestată zâmbitoare
Andrei...? simtă Participă la
în situațiile
Andrei.....? activitate
următoare Ii citesc anumite
situații și îl rog Prin care îi
să le completeze citesc câteva
cu ce stare simte situații și el

91
el atunci va trebui să
spună ce simte
1. Când
atunci.
cineva îți
oferă un
cadou tu
te
simți.......
.
2. Când
părinții te
ceartă că
nu e
curat tu
te
simți......
3. La oră
când ești
aatent la
doamna
profesoar
ă iar un
coleg te
strigă te
simți......
4. Cum te
simți
când
cineva te
jignește?
Îi spun că
este posibil
ca el să se
manifeste în
doua sau

92
mai multe
feluri și că le
poate spune
pe ambele.

Anexa 9

Plan de Intervenție Personalizat 5

Numele și prenumele beneficiarului: S. M. F

Data și locul nașterii: 21. 03. 1997

Domiciliul: sat Vânători, com. Popricani, jud. Iași

Școala: Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași

Scop: Dezvoltarea abilităților de relaționale și dezvoltarea comportamentelor dezirabile.

Obiective pe termen scurt

1. Să recunoască cel puțin patru expresi faciale din fișa data


2. Să identifice cauzele ce conduc la manifestarea unor comportamnete emoționale
3. Să participe la activitățile de eliminare a depresiei și introducerea stărilor emoționale
pozitive
4. Să participe activ la activitățile de grup

Obiective Conținuturi Metode și Perioada Criterii Metode și


mijloace de de minimale instrumente
realizare intervenț de evaluare
de apreciere a
ie
progreselor

93
3 luni
Pentru început
lucrăm pentru a
avea o atmosferă
relaxantă, explic
ce se va întâmpla
pe parcursul
perioadei de 3
luni, ne vom
vedea și tu mă
vei ajuta pentru
o temă la
facultate.

Am utilizat un Recunoaște Evaluare


exercițiu de expresiile orală
Să Un prim
recunoaștere a faciale
recunoască exercițiu este cel Aprecieri
expresiilor
expresuiile de a o învăța să Denumește încurajatoare
faciale
faciale din recunoască stările
emoționale pe Bomboane
imaginile stările emoționale
baza
date emoționale a ale acelor
imaginilor
persoanelor din expresii
jurul ei, prin
Particparea la
intermediul
activitate cu
imaginilor din
interes
fișa, fișă ce
conține expresii
faciale de teamă,
frică, uimire,
rușine, bucurie,
tristețe, frustrare.
Folosesc
Să identifice același Participarea
cauzele ce Aici îi spun că exercițiu din activă.
conduc la revenim asupra evaluarea Identicarea
94
manifestarea exercițiului2, inițială pentru corectă a
acelor din fișa de a putea face emoțiilor și
comportate evaluare inițială mai clară și cauzelor ce
emoționalem și împreună vom înțeleasă corespund.
identifica această
cauzele și legătură dintre
emoțiile din situația ce
imagini. determină acea
emoție.

Să partcipe la Citește Aprecieri de


Folosesc
activitățile de Acum eu îți voi poezia susținere
joculețul M-
eliminarea explica o împreună cu
am săturat să Bulinuța
depresiei și activitate care te mine
mai fiu trist zâmbitoare
introducerea va ajuta dacă
împreună cu Enumeră
emoțiilor vrei și tu să fii
poezia cu activități ce o
pozitive mai veselă, mai
același titlu, pot face să se
zâmbitoare să nu
apoi doresc să simtă mai
mai fii mereu
o citim pe bine
tristă.
roluri pentru a
Îi propun un relaționa cu
joculeț „M-am mine și ai
săturat să mai fiu observa ritmul
tristă! de citire dacă
are teamă de a
Îi citesc poezia
citi, după care
cu același titlu:
doresc
M-am săturat să identificarea
95
mai fiu trist unor activități
care să alunge
M-am sărurat să
tristețea pentru
mai fiu trist
a-i dovedi că
Nimic nu-mii pe est eposibil să
plac eliminăm
această stare Aprecieri
Dar oare ce pot
urâtă din viața orale
să fac
noastră.
Bomboane
Să fiu mai
împăcat?

Ai putea face
ceva amuzant

Joacă-te un joc
interesant

Orice ai putea
face

Doar să nu mai
ai starea asta!

După ce îi citesc
poezia o rog să o
citim pe roluri,
eu o strofă și ea
cealaltă.
Evaluare
orală
Formulează
Bomboane
poezii în care
Apoi să găsim
se regăsesc Diplomă
activități
doar emoții pentru cel
împreună pe care
pozitive mai vesel
să le putem face
Utilirz un autor
pentru a nu mai Folosește și

96
fi triși. exercițiu de cântece
creație pri care
urmăresc ca
Mai departe vom subiectul să Particparea la
face o activitate aibe numai activitate
foarte gânduri
distractivă, vom pozitive și să
compune poezii formuleze
ce au ca temă versuri vesele
Adio disperare,
versurile trebuie
să fie foarte
vesele și să ofere
doar bucurie. Pot
fi și cântece
vesele pe care le
știi.

Anexa 10

Planul de Intervenție Personalizat

Numele și prenumele beneficiarului: T. P. L.

Data și locul nașterii: 12. 06. 1999

Domiciliul: Sat Popricani, jud. Iași

Școala: Școala Gimnazială Specială „C. Păunescu” Iași

97
Scop: Dezvoltarea abilităților de relaționare și a comportamentelor dezirabile

Obiective pe termen scurt

1. Să învețe să-și exprime emoțiile față de cei din jur


2. Să participe la activități de eliminare a stării de anxietate
3. Să comunice liber cu toți colegii
4. Să participe la activitățile de grup manifestând un comportament adecvat

Obiective Conținuturi Metode și Perioada Criterii Metode și


mijloace de de minimale instrumente
realizare intervenț de evaluare
de apreciere a
ie
progreselor

3 luni
Prima data
lucrăm pentru a
lega o relație de
încredere și a
construi un
climat armonios
și relaxant, apoi
îi explic de ce
trebuie să vină el
la fiecare ședință
și ce se va
întâmpla pe
parcursul celor 3
luni.
Să învețe să- Participarea Evaluare
O primă
și exprime la activitate. orală
activitate va fi Am folosit
emoțiile față
un exercițiuprin acest exercițiu Răspunde la Buline
de ceilalți
care tu va trebui cu situații cele 5 situații zmbitoare

să înveți să-ți pentru a-l


Recunoaște
98
exprimi emoțiile corecta atunci stările
față de ceilalți, când nu își emoționale
vom utiliza exprimă
Exprimă
câteva situații iar corespunzător
corect
tu îmi vei emoțiile în
comportamen
demonstra care public.
tul emoțional
este starea
adecavt
emoțională
corespunzătoare
fiecărui situație.

Eu îți citesc
situațiile sunt
doar 5 situații:

1. Atunci
când
cineva ne
dăruiește
ceva și
chiar ne
încântă
cum îi
arătăm
acest
lucru?
2. Dacă
ceva nu
ne place
cum
anume
trebuie să
reacționă
m pentru
a nu-i
deranja
99
pe cei din
jur, ce
comporta
ment
emoționa
l trebuien

manifestă
m?
3. Cum îi
arăți unei
fete că o
paci ce
stări
emoționa
le trebuie
să arăți?
4. Când un
coleg de-
al tău se
simte rău
ce Recunoaște

expresii că prezintă o
Folosesc
faciale stare de
povestea
prezintă anxietate
Albert cel
de arată anxios Vorbește
prin
durerea. despre
care încerc să
evenimentul Evaluare
5. Cum aflu ce
întâmplat orală,
arăți că evenimente l-
încurajatoare
ție dor de au marcat și Spune că
cineva. să- i prezint prezintă o Bulina
că există îngrijorare albastră
soluții pentru pentru părinți zâmbitoare
unele
Caută soluții Povestea
100
probleme iar pentru a Albert cel
alte depăși starea anxios
evenimente au
Mă ajut de o loc că așa e
poveste „Albert dat să fie.
cel anxios” Încerc să
citesc apoi i-am privească
spus cum i se pozitiv
pare strategiile lucurile și
pe care le evenimentele
utilizează Albert din jurul lui,
pentru a scăpa rugându-l ca
de acea stare. Tu împreună să
cum ai proceda. căutăm soluții
corecte cu
Apoi eu îi explic
ajutorul
că lucrurile au
strategiilor
rolul a lor și nu
folosite de
se vor întâmpla
Albert, și
niciodată dacă
dacă strategiile
noi nu dorim
sunt bune.
asta, că el
Să participe
trebuie să
la eliminarea
zâmbească
stărilor de
mereu, să Participă la
anxietate
gândească joc

pozitiv și Găsește
Am ales
evenimentul soluții utile
acestd joc
despre care îmi pentru a nu
pentru a-i
spune nu va mă arde
arăta Evaluarea
avea loc, iar
subiectului că Recunoaște orală
dacă va avea el
starea nu face că starea lui
nu ar putea Aprecieri
bine și dacă nu este una
schimba asta.
bățul ne-a ars bună, Bomboane
ne doare, dar
101
dacă ne constructivă. Jocul Adio
gândim la o anxietate
soluție, la ceva
Bulina
pozitiv imediat
zâmbitoare
el nu ne va
Am vazut că
arde sau nu
starea de
vom simți
anxietate nu face
acea durere
bine, că trebuie
foarte tare.
să zâmbim
Acest joc mi-a
mereu, că sunt
folosit pentru
oameni care
a-l învăța cum
merită să ne
să alunge
vadă veseli așa
starea de
că azi vom trece
neliniște.
la planul de a
alunga
anxietatea.

Tu ești
personajul cel
mai puternic și
va trebui să
câștigi această
luptă doar să vrei
că de câștigat o
vei câștiga dar în
timp.

Vom juca
împreună jocul
„Adio anxietate”
avem nevoie de
chibrituri mari și
un pahar de apă,
tu îmi vei spune

102
o situație care te
face să devii
trist, îngrijorat,
iar eu în tot acest Cântă o Evaluare
timp cât tu melodie orală
povestești voi
Participă la Aplauze
aprinde bățul de
activitate multe,
chibrit, după ce
Acest exercițiu
povestești Diploma
a venit foarte
căutăm o soluție pentru cel
bine știind că
dacă o găsim mai bun
el adoră
repede aruncăm cântăreț
muzica, am
bățul în paharul
utilizat acest
de apă, așa vom
exercițiu
scăpa de starea
pentru a-i
tensionată,
întări
agitată a
încrederea în
evenimentului
forțele sale și
deoarece îl
a și
putem rezolva cu
recunoaște
soluția găsită.
propria
valoare.

Știind că lui îi
place să cânte la
una din activități
l-am rugat să
cânte în fața
grupului, orice
melodie vrea el
iar noi îi vom
da note.

103
Bibliografie

Gherguț, A. (20O5), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene


de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași

Gherguț, A. (2007), Sinteze de psihopedagogie specială. Ghide pentru concursuri și


examene de obținere a gadelor didactice. Ediția a II-a rev. și adăugită, Editura Polirom, Iași

Neamțu, C. , Gherguț, A. (2000), Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iași

Păunescu, C. (1976), Deficiența fmintală și procesul învățării, Editura Didactică și


Pedagogică, București

Păunescu, C. (1977), Deficientul mintal și organizarea personalității, Editura Didactică și


Pedagogică, București

Păumescu, C. (1983), Copilul deficient-cunoașterea și educarea lui, Editura Științifică și


Enciclopedică, București

Pavelcu, V. (1982), Cunoașterea de sine și cunoașterea personalității, Editura Didactică și


Pedagogică, București

Roșca, M. (1967), Psihologia deficienților mintali, Editura Didactică și Pedagogică, București

Șchiopu, Ursula, (1977), Dicționar de psihologie, p. 497, Editura Babel, București

Șchiopu Ursula, Verza, E. ( 1997), Psihologia vârstelor, Editura Didactică și Pedagogică,


București

104
Șchiopu Ursula, (1967), Psihologia copilului, Editura Didactică și Pedagogică, București

Tobolcea, I. (2008-2009), Curs Psihopedagogia deficienților de intelec,

Verza, E. (1990), Elemente de psihopedagogia handicapaților, Editura Universității din


București, București

Verza, F. E. (2004), Afectivitate și comunicare la copiii în dificultate, Editura Fundației


Humanitas, București

Vernon, A. (2002), Ce, Cum, Când în terapia copilului și adolescentului. Manual de tehnici
de consiliere și psihoterapie, Ediția tradusă în română, Editura Romanian Psychological
Testing Services, Cluj-Napoca

Ivan, V, Oprișan, E.(2012), Specific Affectivity and the Relationships in Preadolescents with
Different IQ,, University of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational Sciences,
Department of Special Education, Bucharest, Romania, www.sciencedirect.com.

105
106

S-ar putea să vă placă și