Sunteți pe pagina 1din 5

IMPACTUL VIOLENȚEI DIN FAMILIE ASUPRA CONDUITEI ȘI

REZULTATELOR ȘCOLARE ALE COPIILOR


Prof. înv. primar Onu Ana Dorina
Liceul Tehnologic Telciu, comuna Telciu, județul Bistrița-Năsăud

Obiectivele şi ipotezele cercetării


Problematica reuşitei şcolare, preocupă din ce în ce mai mult specialişti din domeniul
educaţiei, a psihologiei şcolare pentru că în definitiv, produsul final al şcolii (output-ul),
determină în mare măsură calitatea tinerei generaţii, atât din punct de vedere moral şi cultural
cât şi mai ales, din punct de vedere profesional.
În ţările avansate există o preocupare constantă în direcţia reformei sistemului de
educaţie, de îmbunătăţire a actului didactic, dar şi a strategiilor didactice, care să aibă ca
finalitate o creştere a calităţii output-urilor, sistemului educaţional.
Problematica reuşitei şcolare a adaptării şcolare, ar trebui să fie pe prin plan, mai ales
în contextul reformei curriculare în derulare, context în care cauzalitatea sau factorii
succesului şi a insuccesului şcolar reprezintă o componentă importantă.
În lucrarea de faţă ne-am propus să studiem influenţa mediului familial
stresant/nestresant asupra reuşitei şi adaptării şcolare, pornind de la ideile afirmate mai sus
conform căreia reuşita şcolară depinde de o serie de factori cognitivi şi noncognitivi.
Obiectivele prezentei cercetări ar putea fi sintetizate astfel:
 desprinderea relaţiilor dintre caracteristicile mediului de familie
din care provin elevii investigaţi;
 stabilirea diferenţelor în ceea ce priveşte nivelele de stres şi
anxietate la copii din mediile familiale investigate;
 stabilirea influenţei stresului familial asupra
adaptării/comportamentului şi reuşitei şcolare a elevilor din ciclul primar;
Pornind de la aceste obiective generale am stabilit ipotezele cercetării de faţă:
1. vom constata diferenţe în ceea ce priveşte nivelul de stres familial la copiii
proveniţi din familii funcţionale-disfuncţionale;
2. în familiile cu stres ridicat climatul familial va fi semnificativ mai
nefavorabil comparativ cu familiile cu stres mediu şi redus;
3. nivelele de stres sunt semnificativ mai mari la copiii proveniţi din medii
familiale nefavorabile, stresante;
4. stresul familial influenţează semnificativ reuşita şi adaptarea şcolară a
elevilor investigaţi în sensul că, elevii proveniţi din medii familiale
stresante vor prezenta rezultate şcolare inferioare grupului de control;
Eşantionul de subiecţi
În cadrul studiului nostru am utilizat un eşantion de copii şcolari clasele a III- a şi a
IV- a (n=54) de la Liceul Tehnologic Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud.
Metode de cercetare
În cadrul acestei cercetări am optat pentru mai multe tipuri de metode:
o analiza de documente şcolare (cuantificarea reuşitei şcolare, cuantificarea
adaptării şcolare) - aprecierea învăţătorului, calificativul la purtare);
o probe psihologice şi chestionare aplicate elevilor şi învăţătorilor;
PROBE UTILIZATE
1. Inventar de evenimente de viaţă şi schimbări familiale (IEVSF)
Inventarul este o versiune modificată al Family Inventory of Life Events and Changes
(FILE: McCubbin & Patterson. 1987) ca măsură a stresului familial, în aşa fel ca acest
instrument să poată fi administrat elevilor din clasele primare. În versiunea noastră am păstrat
35 de itemi care au fost evaluaţi de către elevi pe o scară cu 3 puncte astfel:
0 - deloc
3 - puţin
5- foarte mult
2.Chestionar de climat familial – care conţine itemi modificaţi din
Authoritative parenting and family stress Inventory (Carlson, Uppal, & Prosser (2000).
Instrumental iniţial a utilizat un sistem de cotare pe patru puncte prin care subiecţii evaluau
fiecare item. Itemii evaluează caracteristici ale climatului familial ca :
 Coeziunea;
 Conflictul;
 Expresivitatea etc.
Analiza factorială a relevat trei factori şi anume:
 Acceptanţa/implicarea parentală
 Monitorizarea parentală
 Stresul familial
3.Comportamentul şcolar - AML-R
Este un instrument cu 14 itemi special creat pentru clasele primare I-IV.
Fiecare item este evaluat pe o scală de 5 puncte de la 1- niciodată la 5 – în majoritatea
situaţiilor. Scorurile înalte semnifică o tulburare majoră a comportamentului şcolar. Are o
bună stabilitate test retest cuprinsă între 0,80-0,86 (Carberry & Handal, 1980; Cowen et al.,
1973; Durlak et al., 1980; Gillespie & Durlak, 1995) şi o consistenţă internă foarte bună 0,93
(Santa Lucia, Gesten, Rendina-Gobioff, Epstein, Kaufmann, Salcedo, & Gadd, 2000).
S-a dovedit a fi eficient în identificare copiilor care sunt în situaţie de risc şi face
diferenţa între copiii care sunt orientaţi spre servicii psihiatrice şi cei care nu primesc o astfel
de orientare (Cowen et al., 1973; Gillespie & Durlak, 1995). De asemenea testul a fost corelat
cu variabile de personalitate şi cu achiziţiile academice (Dorr, Stephens, Pozner, & Klodt,
1980).
Exemple de itemi:
Acest copil:
1. Intră uşor în dispută sau conflict/bătaie cu colegii
2. Trebuie convins să se joace sau să lucreze cu colegii
3. Este confuz/încurcat în activitatea de tip şcolar
4. Este agitat
5. Se simte rănit când este criticat
6. Are nevoie de ajutor în realizarea sarcinilor şcolare
7. Este impulsiv /agresiv
8. Este schimbător/cu toane
Performanţa şcolară
Performanţa şcolară a fost cuantificată au ajutorul calificativelor transformate în note
pentru a fi mai uşor de utilizat în analizele statistice efectuate.
PROCEDURA DE LUCRU
Cercetarea noastră are caracteristicile unei cercetări constatativ-transversale în sensul
că probele au fost administrate elevilor într-o singură sesiune sau în două sesiuni foarte
apropiate în timp, întrucât obiectivele noastre nu se referă la investigarea unor fenomene timp
mai îndelungat.
Probele au fost administrate deci, elevilor de clasa a III a, şi elevilor identificaţi prin
procedura de mai sus (provenind din alte clase a III a şi a IV-a) după ce în prealabil au fost
identificaţi elevi problemă prin:
 Discuţii cu colegi învăţători – care cunosc situaţia familială a elevilor cu „risc”;
 Consultanţă oferită de serviciul de asistenţă socială a primăriei unde există o evidenţă
a familiilor cu dificultăţi: sociale, funcţionale etc.,
Astfel, am putut identifica 21 de familii cu dificultăţi şi cu disfuncţionalităţi:
materiale, relaţionale, familii monoparentale, cu părinţi divorţaţi etc. Am presupus că în
cadrul acestor familii stresul familial ar trebui să fie mai mare deşi nu am exclus posibilitatea
ca stresul familial să-şi facă apariţia şi în familii aparent funcţionale sau fără dificultăţi
datorită caracterului multidimensional al acestui construct. În orice caz instrumentul de
evaluare a stresului familial a fost aplicat întregului eşantion investigat, fiind de fapt criteriul
pe baza căreia am constituit grupele de studiu.
Probele administrate elevilor au fost:
 Inventarul FILE – pentru stresul familial (ANEXA 1);
 Scala de stimă de sine Rosenberg (ANEXA 2);
 Chestionarul de climat familial (ANEXA 3);
Probe administrate învăţătorilor:
 AML-R – pentru comportamentul şi adaptarea şcolară
Analiza de documente:
 Cuantificarea notelor la ariile: Citire-Scriere-Comunicare, matematică şi ştiinţe
– rezultând o medie a calificativelor transformate.
Menţionez că, învăţătorii care au colaborat la această cercetare, la fiecare calificativ
acordat elevilor investigaţi au înregistrat şi corelat acesteia utilizând scala notelor de la 4-10.
Concluzia noastră este că, în mediile cu stres mediu şi ridicat climatul familial este în
medie semnificativ alterat în comparaţie cu familiile cu stres familial redus. Cu alte cuvinte,
mediile cu stres familial redus sunt semnificativ mai favorabile (cu climat familial pozitiv)
comparativ cu mediile familiale cu stres familial mediu şi ridicat. Se pare că chiar intensităţile
medii ale stresului familial reuşesc să aibă impact semnificativ asupra climatului familial
( tabelul 3: t=2,333, p≤0.03), şi aici ne referim la aspecte considerat poate mai puţin relevante,
cum ar fi ocupaţia ambilor părinţi (angajarea), sarcinile suplimentare la serviciu, apariţia unui
nou membru în familie etc., care sunt considerate aspecte „normale” ale vieţii moderne dar
care se pare că au în impact major asupra climatului familial (coeziune, comunicare, relaţii de
putere etc.) Datele obţinute ne permit respingerea ipotezei nule şi acceptarea ipotezei specifice
conform căreia diferenţele constatate se datorează efectelor stresului familial şi nu altor cauze.
Concluzia este că stresul familial intens determină o scădere a rezultatelor şcolare la
nivelul celor două arii curriculare investigate. Mecanismele acestui proces ar putea consta în:
 devalorizarea activităţii de tip intelectual, şi implicit al celui şcolar – în
familiile cu stres intens deseori sunt valorizate alte tipuri de activităţi care sunt
incompatibile cu adaptarea şi performanţa şcolară (munca în timpul orelor,
cerşitul - în situaţii extreme; îngrijirea altor copii - fraţi)
 părinţii nu oferă modele comportamentale dezirabile – care să favorizeze
integrarea elevului în colectivul şcolar (agresivitate, nesupunere, obrăznicie
etc.) – astfel presiunea familiei şi a grupurilor de covârstnici din afara şcolii
este mai puternică decât presiunea dezirabilă, educativă a şcolii;
 elevii supuşi unui stres familial cronic sunt frustraţi de multe aspecte necesare
dezvoltării cognitive normale (inabilităţi atenţionale, substimulare cognitivă
etc.) – motiv pentru care prezintă deficiente sau pseudodeficienţe care
împiedică dezvoltarea şcolară normală, favorizează acumularea lacunelor în
achiziţii,
 slaba monitorizare a activităţilor şcolare şi extraşcolare a copilului – părinţii
fiind focalizaţi de cele mai multe ori pe asigurarea nevoilor zilnice, de
subzistenţă ne mai alocând resurse şi timp pentru monitorizarea şi sprijinirea
copilului în activitate de învăţare şi pregătire pentru şcoală;
 delegarea întregii responsabilităţi şcolii aspect care constituie o gravă eroare.
Expresia „doar îl trimit în fiecare zi la şcoală” este elocventă – părinţii încearcă
să paseze întreaga responsabilitate şcolii;
 slaba implicare sau neimplicare în relaţia şcoală familie – absenţa colaborării
cu şcoala.