Sunteți pe pagina 1din 28

Centrul De Formare Profesională Impact

Curs De Instruire Inspector SSM

LUCRARE DE ABSOLVIRE

Coordonator:Olteanu Gabriel

Cursant: Dinescu Ionut

Constanța

2019
Centrul De Formare Profesională Impact

Curs De Instruire Inspector S.S.M.

Instruirea Lucrătorilor În Domeniul Securității Si Sănătății În


Muncă - Plan De Plan Propriu De Securitate Si Sanatate In
Munca Pentru Realizarea Lucrarilor De Executie La Obiectivul:
Imobil Cu Destinatia Locuinte

Îndrumator: Olteanu Gabriel

Cursant: Dinescu Ionut

Constanța

2019

2
Cuprins

Introducere..................................................................................................................................4

Principalele acte normative care reglementeaza.....................................................................4

Securitatea si sanatatea in munca............................................................................................4

Plan propriu de securitate si sanatate in munca......................................................................6

Studiu de caz:............................................................................................................................13

Plan propriu de securitate si sanatate in munca pentru realizarea lucrarilor de executie la


obiectivul: imobil cu destinatia locuinte...................................................................................13

Principalele Tipuri De Activitati Ce Urmeaza A Fi Desfasurate In Santier Sunt:...............13

Masuri Pentru Asigurarea Sanatatii Si Securitatii Lucratorilor..........................................14

Masuri Generale...................................................................................................................14

Obligatiile Personalului........................................................................................................16

Organizarea Locului De Munca............................................................................................17

Manipularea, Transportul Si Depozitarea Materialelor........................................................18

Lucrari De Structura - Montare Armatura...........................................................................18

Lucrari De Structura - Montare Si Decofrare Cofraje......................................................19

Lucrari de structura - turnare de beton..............................................................................20

Lucrari La Inaltime.............................................................................................................22

Model Plan De Prevenire Si Protectie:..................................................................................25

3
INTRODUCERE

Principalele acte normative care reglementeaza

Securitatea si sanatatea in munca

a) constituţia româniei , statuează şi garantează dreptul la viaţă , integritate fizică şi


psihică , precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor cetăţenilor.

Constitutia dispune masuri de protectie care privesc securitatea si igiena muncii,


instituirea salariului minim garantat in plata, repausul saptamanal, concediul de odihna platit,
prestarea muncii in conditii speciale si deosebite, precum si protectia femeilor, a tinerilor si a
unor persoane dezavantajate.

Acest lucru este prevazut in urmatoarele articole:

Art. 22(1) „ dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale
persoanelor sunt garantate.”

Art. 41(1) „dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a
ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.”

Art. 41(2) „salariaţii au dreptul la masuri de protecţia socială. Acestea privesc


securitatea şi sanatatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea
unui salariu minim brut pe tara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea
muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum şi alte situaţii
specifice, stabilite prin lege.”

Art. 41(3) „durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.”

Art. 41(4) „la munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.”

Art. 41(5) „dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu


al conventiilor colective sunt garantate.”

b) codul muncii , act legiuitor care reglementeaza toate relatiile de munca; c.m.
cuprinde si norme de drept pentru relatiile sociale care trebuie sa se creeze in legatura cu
prevenirea riscurilor pentru sanatatea, integritatea sau viata angajatilor.

In titlul v, referitor la ssm, se stabilesc principii de baza in realizarea securitatii


muncii:

4
- Importanta acordata de statul român problematicii ssm;

- Modul de stabilire a masurilor de ssm;

- Integrarea ssm din faza de proiectare si realizare a constructiilor si echipamentelor de


protectie (e.p), la amplasarea acestora, precum si la introducerea de noi tehnologii;

- Dreptul la echipament individual de protectie (e.i.p.) adecvat conditiilor de munca, la


alimentatie speciala (alimentatie de protectie);

- Obligatii principale ale conducerii unitatilor si angajatilor;

- Cine raspunde pentru realizarea masurilor de ssm.

c) legea securitatii si sanatatii in munca , nr. 319/2006

Reprezinta actul normativ in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de ssm in


românia. Ea indeplineste „rolul de lege fundamentala pentru realizarea securitatii
muncii”(element generator pentru toate prevederile normative cu caracter de ssm).

d) norme metodologice

Reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara


si care sunt nominalizate expres in legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

e) standarde de securitatea muncii

standard - un document stabilit prin consens, aprobat de un organism recunoscut, care


cuprinde linii directoare, terminologie sau caracteristici destinate unor utilizări comune,
repetate şi care au drept scop să realizeze un maximum de ordine într-un context dat;

Urmaresc alinierea la conventiile si organizatiile internationale ale muncii si uniunii


europene cum ar fi:

- Realizarea securitatii muncii cu costurile cele mai reduse;

- Asigurarea competitivitatii produselor pe piata interna;

- Stabilirea corecta a raspunderilor intre cele doua niveluri, producator si utilizator,


impunandu-se delimitarea reglementarilor privind produsele, de cele referitoare la
activitati.

Un standard indeplineste in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar cu
referire la echipamente:

5
- Instrument hotarator in stabilirea vinovatiei si a sanctiunilor corespunzatoare in cazul
accidentelor de munca;

- Instrument al controlului si autocontrolului de ssm;

- Instrument folosit in elaborarea programelor pentru prevenirea accidentelor de munca


la nivelul agentilor economici.

standardele care se elibereaza in romania sunt:

- Standarde romane (sr);

- Stardarde profesionale (sp);

- Stardarde de firma (sf).

Plan propriu de securitate si sanatate in munca

planul propriu de securitate şi sănătate ssm cuprinde ansamblul de măsuri de securitate


şi sănătate specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

măsurile de coordonare şi colaborare între participanţi – executanţii lucrării şi


beneficiar – vor fi materializate şi în planul propriu de securitate şi sănătate, care va fi efectuat
de către coordonatorul în materie de securitate.

în principiu, planul propriu ssm, necesar pentru protectia muncii in constructii, este o
cerinta si o obligatie a fiecarui angajator, intocmit sub forma unei documentatie tehnico –
organizatorică, cu suport financiar, ce contine măsuri de prevenire a riscurilor de accidentare
si îmbolnăvire profesională specifice fiecărui antreprenor sau subantreprenor.

aceste măsuri ce decurg din evaluarea riscurilor profesionale in functie de activitatea


desfăsurată pe santier de către executantul lucrării proiectate, precum si din interactiunea
activitatii proprii, cu alte activitati desfăsurate pe santier.

astfel fiecarea antrepenor in calitate de angajator trebuie sa respecte prevederile legii


nr. 319/2006.

atunci când un antreprenor se angajează să realizeze lucrări pe şantier, acesta trebuie


să pună planul propriu de securitate şi sănătate ssm la dispoziţia managerului de proiect,
beneficiarului sau coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate, după caz.
Inainte de începerea execuţiei proiectului, antreprenorul trebuie să înmâneze fie managerului

6
de proiect, coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate planul propriu de sănătate şi
securitate la locurile de muncă pe care le gestioneaza si la activităţile pe care acesta le va
desfăşura pe şantier.

această acţiune înregistrându-se într-un document.


De asemenea, angajatorul (antreprenor sau subantreprenor) trebuie să-şi informeze
lucrătorii asupra pericolelor de pe şantier şi asupra măsurilor de prevenire conţinute în planul
propriu de securitate şi sănătate.
Pentru a fi integrat în planul de securitate şi sănătate ssm şi armonizat cu acesta,
antreprenorul este obligat ca in termen de 30 zile de la data contractării lucrarilor sa elaboreze
si să prezinte coordonatorului planul propriu de securitate si sanatate ssm cu toate aspectele
privind securitatea si sănătatea în munca ssm, inclusiv coordonarea, in activitatea pe care o va
desfăsura pe şantier.

antreprenorii şi subantreprenorii care desfăşoară activităţi într-un proiect au obligaţia


de a coopera între ei, în aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională.
Cooperarea este deosebit de importantă atunci când şantierul are numeroase planuri,
locuri de muncă, activităţi, datorită faptului că beneficiarul a încredinţat părţi ale proiectului
către diferiţi antreprenori.
Unul dintre mecanismele pe care coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă
ssm va fi capabil să le utilizeze pentru a implementa această cooperare este convocarea unor
reuniuni între antreprenorii şi subantreprenorii care participă în cadrul proiectului.

la aceste întâlniri este important ca societăţile participante să prezinte planurile proprii


de prevenire astfel încât acestea să poată fi analizate împreună şi inadvertenţele posibile între
ele să fie detectate, în vederea adoptării măsurilor de evitare a riscurilor care decurg din astfel
de inadvertenţe.
De asemenea, metodele de lucru în materie de securitate şi sănătate ssm în muncă pe
care toţi cei care participă la proiect planifică să le dezvolte, trebuie să fie revizuite pentru a se
asigura că acestea nu sunt nici contradictorii, nici incompatibile.
Cand un antreprenor lucreaza cu mai multi subantreprenori, organizarea coordonarii
acestora pe linie de securitate si sanatate in munca revine coordonatorului ssm.

antreprenorul trebuie să prezinte subantreprenorilor planul propriu de securitate şi


sănătate ssm cu toate elementele lui, iar acolo unde este cazul un document cu măsurile
generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului astfel încât să asigure un mediu de
7
muncă sănătos şi sigur pentru garantarea securităţii şi sănătaţii tuturor lucrătorilor în procesul
de muncă desfăşurat pe şantier.

în termen de 30 zile de la data contractării lucrărilor, subantreprenorul este obligat să


elaboreze şi să prezinte antreprenorului şi coordonatorului ssm planul propriu de securitate şi
sănătate ssm, cu toate aspectele privind securitatea şi sănătatea în muncă în activitatea pe care
o va desfăşura în şantier.

Planul propriu de securitate şi sănătate ssm trebuie sa conţină cel puţin următoarele:

a) Numele şi adresa antreprenorului/subantreprenorului;

b) Numărul lucrătorilor pe şantier;

c) Numele persoanei desemnate sa conducă executarea lucrărilor, dacă este cazul;

d) Durata lucrărilor, indicând data începerii acestora;

e) Analiza proceselor tehnologice de execuţie care pot afecta sănătatea şi securitatea


lucrătorilor şi a celorlalţi participanţi la procesul de munca pe şantier;

în această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:

 Identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:


scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi
utilajele folosite – parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;

 Precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine lucrătorului în sistem (pe
baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.);

 Descrierea condiţiilor de mediu existente;

 Precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza


normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative.

f) evaluarea riscurilor previzibile legate de modul de lucru, de materialele utilizate, de


echipamentele de munca folosite, de utilizarea substanţelor sau preparatelor
periculoase, de deplasarea personalului, de organizarea şantierului;
punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi
îmbolnăvirilor profesionale la locurile de muncă îl constituie evaluarea riscurilor.
O asemenea analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi
alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

8
evaluarea riscurilor constituie primul pas în demersul de prevenire a accidentelor de
muncă şi bolilor profesionale şi constă în identificarea pericolelor existente la posturile de
lucru şi cuantificarea riscurilor.
Evaluarea riscurilor este o examinare sistematică a riscurilor legate de toate
componentele procesului de muncă: echipamente de muncă şi materiale; mediul de muncă;
lucrător; sarcina de muncă.

în urma evaluării rezultă: riscurile existente la locul de muncă evaluat, dimensiunea


acestora, ce riscuri pot fi eliminate, ce măsuri de prevenire şi protecţie trebuie luate pentru a
ţine sub control riscurile care nu pot fi eliminate.
Noţiunea de risc precum şi parametrii de cuantificare a riscului sunt definite pe plan
european, şi anume: probabilitatea producerii unei vătămări sau afecţiuni a organismului
uman cu anumită gravitate şi frecvenţă a consecinţelor.

parametrii de cuantificare a riscului sunt gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime.


Resursele financiare ale firmelor fiind limitate, evaluarea riscurilor permite stabilirea
priorităţilor în alocarea resurselor pentru măsurile de prevenire şi protecţie în funcţie de
ierarhizarea riscurilor.
De asemenea, documentele conţinând fişele de riscuri şi fişele de măsuri de prevenire,
rezultate în urma evaluării, constituie principalul suport pentru instruirea lucrătorilor la locul
de muncă.

alegerea metodei de evaluare depinde de: tipul activităţii şi al echipamentelor utilizate,


numărul de lucrători implicaţi, condiţiile de muncă, caracteristicile particulare ale locului de
muncă şi riscurile specifice.
Pentru sectorul construcţii se aplică atât metode de evaluare calitative (liste de control), cât şi
metode cantitative, în special pentru riscurile grave.

rezultatele evaluării riscurilor sunt consemnate în două documente centralizatoare:

 Fişa de evaluare a riscurilor

 Fişa de măsuri propuse

Rezultatele evaluării riscurilor la posturile de lucru stau la baza elaborării planurilor de


prevenire şi protecţie, precum şi la realizarea instrucţiunilor proprii de securitate şi
sănătate în muncă.

9
g) Măsuri pentru asigurarea sănătăţii şi securităţii lucrătorilor, specifice lucrărilor pe care
antreprenorul/subantreprenorul le executa pe şantier, inclusiv măsuri de protecţie
colectivă şi măsuri de protecţie individuală.

În urma evaluării riscurilor se stabilesc măsurile de prevenire, specifice lucrărilor pe care


antreprenorul/subantreprenorul le execută pe şantier, respectiv:

 Măsuri de prevenire intrinsecă – modalitatea optimă de eliminare a factorilor de risc


de accidentare şi îmbolnăvire profesională proprii mijloacelor de muncă constă în
integrarea principiilor de securitate cu cele de productivitate şi fiabilitate în faza de
concepere a sistemelor tehnice; protecţia intrinsecă previne accidentele şi bolile
profesionale prin principiul de funcţionare, forma sau modul de dispunere a
componentelor unei instalaţii, maşini, aparat, dispozitiv etc. Fără a se adăuga elemente
concepute special pentru realizarea securităţii muncii.
– măsuri de protecţie colectivă – au drept unic scop protejarea lucrătorilor în timpul
desfăşurării procesului de muncă; protecţia colectivă cuprinde ansamblul metodelor şi
mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminuează acţiunea factorilor de risc
asupra a doi sau mai mulţi lucrători; prin această modalitate de prevenire se corectează
deficienţele echipamentelor tehnice, precum şi parametrii mediului de muncă, în
sensul aducerii lor în limitele de securitate.

 Măsuri de protecţie individuală – dotarea personalului cu mijloace individuale de


protecţie (cască, mască, costum, cizme etc.); protecţia individuală este o măsură
complementară măsurilor de protecţie intrinsecă şi colectivă.

protecţia intrinsecă şi cea colectivă sunt prioritare în acţiunile de prevenire a


accidentelor; nivelul tehnic actual nu permite încă renunţarea totală la protecţia individuală,
deoarece există încă multe locuri de muncă unde nu se pot elimina complet riscurile şi unde
dispozitivele de protecţie nu au o eficienţă absolută.

măsurile propuse se înscriu în formularul fişa de măsuri propuse pentru reducerea


riscurilor.

înainte de începerea lucrărilor pe şantier de către antreprenor/ subantreprenor, planul


propriu de securitate şi sănătate trebuie să fie consultat şi avizat de către coordonatorul în
materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării, medicul de medicina muncii şi
membrii comitetului de securitate şi sănătate sau de către reprezentanţii lucrătorilor, cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii si sanatatii in munca.

10
Măsurile de coordonare şi colaborare între participanţi vor fi materializate şi în planul
propriu de securitate şi sănătate înainte de începerea lucrărilor pe şantier, care va fi avizat în
primul rând de coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării,
dar şi de alte persoane implicate în securitatea şi sănătatea muncii pe şantier – medicul de
medicina muncii, membrii comitetului de securitate şi sănătate, reprezentanţii lucrătorilor cu
răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii muncii.

planul propriu de securitate şi sănătate ssm în muncă întocmit de subantreprenori


trebuie adaptat în funcţie de fazele lucrărilor care apar în timpul procesului de executie pentru
a respecta obligatiile ce revin din legislatia de securitate şi sănătate în muncă.
Deasemenea cînd apar schimbări în planul de execuţie al lucrărilor este necesară o actualizare
a planului propriu de securitate şi sănătate ssm.

când se actualizează planul propriu de securitate şi sănătate, perioadele de timp, ritmul


muncii, numărul contractanţilor, lucrătorilor, incompatibilitatea activităţilor, etc. Sunt
probleme de care trebuie ţinut cont pentru a evita generarea unor noi riscuri.

planul propriu de securitate şi sănătate în muncă va încorpora toate măsurile de


prevenire care rezultă din evaluările de risc care trebuie efectuate.
De asemenea, actualizările sau modificările planului menţionat anterior vor fi tratate
ca o “revizuire” a evaluării pericolelor şi ca o ’’actualizare” a activităţii de prevenire.

un exemplar actualizat al planului propriu de securitate şi sănătate ssm trebuie să se


afle în permanenţă pe şantier pentru a putea fi consultat, la cerere, de către inspectorii de
muncă, inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de
reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul ssm .
Pentru a verifica îndeplinirea adecvată a activităţilor de prevenire, planul propriu de
sănătate şi securitate actualizat poate fi consultat la cerere de către inspectorii de muncă,
inspectorii sanitari, membrii comitetului de securitate şi sănătate în muncă sau de
reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor.

pentru a putea fi consultat în diverse situatii, planul de securitate şi sănătate este în


permanenţă pe şantier.
Planul propriu de securitate şi sănătate trebuie păstrat la antreprenor 5 ani după
recepţia finală a lucrării.
Acesta urmăreşte să contribuie la formarea unei culturi în domeniul securităţii şi

11
sănătăţii în muncă prin completarea legislativă a domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă
pentru a contribui astfel în măsură mai mare la prevenirea accidentelor de muncă şi bolilor
profesionale.

12
Studiu de caz:

Plan propriu de securitate si sanatate in munca pentru realizarea lucrarilor de executie


la obiectivul: imobil cu destinatia locuinte

Date De Identificare:

Locatia Santierului: Constanta

Beneficiarul Lucrarii: S.C. Sunset Beach S.R.L.

Executant: S.C. Alcatraz S.R.L.

Numele Conducatorului Unitatii: Dinescu Ionut

Nr Telefon Conducator Unitate: +407201234567

Numele Persoanei Desemnate Sa Conduca Lucrarile: Dinescu Ionel

Nr Telefon Persoana Desemnata Sa Conduca Lucrarile: +407201234567

Numar Lucratori In Santier:

Data Inceperii Lucrarii: 10.10.2017

Data Finalizarii Lucrarii: 10.10.2019

Durata Estimata A Lucrarilor: 24 Luni

Numele Lucratorului Desemnat Pentru Ssm: Dinescu Nelutu

Nr Telefon Lucrator Desemnat Pentru Ssm: +407201234567

Principalele Tipuri De Activitati Ce Urmeaza A Fi Desfasurate In Santier Sunt:

1. Lucrari de structura - montare armatura

2. Lucrari de structura - montare si demontare cofraje

3. Lucrari de structura - turnare de beton

4. Lucrari la inaltime

5. Lucrari de manipulare, transport, depozitare

13
Masuri Pentru Asigurarea Sanatatii Si Securitatii Lucratorilor

Masuri Generale

1. Nu va fi admis in santier, in executie, personal muncitor, tehnic sau ingineresc fara a


avea efectuata vizita medicala valabila pentru activitatea ce o desfasoara
2. Fisele de protectie a muncii pentru pesonalul delegat sa lucreze in santier vor urma
executanti in santier si vor sta la conducatorul locului de munca
3. Alcoolul si drogurile sunt interzise cu desavarsire in santier. Nici o persoana care a
consumat alcool sau droguri si care poate prezenta urme ale unor substante in
circulatia sanguina nu va fi admisa in santier.
4. Intreg personalul din santier trebuie sa isi desfasoare activitatea conform sarcinii de
lucru primita respectand instructiunile de lucru si intructiunile proprii de securitate si
sanatate in munca
5. Nu va fi permis accesul in santier si pe punctele de lucru adiacente santierului fara
echipament de protectie si de lucru
6. Echipamentul individual de protectie corespunzator trebuie purtat tot timpul. Minimul
in satier este:
o Casca de protectie
o Incaltaminte pentru constructii (bocanci cu bombeu metalic si talpa cu
insertie din otel)
o Haine adecvate (salopete)
o Echipament de iarna
o Vesta avertizoare
7. La inceperea programului de lucru, conducatorii formatiilor de lucru, sefii de echipa,
maistrii, tehnicienii sau inginerii, vor efectua instruirea privind specificul activitatilor
zileim instructiuni de lucru, evidentiere riscurilor specifice si masuri de combatere a
acestora.
8. Personalul cu functie de conducere va verifica la inceperea programului starea
echipamentului de protectie si de lucru si nu va permite accesul in santier sau
desfasurarea activitatii fara echipament corespunzator.
9. Supravegherea de catre conducatorii locurilor de munca se face permanent
10. Toate unitatile de executie din santier vor avea dosar de s.s.m. Care trebuie sa
cuprinda:
o Fise individuale de s.s.m. Si psi pentru intreg personalul cu acces in santier
14
o Fise de aptitudini sau sampila medicului de medicina muncii, la sfarsitul
fiselor individuale
o Instructiuni proprii s.s.m. Pe faze de executie si pe proces tehnologic
o Decizii privind responsabilitatile de s.s.m si psi incepand de la sef de
santier la sef de echipa
11. Nu se vor incepe lucrari de sapaturi, umplere goluri, ziduri de sprijin sau orice alt gen
de operatii fara protejarea impotriva surparii sau a alunecarii frontului
12. Nu se vor executa sau continua operatii in preajma malurilor de pamant, pana nu se
vor executa operatiile de sprijinire impotriva surparii
13. Sapaturile vor fi asigurate prin taluzare, cofrare, intarire impotriva prabusirii peretilor
dupa cum situatia o impune
14. Lucrarile la inaltime peste 2 m si in adancime precum si orice lucrari speciale se vor
exeuta cu asigurarea unui supraveghetor numit printr-o decizie a sefului de santier sau
a conducatorului unitatii.
15. Nici o persoana in afara de electricianul de santier numit nu face conectari sau
deconectari altele decat cele de la prizele electrice sau triplu stecher, sau sa modifice
alimentarea electrica temporara
16. Lucrari sub incidenta iscir se realizeaza doar cu personal atestat (sudori, macaragii,
legatori de sarcina), de organisme abilitate si cu utilaje si echipamente
corespunzatoare din punct de vedere tehnic si destinate acestor lucrari.
17. Se interzice cu desavarsire circulatia persoanelor pe sub sarcina supendata in carligul
macaralei.
18. Manevrarea elementelor prefabricate/subansamblelor din momentul descarcarii de pe
mijlocul de transport si pana la fixare se va face cu ajutorul franghiilor, care trebuie sa
aiba lungimea adecvata lucrarii respective.
19. Permisele de lucru sunt necesare pentru lucrarile cu foc deschis, de excavatii, etc
20. In caz de incendiu sau urenta se intrerupe orice activitate si tot personalul se aduna
intr-un loc special desemnat
21. Toti recipientii cu gaz vor fi dotati cu opritoare de flacara
22. Prevenirea incendiilor se discuta ori de cate ori este nevoie
23. Resturile de materiale sau materiale inflamabile nu vor fi depozitate in incaperi.
24. Este interzisa arderea resturilor de orice fel

15
25. Este interzisa incalzirea cu sobe cu lemne sau alte materiale inflamabile. Incalzirea se
va face numai cu incalzitoare electrice autorizate.
26. Materialele inflamabile vor fi depozitate in afara cladirilor in locuri special amenajate
sau containere rezistente la foc
27. Manipularea substantelor inflamabile se va face cu mare atentie respectandu-se
indicatiile si instructiunile acelui produs.
28. Folosirea instalatiilor improvizate pentru incalzire este interzisa.
29. Cercetarea evenimentelor descrise sau enumerate mai sus se face face in baza
legislatiei in vigoare
30. Tot personalul de executie al companiei care isi desfasoara activitatea in santier are
obligatia de a cunoaste si respecta acest plan de securitate si sanatate in munca, acesta
realizandu-se prin intruirea personalului si consemnarea in fisa de instructaj pentru
securitate si sanatate in munca si situatii de urgenta, pe baza de semnatura.

Obligatiile Personalului

a. Subantreprenorul va asigura instruirea personalului propriu la angajare, la locul de


munca, la schimbarea conditiilor de munca, periodic precum si in alte situatii
prevazute de lege, corespunzator tehnologiei specifice lucrarii ce urmeaza a fi
executata, a normelor de securitatea muncii si psi in vigoare, a instructiunilor interne
elaborare si a riscurilor specifice posturilor de munca.

aceste instructaje vor fi luate la cunostinta de tot personalul subantreprenorului subs


semnatura, ca obligatie de serviciu. Intreg personalul va fi instruit pe baza de semnatura,
privind deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.
Intregul personal va fi instruit privind modul de actiune in situatii de urgenta si de prim ajutor.
Odata prezentarea in santier, subatreprenorul va prezenta antreprenorului fisele individuale de
instruire ale personalului.

b. Personalul subantreprenorului va fi apt din punct de vedere medical si calificat pentru


meseriile incadrate.
c. Deplasarea personalului in santier este permisa numai pe caile de circulatie stabilite de
catre personalul tehnic de executie al antreprenorului. Nu se permite deplasarea
personalului in alte zone in afara frontului de lucru preluat
d. Se interzice deplasarea personalului in raza de actiune a utilajelor, autovehiculelor, in
zona excavatiilor sau sapaturilor sau in zonele care prezinta risc de accidentare.

16
e. Interventiile tehnice la echipamentele de munca vor fi efectuate numai de personalul
tehnic autorizat.
f. Subantreprenorul va depozita gunoaiele, deseurile rezultate din activitatea proprie, la
locurile stabilite de personalul tehnic de executie al antreprenorului.
g. Alimentarea cu energie se va face de catre personalul antreprenorului.
h. Antreprenorul va lua masurile necesare pentru crearea conditiilor igienico sanitare
personalului subantreprenorului.
i. Subantreprenorul va controla periodic modul in care personalul din subordine respecta
normele de securitate a muncii, psi, protectia mediului si cele prevazute in conventie,
luand masuri operate de eliminare a neregulilor.
j. Antreprenorul are dreptul sa inspecteze in orice moment, pe parcursul orelor de lucru,
fara obiectii din partea subantreprenorului, santierul si lucrarea efectuata, pentru a se
asigura ca atat subantreprenorulul cat si subcontractorii sai respecta prevederile
legislatiei in vigoare si a normelor specifice de securitatea muncii.
k. Echipamentele de munca racordate electric trebuie sa aiba prize de pamant, verificate
pram si pentru care vor fi emise buletine privind masuratorile efectuate - aceasta fiind
responsabilitatea antreprenorului.
l. Realizarea semnalizarilor de securitate, conform legilor in vigoare, revine
antreprenorului.
m. Politica de asumare a raspunderii pentru alcool si droguri - drogurile si alcoolul nu
sunt admite in dispozitiile antreprenorului.
n. In ceea ce priveste regulamentul de acces al personalului, subantreprenorul trebuie sa
utilizeze legitimatiile de identificare primite de la antreprenor, pentrul personalul
propriu care lucreaza in cadrul santierului.

Organizarea Locului De Munca

1) Inainte de inceperea lucrului, conducatorul formatiei de munca este obligat sa se asigure:


a) Daca tuturor lucratorilor li s-a facut instruirea in conformitate cu cerintele minime si
tematica de instruire
b) Daca printre personalul care urmeaza sa execute lucrari exista persoane bolnave,
obosite sau sub infuenta bauturilor alcoolice.
c) Daca toti lucratorii sunt dotati cu echipament de protectie corespunzator activitatilor
ce le au de executat.
d) Daca sculele, dispozitivele si utilaje e urmeaza a fi folosite sunt in stare buna

17
2) Existenta unor situatii neconforme cu punctele a,b,c,d, atrage automat obligativitatea
neacceptarii la lucru a persoanei respective.
3) Personalul muncitor va executa numai lucrarile incredintate de catre conducatorul
formatiei de munca si numai acela pentru care este calificat si autorizat.
4) Lucrarile de instalatii tehnico sanitare care urmeaza sa se efectueze in spatii in care se afla
utilaje, echipamente si instalatii in functiune, se vor executa numai pe baza de fixsa
tehnologica de executie a lucrarii care va cuprinde obligatoriu masurile de securitate a
muncii ce urmeaza a fi adoptate.
5) Toate locurile de munca unde exista pericol de intoxicare, sufocare, electrocutare, cadere
de la inaltime, etc.. Vor fi marcate cu tablite avertizoare iar spatiul respectiv va fi izolat si
imprejmuit fata de zona inconjuratoare prin bariere, balustrade, etc.

Manipularea, Transportul Si Depozitarea Materialelor

in operatiile de manipulare, transport si depozitare a materialelor, utilajelor si sculelor,


se vor respecta instructiunile proprii de securitate a muncii pentru manipularea, transportul
prin purtare sau cu mijloace mecanizate de depozitarea materialelor.

Lucrari De Structura - Montare Armatura

Riscuri Identificate:

 Cadere de obiecte de la inaltime

 Cadere de la inaltime

 Taierea si lovirea mainilor

 Caderea de la acelasi nivel prin impiedicare

Principale masuri de prevenire si protectie:

1. Transportul barelor prin locuri de munca inguste sau aglomerate cu muncitori.


Se va face sub conducerea sefului de echipa care se va ingriji ca barele sa nu
loveasca pe cei din jur.

18
2. Daca aramaturile sunt montate in apropierea liniilor electrice aflate sub
tensiune, trebuie luate masuri de prevenire a electrocutarii

3. Pentru montarea armaturii in grinzi, sau alte elemente izolate, vor fi amenajate
schele de lucru cu inaltimea de cel putin 0.75m situate pe partea laterala a
coifrajului. Podina schelei va fi prevazuta cu parapete reglementare

4. Armatura se indoaie manuale cu chei speciale, in buna stare, si se ridica si


coboara cu funii legate la ambele capete ale armaturii.

5. Indoirea armaturii prin sudura electrica se va executa prin asezarea batelor de


otel-beton pe capre sau suportul metalice care vor fi legate la instalatia de
impamantare

6. Carcasele de armaturi se fixeaza in pozitie verticala prin sprijinere, legare cu


sarmana, pana la montarea lor definitiva.

Lucrari De Structura - Montare Si Decofrare Cofraje

Riscuri Identificate:

 Cadere obiecte de la inaltime

 Cadere de la inaltime

 Taiere si intepare

 Caderea de la acelasi nivel prin impiedicare

Principale masuri de prevenire si protectie:

1. Cofrajele trebuie sa corespunda formelor si dimensiunilor din proiecte, sa


reziste la sarcinile ce le revin din greutate proprie a betonui, a armaturilor, a
utilajelor de turnare si a oamenilor care circula pe ele in timpul lucrului.

2. Se va acorda o atentie deosebita umplerii cofrajelor cu beton si in mod special


ridicarii cofrajelor pe masura intaririi betonului. Aceste operatiuni se vor
efectua numai de catre lucratori special instruiti pe linie de securitatea muncii

3. O atentie deosebita se va acorda pregatirii turnarii prin repartizarea de sarcini


concrete pe oameni si instruirea oamenior ce executa turnarea si manevrarea
utilajelor

19
4. La executarea peretilor din beton cu cofraje demontabile se vor executa in
ambele parti podine de lucru la fiecare 1.8m inaltime

5. Demontarea cofrajelor se va executa intr-o succesiune de operatii stabilite


anticipat de conducatorul locului de munca. Scoaterea cadrelor de sustinere
este permisa numai dupa intarirea betonului.

6. Materialele provenite din demontarea cofrajelor vor fi coborate la sol imediat


dupa demontare. Este interzisa asezarea materialelor demontate pe podinele
schelelor de lucru sau de sustinere

7. Dupa demontarea cofrajelor, golurile lasate in planseele de beton simplu sau


armat, vor fi imprejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.

8. Materialele rezultate in urma demontarii corajelor, trebuie coborate imediat cu


ajutorul scripetilor sau a altor mecanisme din dotare. Este intarzisa depozitarea
acestora pe schele sau pe podinele acestora.

Lucrari de structura - turnare de beton

Riscuri identificate:

 Caderea de la inaltime

 Lovirea persoanelor de catre agregate in timpul tunarii

Principale masuri de prevenire si protectie:

Trebuie respectate toate instructiunile de securitate specifice utilizarii pompelor de


beton:

1. Inainte de a incepe sa folositi telecomanda pompei, apasati butonul de oprire


de siguranta de la telecomanda si aduceti toate dispozitivele de control si
monitorizare in pozitia "0"

2. In nici un caz nu apasati butonul oprire de urgenta daca bratul are miscari
necontrolate, deoarece nu veti mai avea posibilitatea de a va opune acestor
miscari.

20
3. Exista riscul ranirii in zona din jurul turnarii daca capatul conductei se
desprinde in timpul pomparii, dupa e s-a rezolvat un posibil blocaj sau in
timpul spalarii.

4. Capatul conductei trebuie lasat atarnat, liber

5. Verificati ca nimeni sa nu fie in zona periculoasa.

6. Zona periculoasa are diametrul egal cu de doua ori lungimea capatului


conductei

7. Nu indoiti niciodata capatul conductei peste ceva. Nu incercati sa il indreptati


folosind presiunea

8. Nu folositi niciodata forta pentru a pompa beton segregat sau cu cocoloase


deoarece va incepe sa se sedimenteze in linia de livrare

9. Bratul poate "cadea" in timpul pauzelor lungi de pompare datorita racirii


fluidului hidraulic

10. Masina trebuie oprita, iar sistemul hidraulic, inclusiv acumulatorul trebuie
depresurizate complet atunci cand masurati lungimea necesara pentru
conductele de apa, deoarece altfel exista riscul ranirii atunci cand tubul de
transfer isi schimba pozitia.

11. Un cos de prindere la capatul liniei de livrare este absolut necesar daca scoateti
betonul cu ajutorul aerului comprimat, astfel exista riscul accidentarii cand
buretele de spalare si betonul sunt expulzate

12. Nu trebuie sa exista transfer de forte dinspre linia de livrare fixa catre brat sau
invers. Linia de livrare stationara nu trebuie sa exercite o incarcatura aditionala
asupra bratului. Acesta va prejudicia stabilitatea masinii.

13. Nu pulverizati niciodata apa pe rezervorul fluidului hidraulic, pot rezulta avarii
la pomparea hidraulica.

14. In caz de blocaje, pompati imediat betonul inapoi in rezervorul agitatorului si


amestecati-l

15. Conducatorul punctului de lucru va controla inainte de inceperea lucrului,


fixarea si consolidarea cofrajelor, rezistenta schelei de sustinere si a podinei de
lucru.

21
16. Se interzice accesul lucratorilor in zona unde este posibila caderea betonului in
timpul turnarii. Daca accesul nu poate fi oprit, se va amenaja copertine de
protectie.

Lucrari La Inaltime

Riscuri identificate:

 Caderea de la inaltime

Principale masuri de prevenire si protectie:

1. Conditii generale pentru lucrul la inaltime

 Dotarea cu echipament individual de protectie in conformitate cu conditiile


concrete ale locului de munca, astfel trebuie asigurata securitatea
executantului

 Utilizarea mijloacelor de protectie colectiva si individuala, corespunzatoare


riscurilor locului de munca si a lucrarilor executate.

2. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat
si dotat din punct de vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna
caderea de la inaltime a muncitorilor

3. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la inaltime trebuie asigurat


impotriva caderii in gol a lucratorilor.

4. Pentru lucrul la inaltime mica, de la caz la caz, in functie de gradul de


pericol existent si de conditiile concrete, specifice domeniului de activitate
respectiv, organizarea locului de munca trebuie sa fie facuta luandu-se
toate masurile tehnico-organizatorice prevazute pentru lucrul la inaltime

5. Locurile de munca aplasate la inaltime si caile de acces la si de la aceste


locuri de munca, trebuie marcate si semnalizate atat ziua cat si noaptea, in
conformitate cu standardele in vigoare.

6. Pentru podinele executate din metal se va utiliza tabla expandata sau


nervurata.

7. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile dintre


dulapii podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm

22
8. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exclusa
posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei

9. Se interzice asezarea podinei in consola

10. Urcarea si coborarea de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe


rampe si scari de acces executate conform prescriptiilor tehnice

11. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a produce balansuri sau
socuri

12. Pentru evitarea deplasarilor longitudinale si transversale, rampele de acces


trebuie fixate pe reazeme special prevazute.

13. In cazul in care rampele de acces trec peste goluri, trebuie sa aiba
obligatoriu balustrade solide

14. Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau


alte obiecte

15. Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare, conform standardelor in


vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre
drepte fara defecte

16. Picioarele scarilor trebuie bine fixate

17. Scarile duble care se desfac trebuie sa fie dotate cu dispozit cu lant care sa
nu permita desfacerea lor accidentala

18. Alegerea echipamentelor individuale de protectie (eip) trebuie facuta luand


in consideratie, in mod obligatoriu, situatia de lucru la inaltime echivalenta
cu una dintre cele trei situatuatii in care eip are rolul de:

 Pozitionarea lucratorului in timpul lucrului


 Limitarea deplasarii lucratorului in directia sursei de accidentare prin
cadere de la inaltime
 Pozitionarea si suspendarea lucratorului in timpul lucrului

19. Daca in cazul utilizarii eip exista, in continuare, pericolul caderii in gol
datorita unor factori de risc ce nu pot fi eliminati, mijlocul individual de
protectie trebuie obligatoriu completat cu echipamentul individual de
protectie impotriva caderii

23
20. Este interzisa utilizare eip nestandardizate

21. Este interzisa utilizare eip care nu prezinta manual de utilizare

22. Pentru lucrul la inaltime, este obligatoriu purtare castii de protectie

23. La locurile de munca cu temperaturi scazute, casca de protectie trebuie


purtata peste un capison calduros

24. Casca de protectie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere

25. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta defectiuni
sau deteriorari.

26. Pentru lucrul la inaltime, purtarea centurilor este obligatorie

27. Inainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuiesc verificate


in mod obligatoriu

28. Este interzisa folosirea centurilor de siguranta ce prezinta defecte sau


deteriorari accentuate sau au fost solicatate dinamic (suspendarea corpului
lucratorului cazut de la inaltime)

29. Centurile de sigurata si franghiile acestora trebuie pastrate la loc uscat fara
umezeaza sau temperaturi excesive

24
Model Plan De Prevenire Si Protectie:

Nivel partial de risc

Igienico sanitare
Organizatorice
De alta natura

Tehnice
Nr. Crt.

Masuri de prevenire si
Factor de risc Termen Responsabil
protectie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Circulatie in satier: adoptarea


unui sistem de semnalizare,
Accident rutier sau de La
averitzare, marcare privind
alta natura in timpul deschiderea Sef santier /
1 3     X   circulatia mijloacelor auto si a
deplasarilor in interes santierului/ adminstrator
utilajelor in incinda
de serviciu permanent
santierului, semnalizarea
riscurilor rutiere

2 Caderea de la 3     X   Zonele unde exista riscul de Permanent Conducatori loc


inaltime prin pasire in cadere in gol vor fi de munca/ sef
gol, dezechilibrare, imprejmuite cu balustrada santier
impiedicare sau tehnologice/ in zonele unde,
nerespectarea constructiv, nu se pot monta
balustrazi, se vor monta
franghii si cabluri pentru
tinenere si se va utiliza
centura de siguranta/
muncitorii vor fi dotati cu eip
corespunzator
traseului pe schele Instruirea lucratorilor privind
conseccintele nerespectarii
restrictiilor de securitate/ Conducator loc
  X     Periodic
neutilizarea sau utilizarea munca
incompleta a mijloacelor de
protectie

3 Cadere, prabusire 3   X     Eliminarea procedurilor Permanent Sef santier


datorita asigurarii gresite de montaj si asigurarea
defectuase sau prin verificarea permanenta a
nerespectarea modului de lucru/ instruirea
instructiunilor de lucratorilor asupra masurilor
montaj a schelelor de securitate prevazute de
producatorul echipamentelor
de munca/ instruirea
lucratorilor privind
conseccintele nerespectarii
disciplinei tehnologice si a
restrictiilor de securitate
26
Achizitionarea de schele
conforme cu normele ce,
complete si facile de montat/
asigurarea schelelor la orice Sef santier/
nivel de lucru cu prindere in administrator/
La achizitie/
    X   peretele de sprijin, doar cu conducator loc
permanent
mijloace de imobilizare fixe/ de munca/ sef
eliminarea procedurilor echipa
gresite de montaj si asigurarea
prin verificare permanent a
modului de lucru

4 Cadere libera de 3   X     Sediu: verificarea peridica a Periodic/ Administrator/


materiale si stabilitatii pieselor de saptamanal maistru/
echipamente datorita mobilier/ verificarea periodica responzabil
fixarii a orizontalitatii rafturilor/ depozit
necorespunzatoare instruirea lucratorilor si
verificarea modului in care se
respecta regulile de securitate

Santier: respectarea
succesiunii operatiilor in
cadrul executarii lucrarilor si
a tehnologiilor/ identificarea
si marcarea zonelor de risc/
27
organizarea corespunzatoarea
a unor spatii de depozitarea
materiale

Dotarea permanenta cu
echipament de protectie a
capului si urmarirea utilizarii
acestuia/ mentinerea
Sef echipa/
suprafetelor cailor de
X   X   Permanent conducator loc
deplasare si a locurilor de
munca
munca in perfecta stare de
ordine si curatenie utilizarea
de indicatoare de securitate
pentru pericole

28

S-ar putea să vă placă și