Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ro
ISTORIA
BISERICII ROMAANPTI
FA
N. IORGA
VOLUMUL al II-lea.
VAIENII-DE-MUNTE
TIPOGRAFIA CNEAMUL 11011/INII:SCD
-1909.
www.dacoromanica.ro
Cateva inedite de arhierei
veacul al XVIII-lea
rf»
et6( C(-(4
GlIEDEON, EPISCOP DE ROMAN
(Ghedeon, episcop Romanschn" , 1734).
2(791 00"
GIIEDEON, EPISCOP DE IMF
(Ghedeon, episcop husschu" , 1731)
www.dacoromanica.ro
ANTONIE, MITROPOLIT AL MOLDOVEI
(Antonie Mitropolit Su.eavschii").
www.dacoromanica.ro
CARTEA a Ill-a
PARTEA I-a.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
4 ISTORIA BISERICII ROMINEFI
www.dacoromanica.ro
POLITICA RELIGIOASi A LUI TOD' ,BRANCOVEANU 5
www.dacoromanica.ro
6 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
POLITICA RELIGIOASA. A LUI VODk BRANCOVEANU 7
www.dacoromanica.ro
8 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
ARHIEREI GRECI LA CURTEk LUI BRiNCOVEANU 9
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
ARBIEREI GRECI LA CURTEA LUI BRANCOYEANU 11
p. 169.
2 V. i Inscriplii, I, pp. 305-6, no. 763. Biserica fusese mantuita la
1699; ibid.
Radu Greceanu, p. 485.
4 Ibid., pp. 98, 100; cf. p. 123.
6 lbid., p. 481 §i urm. Cf., pentru toti ace§ti arhierei greci, ei tabla
editi,d date de stefan Grecianu din opera lui Radu Logofatul despre
Domaia Brancoveanului.
6 Data in Radu Greceanu, p. 481; pe piatra de mormAnt a lui Teo-
dosie, Inscriptii, I, p. 240, No. 540. AreA la rAposare 87 de ani i ju-
nigtate.
www.dacoromanica.ro
12 ISTORII BISERICII ROLINE$TI
CAP. 1II.
www.dacoromanica.ro
POLITICA FITARNICI A MITROPOLITULIJI ATANASIE 13
www.dacoromanica.ro
I4 ISTORIA BISERIOIT ROMÀNESTI
Condica Sid ntd, ed. Leviodax, p. 328 §i. urm.; ed. Glienadie, p'
744 §i urm.
www.dacoromanica.ro
POLITICA FITARNICI A MITROPOLITULUI ATANASIE 15
www.dacoromanica.ro
46 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
POLITICA FITARNICX A MITROPOLITPLIII ATANASIE 17
www.dacoromanica.ro
48 ISTORIA BISERICII ROMINqTI
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
URMARILE NEMIJLOCITE ALE UNIR!' 19
www.dacoromanica.ro
90 'STOMA I3ISERICII ROM:iNEFI
www.dacoromanica.ro
URMARILE NEMLJLOCITE ALE ENIRII 91
www.dacoromanica.ro
22 ISTORIA BISERICII ROMANEM
Cf. Studii doc., XII, pp. xLvw-ix ; XIII, pp. 9-10, no. 9; Bibl.
.Rom., I, p. 439, no. 400; II, p. 27, no. 490.
2 V. N. Densusianu, in Revista critico-literara, I, si Cestiunile
Blaj, 4893.
8 V. vol. I.
4 Cf. 3Iag. ist., III, p. 307 si urm.; Nilles, p. 215 i urm.
www.dacoromanica.ro
URMXRILE NEMIJLOCITE ALE UNIRII 23
www.dacoromanica.ro
24 ISTORIA BISERICII R0MINE5TI
1 RomAneste, in Mug. ist., III, p. 312 si turn, cf. Nilles, p. 250 si uno,
2
3 Studii i doc., IV, pp. 71-2, No. Lxvi.
www.dacoromanica.ro
URMARILE NEMIJLOCITE ALE IJNIRII 23
www.dacoromanica.ro
06 ISTORIA BISERICII ROMANEFI
CAP. Ill.
IntArirea Unirii de cálträ Curte.
Incri din 1699, Atanasie isi ardtase dorinta de a merge'
la Viena sä negocieze in numele noii sale Biserici ; el plecd
numai in iarna anului '1700-1, in sunetul clopotelor si
petrecut de vre-o douá'zeci de protopopi i vre-o suta de
preoti, luind cu el pe vicariul Meletie si pe negustorul bAl-
grddean Stefan Rat, unul dintre etitori» 2. Sosid la 5 Fe-
bruar 1701 In Capitala impArdtiei, trei ani dupd ce mer-
Bese la Thrgoviste spre a fi ales si sfintit ca arhiereu or-
todox 3. Avn cinstea de a vedet luminata fath d Mdriei Sale
impardtesti si ha parte la conferinte cu insusi cardinalul
Kollonics i ca vice-cancelariul Arilealului, cerfind cu acest
prilej, pe längii ce stim cà dorià, si plata zaherelei date
de preotii romfuli ostilor germane, pentru a se intrebuinta
acesti bani la ridicarea de scoli 4. I se dddit titlul de con-
silier impärätesc, pe care-1 Camilli din Maramurds,
i se ddrul pentru el si urmasi un lant de aur cu chipul
milostivului imphrat, i se fdgadui aducerea la indeplinire
a privilegiilor si degiviirsita scutire a clerului sdu de egiug
iobhgescul, «shijbd», de ehonorarim sau cinsteD catre donmil
www.dacoromanica.ro
INTIRIREA UNIRII DE CITRA. CURTE 27
www.dacoromanica.ro
28 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
iMPOTRIVIREA LA iNDEPLINIREA UNIRTI 29
CAP. IV.
linpotriviri la indeplinirea Unirii.
SerlAtoarea din Migrad, pentru VIAdicie innoit i pentru
lege imphrdteasch nouh, fusese stricath, prin protestul zgo-
motos fdcut la usa bisericii Mitropoliei de trei Romani, un
1 Nilles, p. 298.
2 Cf. ibid., pp. 287 qi urm., 320-2; incai, III, p. 312 §i urrn.
www.dacoromanica.ro
30 ISTORIA BISERICII RODIANEgI
1 Nilles, p. 322.
2 Studii i doc., XII, p. y §i urm.
8 Ibid., XIII, p. 34.
Nilles, p. 331 §.1 urm. ; Sate i preofi, p. 196 urm.
Radu Greccanu, p. 86.
6 Studii fi doc., XIII, p. 94 §.1 urm., no. xtsut.
7 Att. Ac. Rom., XXI, p. 288, nota 1.
8 Studii i doc., XII, p. xix }1.1 urm.
Nilles, p. 24.
www.dacoromanica.ro
IMPOTRIVIREA. LA iNDEPLINIREI UNIRII 31
www.dacoromanica.ro
32 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
iMPOTRIVIREA LA iNDEPLINIREA UNIRII 33
www.dacoromanica.ro
34 ISTORIA RISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
iMPOTRIVIREA LA INDEPLINIREA UNIRII 35
www.dacoromanica.ro
36 ISTORIA BISERICII ROMANETI
CAP. V.
Noul Vlddicä ardelean loan Patachi.
La moartea lui Atanasie, partidul legii vechi cäutrt sä im-
puie un Mitropolit ortodox, si din Tara-Romaneascä sad din
cpärtile turcestb se si ivirä trei candidali, despre rezultatul
strAduintelor si scrisorilor crtrora n'avem litsä nicio stire 5.
I Nilles, pp. 372-3.
2 Bid., p. 5.
8 Ibid., p. 390.
4 Ibid.
5 Nilles, p. 394: aIam terni se ex Transalpina et partibus turcicis
insinuant, corda nonnullorum sollicitantes, schisma vetus ressuscitaturia;
cf. p. 395.
www.dacoromanica.ro
NOVL ILIDICI ARDELEAN IOAN PATACHI 37
www.dacoromanica.ro
38 ISTORIA RISERICII ROM ANETTI
www.dacoromanica.ro
NOUL YLADICI ARDELEAN IOAN PATACHI 39
www.dacoromanica.ro
40 ISTORIA BISERICII ROMANOTI
www.dacoromanica.ro
NOITL YLADICA ARDELEAN IOAN PATACHI 41
Nilles, p. 491.
2 Ibid., p. 487 §i urm.
3 Studii 0. doc., XIII, p. 101.
4 Thid., p. 196.
5 Nilles, p. 494.
5 StI4liii Vi doc., XIII, pp. 435-6.
www.dacoromanica.ro
PARTEA. II-a.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
46 ISTORIA BISERICII ROMANEgI
www.dacoromanica.ro
NOUL PATRIARH HRISANT 47
www.dacoromanica.ro
48 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
CIDEREA MITROPOLITULUI ANTIM 49
www.dacoromanica.ro
50 ISTORIA BISERICII ROIIANqTI
www.dacoromanica.ro
CADERA MITftOPOLITVLII ANTIM 51
www.dacoromanica.ro
52 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
CIDEREA MITROPOLITULIII ANTIM 53
www.dacoromanica.ro
54 ISTORIA BISERICII ROMANETI
www.dacoromanica.ro
LEC-Un-111LE BISERICIT MUNTENE CU CONSTANTENOPOLUL 55
CAP. HL
Legdturile Bisericii muntene cu Constantinopolul la
fnceputul erei fanariote.
O alta Insemnatate mai are Insä pästoria lui Antim, Inceplud
dela incercarea de izgonire din 1712 panrt la tragedia din 1716.
De acum lnainte legatura dintre Mitropolia Terii-Románesti
Patriarhia constantinopolitaná se face si mai stransh : de
I n'id., pp. 430-2. Didaltiile au fost tipitrite intaiu de Melhisedec
(1886), apoi de C. Erhiceanu (1888).
2 Bibl. Rom., I, p. 481, no. 158.
8 Un exemplar in Ribl. Ac. Rotn.: cf. Bibl. Ro»).. 1, pp. 492-3, no. 108
www.dacoromanica.ro
56 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
LEGATCRILE BISERICII MUNTENE CU CONSTANTINOPOLUL 57
www.dacoromanica.ro
58 ISTORIA BISERICII ROMiNESTI
www.dacoromanica.ro
GRECI tROMINI IN CLERUL MUNTEAN 59
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
60 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
GRECII I ROMANII ÍN CLERUL MUNTEAN 61
www.dacoromanica.ro
62 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
GRECIT I ROMANII IN CLERUL MUNTRAN 63
www.dacoromanica.ro
64 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
MINISTIREA BRANCOVENEASCX A HUREZL LUI 63
CAP. V.
Manastirea brAncoveneasch a Hurezului.
DrA.ncoveanu nu se mult5.ml cu prefacerea, marirea
impodobirea vecbilor cladiri manastiresti, care formeazä
gloria cea mai curata a Domniei lui, nu se multAml numai
cu baltarea din nou a Mitropoliei din Targoviste, undeli
lnscriplii, I, pp. 135-6.
2 ibid., pp. 142-3, n-le 289, 291.
8 ibid., p. 144, no. 293.
4 ibid., p. 155, no. 319.
6 Cf. ibid., p. 84.
Ibid., p. 102, no. 202.
lbid., p. 162, no. 333.
www.dacoromanica.ro
66 ISTORIA BISERICII ROMANErI
www.dacoromanica.ro
MiNISTIREA. BRANCOVENEASCI A HUREZULIII 67
www.dacoromanica.ro
68 ISTORIA BISERICII RO3IANETI
www.dacoromanica.ro
DaNASTIREA BRANCOVENEASCA A HUREZULUI 69
www.dacoromanica.ro
PARTEA A 11I-a
.=.
B1SERICILE ROMANESTI DIN PRINC1PATE
iN LEGATCRI
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Biserica moldoveneascd dela moartea lui Dosofteiu
pftna la 1750
legäturile ei cu puterea domneasca.
Mitropolitul Dosorteiu, pribegind In Polonia pe urma
ostasilor Craiului Sobieski, nu luase cu dansul numai
odajdiile scumpe, odoarele vechi, folositoarele carti de stg,-
pänire ale Mitropoliei Moldovei, ci si sufletul ei Insusi.
Urmasul shu, Saya, n'are niciun fel de insemnAtate fost
episcop de Roman pe urma lui Ioan din Seoul, el nu si-a
legat numele nici mdcar de stramutarea Mitropoliei.
Arhiphstorii moldovenesti slujisera pdnh atunci, laugh
Curte, In biseric,a Sf. Nicolae cel Domnesc, dreash de Antonie
Ruset 1, care o hnpodobi cu clopotnitä nouä., cu ziduri de in-
ounjur, cu cismed, cu sfesnice de aramh si vase de argint, cu
un mormânt gatit pentru el, In care Insa nu-i er4 dat sh se
odihneascä, mazilia grabnich aruncAndu-1 la C'onstantinopol,
unde rhbda chinuri grele, pentru a-si vadlavutia,
peste putin timp2. Facand din ea o biserich inchinath Mi-
tropoliei sucevene i hotb..rand aca sh lije amfindouh un.
Scaun de Mitropolie, nedesphrtite, a toath tara Moldoveiv,
Antonie-Vodh Incredinth noul lacas al Sf. Nicolae lui Do-
softeiu la 20 Mart 1078 3. Duca-Voda, care mAntul i zu-
Melchisedec, Notife, p. 252 si urm.
2 V. N. Costin, pp. 44-6.
8 Erbiceanu, /st. Mitr. Moldaviei, pp. tvut, 3-4: Sludii doc., V,
p. 90, no. '65.
www.dacoromanica.ro
74 ISTORIA BISERICII R031111ErI
www.dacoromanica.ro
BISERICA ISIOLDOYENEASCI SI PUTEREA DOMNEASCI 75
1 Doc. Bistrifei, II, p. 36, no. ccxxv ; cf. Erbiceanu, /. c., p. Lvul.
2 V. Doc. Bistrifei, I, Prefata.
3 Ibid., pp. 82-3, no. cccxxrv ; Hurmuzaki, Supl. II 8, p. 231.
a Inscripfii, 1, pp. 7-8.
5 Cronicile Mol lovei.
6 Neculce, p. 480.
7 Inscrip(ii, II, p. 220 li urm.
www.dacoromanica.ro
76 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
BISgRICA MOLDOYENEASCA I PUTERE1 DO3INEASCi 77
www.dacoromanica.ro
78 ISTORIA BISERIC1I ROMANErI
www.dacoromanica.ro
BISERICA MOLDOVENEASCI SI PUTEREA DOMNEASCI 79
www.dacoromanica.ro
SO ISTORIA BISERICII ROAIXNEFI
www.dacoromanica.ro
BISERICA MOLDOVENEASCA I PUTEREA DOMNEASCI 81
www.dacoromanica.ro
82 ISTORIA BISERICII ROMANETI
www.dacoromanica.ro
REFORMELE Mil CONSTANTIN-1'0Di MATROCORDAT 83
CAP. Il.
www.dacoromanica.ro
84 ITORIA BISERICII R03IINESTI
1 Erbiceanu, /. c., pp. 13-4. Urmeazd un act din 1735 pentru preotii
dele biserica Sf. Nicolae Domnesc.
2 Studii fi doc., V, pp. 100-1, no. 101.
2 Cf. Melchisedec, Cron. M'afilo., I, p. 205.
4 ist. lit. rom., I, pp. 450-1.
5 Melchisedec, Cron. Hu,ilor, I, p. 199 si urm.
www.dacoromanica.ro
REFORMELE Ida CONSTANTIN-YODI MATROCORDAT 85
www.dacoromanica.ro
86 IsTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
REFORMELE LUI C0NSTINTIN-V0Di MLYROCORDAT 87
www.dacoromanica.ro
88 ISTORIA BISERICII R0MANE5TI
CAP. III.
Kozak p. 79 ; Dan, Putna, pp, 40, 120; Inscriptii, II, pp. 12-3.
no. 29.
2 wickenhauser, Radau:, pp. 42-3 ; Cron. II, pp. 130-11
DupA Condica SfAnta a Moldovei; Melchisedec, Gran. Ifulitor, 11, p. 431.
4 MeiChiSedee, Gran. Rom., Il, pp. 30-4.
5Ibid., p 29.
5 V, pp. precedente.
www.dacoromanica.ro
MISCAREA IMPOTRIVA GRECIZIRII BISERICII MOLDOTEI 89
www.dacoromanica.ro
90 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
MANASTIRE BISEEICANILOR 9
CAP. IV.
Mänästirea Bisericanilor, Pahomie i introducerea in MoI-
dova a noii vieti schivnicesti din Rusia.
Biserica din acestälalt Principat mai are un caracter
deosebitor. Ea se apropie cea d'intàiu de Rusii muscali, cu
cari se Ab. In botar, si primeste cea inräurirea loe,.
In acelasi timp c6'.nd ea insilsi li inraureste. Aici strabate
intäiu o putere care de mai multe Gri, Cu staruinta indh-
ratnicd ce o caracterizeazä, a incercat, nu numai intrebuin-
tarea arhiereilor nostri pentru scopurile ei politice de cu-
cerire in Rasarit, dar si un fel de comuniune biiericeasc6
cultural-religioasä cu puternicii vecini de peste Nistru.
www.dacoromanica.ro
92 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
MiNiSTIREA BISERICANILOR 93
www.dacoromanica.ro
94 1STORIA BISERICI1 ROMANESTI
-
www.dacoromanica.ro
MINXSTIREA BISERICANILOR 95
www.dacoromanica.ro
96 ISTORIA. BISERICII ROMANETTI
www.dacoromanica.ro
MilaSTIREA BISERICANILOR 97
www.dacoromanica.ro
PAR TEA A 1V-a.
www.dacoromanica.ro
GAP. I.
www.dacoromanica.ro
102 ISTORIA BISERICII ROMINEf TI
www.dacoromanica.ro
OPERA EPISCOPULUI DABIASCHIN 103
Urechil, 1st. gcoatelor, I, p. 12; An. Ac. .Rom., seria I, IV, pp.
124-5.
2 Studii i doc., VI, p. 442, no. 1668.
Condica Sfantei, pp. 91-2.
4 Declaratia din 22 Novembre 1725 a lui Damaechin cátre generalul
Tige, in Lip6datu, p. 8.
www.dacoromanica.ro
404 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
OPERA EPISCOPULUI DAMASCHIN 105
1 V. Gesch. des rum.Volkes, II, pp. 152-5 ; Hurmuzaki, VI, pp. 443, 495-7.
a Hurmuzaki, VI, 339-44.
8 Dobrescu, pp. 23-4, 51-5.
4 lbid., p. 44.
5 An. Ac. Rom., II', p. 202; Sulzer III, p. 73; Studii e doc., I-II,
pp. 451-3, no. XI; p. 453, nota 2.
6 Studii fi doc., XIII, p. 241, no. 2.
www.dacoromanica.ro
106 ISTORIA BISERICII ROMANEM
CAP. II.
Urmasii lui Damaschin.
Preotii ajunserd acum a pldt1 birul de-avalma. Iar, cAnd, la
5 Decembre 17258, Damaschin se stânse, alegerea ce e
drept, dupä datink de un sobor a urmasului sdu zdbovl
septe luni de zile, afacerile episcopiei fiind, girate de ecle-
siarhul Dionisie, pdnd ce se luard toate informatiile tre-
buitoare. II-Are cei trei clerici propusi, Mitropolitul sArbesc
trebul sd facá alegerea, si egumenul de Govora, .5tefan,
asupra cdruia el se oprl, asteptd, dupd Intdrirea lui de Curte*,
prin diploma latink o hirotonie care nu-i venl, superiorul
ski fiind ocupat la Viena, pana la moartea, prin otravd,
s'a spus, la 20 August 1727, a acestui biet ipopsiflos, electus,
In neglijarea cdruia se jignid lntreaga Bisericd româneascd
a Olteniei 5. Al doilea episcop ales supt regimul german,
Inochentie Tismdneanul, egumenul de Brancoveni (Sep-
tembre 1727) fù luat dintre candidatii recomandati de ge-
neralul singur, si impottivirea Mitropolitului din Belgraif
aduse zähava Intäririi sale de Guvernul central pAnd la '11.
Maiu 1728, si, ciliar dupd aceasta, Intdrzierea hirotoniei
pánd la sfarsitul anului 8. Inochentie merse la Belgrad In
1731 ca sä iea parte la alegerea unui nou Mitropolit pentru
i Inseripiii, II, 72, no. 4. Cf. Dobrescu, p. 35 §i urm.
2 Dobrescu, pp. 39-40.
8 Stinghe, 1st. bis. &heailor, p. 82; Studiti §i doc., V, pp. 141-2.
4 Bis. ort. rom., XXVII, pp. 1397-9.
5 Cf. Stinghe, Ist. bes. &heailor, p. 85; Doc., I, p. 140 0 urm.;
Dobrescu, o. c., p. 40 §*1 urm., 90.
6 Dobrescu, passim.
www.dacoromanica.ro
IJILMAM LTJI DAMASCHIN '107
www.dacoromanica.ro
108 ISTORIA BISERICII ROMANEgI
CAP. III.
Nougle tiparituri muntene.
Una din masurile luate de Patada, Vládica de Rigaras,
cu deplina Invoire, cu lndemnul chiar al Guvernului nr-
delean, fusese oprirea cärtilor schismatice de peste munti.
In locul lor Insti, el nu era In stare sa dea altele, si cei
mai caldurosi partenitori ai Unirii printre preotii nostri
acolo nu eran di Intrebuinteze (loar la s'upä cärti latinesti
catolice. Deci se cumpararä si de acum Inainte, cu preturi
mari, tipariturile muntene din epoca lui S.erban Cantacu-
zino si a Brancoveanului. Privind asupra listei cartilor In-
trebuintate In bisericile ardelenesti glisim adeseori si Molit-
-veniee slavone din 1699 si 1706 si cel romanesc din 4713,
Apostolul slavon de Buzau din 4704, al lui Damaschin,
Triodul lui Mitro fan, din 1697, Ceaslovul romanesc din 1715,
o Psaltire slavona din 1709, Evanghelia româneasca din
Snagov dela 1697, Liturghiile romanesti din 4743; Octoihul
Stinghe, Ist. bis. &heailor, pp. 79-81, 400 i urm.; cf. Dobrescu,
pp. 55-6; 131.
2 marienescu, Petra Maior, p. 15.
www.dacoromanica.ro
NOTJÀLE TIPIRITIIKI MUNTENE 109
www.dacoromanica.ro
110 ISTORIA BISERICII RODIANEM
L. c,
2 Bibt. Bomr, JI, p. 22, no. 184.
8 Ibid., p. 29, no. 492.
4 lbid., p. 23, no. 187.
5 Editii .11,0.14 : Psajtirea, 1735; Ootoihul, g736; Liturghiile, 1741-2,
Intrebuintate i In Ardeal: Molitvenieut, cu obeltuiala Jui Anania de
Cesar6a Paleatinei, 1741, idem,; Catavasieriut, 1742 ; Jnai bogat mult
deck celelalte; idem; Evanghelia, 4742; ,,tleaftietut Naicei Domnului,
www.dacoromanica.ro
NOTTALE TIPIRITURI MUNTENE 111
www.dacoromanica.ro
112 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
NOUILE TIPARITURI MIINTENE 113
www.dacoromanica.ro
114 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
NOUILE TIPIRITURI MUNTENE 115
www.dacoromanica.ro
116 ISTORIA BISERICII ROILINErI
www.dacoromanica.ro
NOUALE TIPARITURI MIINTENE 417
www.dacoromanica.ro
PARTEA A V-a.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Vlädica loan Inochentie Clein.
mijlocul de viatti-Impreunä. sufletul a Români-
lor, pc pare-1 alchtuiau aceleasi cärti bisericesti, a fost
pierdut 1110. In urma unei miscari chtre vechea ortodoxie
din partea Ardelenilor, la cari aceastä miscare fusese tre-
zità tormai prin nedontenita intrebuintare a chrtilor din
(rara», prin deasa hirotonire de preoti dincoace de munti,
prin sluboda chlhtorie a chlughrilor dela mändstirile oltene
muntene la mAndstirile ce se mai pästrau Incá in Ardeal,
multe, desl mici, pu t,in locuite i eu venituri neinsemnate,
prin cilrtile de iertare ale Patriarhilor ce se salasluiau
trecator In Bucuresti si Iasi, ale episcopilor chlatori, ca
acel de Polyane 1, ha ciliar ale egumenilor dela Atos 2, si,
nu mai putin, prin phstrarea in Maramurhs a unui episcop
ortodox, stintit In Moldova, cu bate ofertele de Unire pe
care le l'Acuse Seraiiin de Petrova 8.
Aliscarea ajunse Cu putinth prin eriza ce se puteh astepti
In noua Biserich unja a Românilor, eriza pe care trebuiä
s'o provoace cererea, oricat de tArzie, a drepturilor
egalitate cii alte anatiip, de mult recunoscute, care fuseserà
faghduite VIAdichi i protopopilor dela inceputul veacului,
Stud i doc., XII, p. 25, no. xxxvi : cf. p. 35, no. Lxvr.
2 Scrisoare a celui din Cbilandar cAtre Sibiieni, ibid., pp. 19-20, no.
XXVI; cf. p. 32, no. Lv.
3 lb:d., p. 284 si urm.
www.dacoromanica.ro
422 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
VIADIC1 LOAN INOCHENTIE RUIN 123
www.dacoromanica.ro
124 ISTORIA BISERICII ROILINEVI
www.dacoromanica.ro
VLÀDICA MAN INOCHENTIE CLEIN 125
www.dacoromanica.ro
126 ISTORIA BISERICII ROMANRSTI
www.dacoromanica.ro
RiSCOALA IMPOTRIVA UNIRII 127
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
128 ISTORIA BISERIOII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
RISCOALA IMPoTRIVA PNIRII 129
www.dacoromanica.ro
130 !ROMA BISERICII ROMANEM
www.dacoromanica.ro
RiSCOALA iMPOTRITA IINIRII 131
www.dacoromanica.ro
132 ISTORIA BISERICII ROMANIMI
1 Bunea, passim.
2 Bunea, p. 203.
2 Ibid., p. 217.
www.dacoromanica.ro
INTEMEIAREA EPISCOPIILOR NEUNITE IN ARDEAL 133
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
134 ISTORIA BISERICII ROMANE§TI
Ardeleanu, i.c.
2 Niles, pp. 601-2; Ardeleanu, t. c., pp. 401-2.
3 Bunea, p. 250.
www.dacoromanica.ro
INTEMEIAREA EPISCOPIILOR NELTNITE IN ARDEAL 135
www.dacoromanica.ro
136 ISTORIA BISERICIL BOMINE$TI
Inca din 10/2, Mart, .Sofronie stid ca s'a dat voie de viata
In ortodoxie pentru Românii In Ardeal si ca amaicav 60-
rateasa a trimea si un aarhiereu pravoslavnicvi. Cueà insä,
Cu acest prilej, pentru popii pravoslavnici, acele privilegii
care nu se aduceau la lndeplinire pentru preotii uniti, ai
legii pe care o voia si era gata oricand sa o apere imparatia.
Capäta numai asigurarea ca preotii, dändu-si portia dom-
nului de pamânt, ca mai inainte, vor fi scutiti, poate, de
adarea pe cap), si instiintarea ca. Budanul le-a fost dat de
Vladica si trel uie sä.-1 asculte. Cu o proclamatie ultima In
acest sens, cu o audienta la generalul si cu daruri din partea
acestuia, se mântuie cariera acelui care iscdlia acum numai
apopa Sofronie de rit grecesc, neunit, din Zlatna, dupa °ran-
duirea bisericii Ierusalimuluig. Temându-se de urmarile
faptelor sale, el trecii. In Tara-Romaueased, la Ramnic si
apoi la Argesul lui Balomir 3, pe cand anorodul) il astepta
Inch' multa vreme acu dragul 4. La 14 1unie, Dionisie era
prezintat solemn la Brasov, cu militie si ospat, In biserica
Sf. Nicolae, cea lnoita de Imparateasa Rusiei 5.
www.dacoromanica.ro
1NTEMEIAREA ,EPISCOPIILOR NEDNITE IN ARDEAL 137
www.dacoromanica.ro
138 ISTORIA BISERICTI ROMINEgi
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
NOCA TIPOGRAFIE A BISKRICIT IMITE 139'
www.dacoromanica.ro
140 ISTORIA BISERIOII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
NOUA TIPOGRAFIE A BISKRICII UNITS 141
www.dacoromanica.ro
142 ISTORIA BISERICII ROMANISTI
www.dacoromanica.ro
PAR TEA A VI-a.
=..
BISERICA DIN PRINCIPATE
IN
www.dacoromanica.ro
CAP. 1.
www.dacoromanica.ro
146 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
BISERICA. MUNTEAITÀ IN EPOCA MITROPOLIT. GRIGOIME 147
www.dacoromanica.ro
148 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
RISERICA BtUNTEANi IN EPOCA MITROPOLIT. GRIGORIE 149
www.dacoromanica.ro
150 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
CAP. II.
Noua epoca de tipärituri rornaneti : episcopul
Chesarie de Ramnic.
Chesarie, noul episcop, fi' pus de Rusi dupä incheiarea
Domniei lui Manoli Gianl. Desl unui frate al sha i se zicea,
Halepliu, State Halepliu 4, Chesarie e numit (Rom'ànull,
de catre Daponte, cunosatorul cel mai bun al intregului
cler contemporan. Invätase la Bucuresti, In ,scoala gre-
ceasca, pe atunci conclusa de Alexandru Turnavitul, adeca
Tarnoveanul, Grec din Bulgaria (-1- 4761) 2, si- se calugari
la Mitropolie, ramaind pe Muga Mitropolitul Filaret Micha-
litzi, Zantiotul, lar apoi pe Janga Grigorie al II-lea 2. Ajunse
protosinghel, apoi arhimandrit, intovärasl pe Grigorie in ea-
Litoria de inchinare la Petersburg, si, d upa o lungd vacanta
a Scaunului ramnicean, ajunse vicariu, prin vointa Rusilor,
Ja Ramnic, la 26 Decembre 1771 1, iar episcop de rapt nu-
mai la 26 Decembre 1773, multamitä tot lui Rumfentov,
generalisimul imparatesc 2. Cunoscator de greceste, latineste,
1 lstoricul eparhiei Ramnicului, p. 146.
2 Cf. ibid., pp. 448-9.
8 Cipariu, 1. c.
4 D. Petrescu, frate al prefectului Politiei din Bucure§ti, mi-a co-
municat ca d-sa, ruda a lui Chesarie, are actele familiei §i cit in loa
de Stan e a se ceti : State.
5 Erbiceanu, Cron. Greci, p. xxvii.
e .Ibid., p. 144.
7 Cf. Bis. ort., XV, pp. 263, 602.
8 Cond. S'anta% pp. 194-5.
www.dacoromanica.ro
EPISCOPUL CHESARIE DE RIMNIC '151
www.dacoromanica.ro
152 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI
i Ale Sf. Nifon de Cilicia, Sc. Vasile ce! Nou, Sf. Saya, Sf. Efrem
Sirul; v. 1st. lit, rel., p. 218.
2 E cartea din a1763, a lui Partenie, care a slujit apoi lui stefan
din 1839 ca Ed redacteze Viata Sfantului; v. mai sus, I, p. 44, nota 1,
unde e a se indreptA astfel.
8 V. qi. Studiti ,,Ii doc., IV, p. 88; Mangra, Slujba sfinfirii bisericii,
Arad, 4905; Bibl. _Rom., H, p. 157, no. 327.
4 Cf. Lesviodax, p. 465; Sludil o doc., III, p. 85 s't urm.
www.dacoromanica.ro
EPISCOPIJL CHES %RIK DE RAMNIC 153
www.dacoromanica.ro
L54 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
4
www.dacoromanica.ro
EPIS OPCL CHESARIE DE RAMNIC 155
www.dacoromanica.ro
15(3 ISTORIA BISERICIT ROBINNESTI
www.dacoromanica.ro
MINAREA DI NOIRE A aLUGiRILOR DIN PIITNA 157
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
I58 ISTORIA BISERIOrf RONANESTI
www.dacoromanica.ro
MIWAREA DE MOIRE A CILUOIRILOR DIN PUTNA 159
www.dacoromanica.ro
160 ISTORIA BISERICII ROMANqTI
www.dacoromanica.ro
M'INCA 'DE CiRTURARI A CiLUGiRILOR PIITNENI 161
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
162 ISTORIA BISERICII ROMANErI
www.dacoromanica.ro
.MUNCL DE .CIRTIMARI A CiLlIGIRILOR PUTNENI 163
www.dacoromanica.ro
164 ISTORIL BISKRICII ROMINEM
1 Uricariul, XIV, 1. c.
2 pe atunci mAnIstirile din Bucovina se treziau toate la o noui
viatit. Dragomirna l'A ridicati din ruine la 4762; Doc. Callimachi, 1,
p. 456, no. 93; cf. p. 460, n-rele 440, 442. Cf. l'i Ipolit Vorobchievici,
Sfdnta meindstire Dragomirna, Suceava, 1908.
3 Melchisedec, Cron. 11.witor, I, pp. 225-6.
4 Arch. rom., I, pp. 454-2: 20 Novembre 4769.
5 Cilltoriile lui s'au tipkrit in Tribuna poporulut din Arad pe 4901,
§i de acolo in bro§urS.
www.dacoromanica.ro
NUNCA DE DARTURARI A CiLUG/RILOR PUTNENI 465
Urecbil, in An. Ac. Rom., X, p. 183 i urm.; ed. lui Miron Costin
de acelasi, I, pp. 684-5 ; acelasi, /gorja Romdnilor, I, p. 945, nota 1
«cf. S. Fi. Manan, in Revista politicd din Suceava, 1889, no. 7. Manan a
dat si o editie a Condicei Solcài, serial de Vartolomeiu (Suceava, 1902).
2 Afarl de Cuvintul pentru tefan-cel-Mare in Arch. rom.,1
alte scrieri de aceastA naturl, in Arch. soc. t. i lit. din kifi, IV, p.
.327 s't urm. Cf. 1st. lit. rom., I, p. 537 i urm. Dar acestea ar puteit
fie si ale boierului IonicA TAutu din 4821, supt Inunde cAruia a si
fost lipiria una din ele intr'unul din ziarele muntene dela 1848.
V. si Melcbisedec, Cron. Huqilor, I, p. 311.
www.dacoromanica.ro
166 =ORLA BISERICII BOXANEST/
www.dacoromanica.ro
iNCEPUTUL LITERATURII TEOLOGICE LA ROMANI 167
CAP. V.
inceputul literaturii teologice la Romftni.
Pe atunci un Inceput de literatura teologicci, tradush in-
taiu din slavoneste, dar Indath din greceste, de-a dreptul, dela
1 V mai sus.
2 Iorga, Manuscriptele maneistirii Cernica din (Bis. Ort.) pe 1902,
p. 6, no. 42; p. 42, no. 50 : Ghighiu i Argel, pp. 23-4, no. 6.
3 Cf. Ist. lit. rom. cu Scrisori de boieri olteni i cu Scrlitori
www.dacoromanica.ro
168 ISTORIA BISERICII ROMANESTi
www.dacoromanica.ro
INCEPUTUL ITTERATUHII TEOLOGICE LA ROLAN' 169
www.dacoromanica.ro
170 ISTORIA EISERICIL ROMANEgI
www.dacoromanica.ro
iNCEPUTUL LITERATURLI TEOLOGICE LA ROMANI 171
I V. mai suft.
2 Ghighiu fi Argef, pp. 17-9.
8 Cernica, p. 23, no. 151.
4 1st. lit. Tora., II, p. 275 81 urtu.
5 Ghighiu fi Argeq, p. 58, no.-19.
6 Bisericani f i Rara, pp. 12-3.
7 14. lit. rom., If., p. 391; Bis. ort., XII, p. 673 81 urm ; XVIII, p.-
298 8i. urm., 303 8i. urm., 695 0 urm.
8 cernica, p. 23.
g Studii fi doc., VII, pp. 309-10.
www.dacoromanica.ro
'172 ISTORti BISERICII ROBILBESTI
1 Cernica, p. 24, no. 162; cf. p. 23, no. 156; p. 25, n-le 497-9, 200-1.
2 pentru Floru, v. Cernica, p. 17, no. 115; Ist. lit. rom., I, pp. 421.
457: Melchisedec, In Rev, p. ist., arch. #i fil., vol. IV, p.. 523; Urechi 1.
1st. Ron., I, p. 822.
www.dacoromanica.ro
BISERIOA, DIN BUCOVINA F NOUL GUVERN 173
CAP. VI.
www.dacoromanica.ro
174 ISTORIA BISERICII ROMANESTi
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN BUCOTINA I NOUL GUVERN 175
www.dacoromanica.ro
176 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN BUCOVINA I NOUL OUVERN 477
www.dacoromanica.ro
178 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
ibid., p. 92, cf. pp. 410, 114-5 , apoi Horecea, kfAmliestii, Zamostia,
Luca, c BOA no si a Christacek s.
1 lbid., p. 98.
2 Ibid., p. 401.
5 Ibid., pp. 103-5.
4 Ibid., pp. 158-7.
6 V. raportul, ibid., p. 194.
6 Ibid., p. 120.
www.dacoromanica.ro
BISERICA DIN BUCOVINA sI NOUL GUVEBN 179
1 Ibid., p. 121.
3 Cf. fi articolul d-lui I. G. Sbiera, in (Enciclopedia Romantic din
Sibiiu.
$ Cf. inscriplii, II, p. 12, no. 28; cf. Vorobchievici, Dragomirna, p. 39.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A VII-a.
.-=
iNVIEREA SPIRIT ULUI BISERICESC
PR1N
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
184 ISTORIA BISERICII ROKANErI
1 Cf. insorip(ii, II, p. 156 :ti nrm.; Melchisedec, Cron. Rom., II,
pp. 64-5.
2 inscriplii, II, p. 22, no. 2.
2 Ibid., no. 1.
4 La 21 Infle eri la Dragomirna; eAdunareas, 1. C.
5 Saya, inainta§n1 lui Ioresk dela,1709. fusese din. P&ngffrati ;
Melchisedec, Cron. Ilutnlor, I, p. 472.
www.dacoromanica.ro
PAISIE I PAISIANISMUL IN PRINCIPATE 485
www.dacoromanica.ro
186 ISTORIA BISERICII ROMANE$TI
www.dacoromanica.ro
PAISIE "$1 PAISIANLSMUL IN PRINCIPATE 187
www.dacoromanica.ro
188 IbTORIA BISERICII RO3IANErI
www.dacoromanica.ro
BISERICA MOLDOVEI SUPT GHEUCA I STAMATI .189
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
190 ISTORIA IIISERICII 11011iNEV1
www.dacoromanica.ro
BISERICA MOLDOTEI SUPT GHEUCA I STAMATI 191
www.dacoromanica.ro
192 ISTORIA BISERICII ROMiNESTI
www.dacoromanica.ro
RTSERICA MOLDOVEI SUPT MULTA L STAMATE 193
www.dacoromanica.ro
194 ISTORIA BISERICII ROMANETTI
www.dacoromanica.ro
BISERICA MOLDOVEI SUPT GHEUCA SI STAMATI 195
1 Picot, p. 27.
2 Erbiceanu, 1st. Mitr. Mold., p. 320.
8 Cf. Melchisedec, Cronica Humlui, I, pp. 346-7, 367 ¡ii. urm. Mai
ales insemnata notiti de pe pp. 366-7.
4 Cf. Acte fi. fragmente, II, pp. 345-6, 348; Melehisedee, I. c., p. 367,
nota ; pomelnicul din Erbiceanu, Mitr. Mold. ; Stefanelli, 1. c.
6 Memoriul, cu idei inaintate, in chestia §colilor, pe care-1 iselle§te
el Uricarial, III, p. 13 §i urm.. pare BA ile InsA mai mult al lui
Scarlat Ghica, boier care fAcuse studii in Apus.
6 Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 42.
www.dacoromanica.ro
196 ISTORIA BISERIMI ROMINESTI
1 .Thid.
2 Cf. Wolr, passim §i. ateza» par. M. I. Michaileanu, 4895.
4 Ll. cc.
4 Picot, l. c., p. 14, nota 2.
5 Cron. .Rom., II, p. 160 s'i urm.; Mitr. Mold., p. 42 s't urm.
6 V. brosura mea despre dinsul in 013ibl. Minervein.
7 Picot, o. c., p. 15.
www.dacoromanica.ro
PARTEN A VIII-a.
.=
UNIREA CURENTULUI RELIG1OS PAISIAN,
SPRIJINIT DE
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
Episcopul de Arges Iosif.
Pana atunci, paisianismul reformator prin credintd, disci-
plind i muncd Merara' cautase alte drumuri pentru a iesi la
iveala. Paisie trimesese la Bucuresti pe unul dintre a fratii»
mai tineri, pe Gherontie, dorind sd aibd, pe längä atätia
cunoscAtori de slavoneste, si un traducätor din limba eli-
neascd. Ucenicul staretului din Neamt Isi fácù studiile la
noul dasc6.1 grec din Bucuresti, Lambru Photiades. Aici so
imprieteni cu un Muntean, Grigorie. Din porunca Mitropo-
litulul Dosofteiu, ei amändoi dddurd la 4794 o editie ro-
mä.neascd. a (CArtii folositoare de sutlet), care se rdspändi
asà de räpede, incät trebui retipkrita la 1799 si 4800 1. Ei
talmdciserd si vestitul Pile al lui Teofilact, opera de caro
se vorbeste prin anii 1790 2. Infla se hotdrärä la acel pele
rinagiu spre Atas din care se intoarse numai Grigorie, cdci
Gherontie murl pe cale in Filipopol, la mdnastirea Sfintilor
Anarguri 3, ei mai gdtird i alte lucrdri de teologie dupà
originale eline.
Iii acelasi timp se gäsià tot in Tara-Romäneasch un ar-
hiereu, ucenic al lui Cbesarie, fost protosinghel la Rämnic,
lngrijitorul tiparului supt episcopul Filard, care, fiind nds-
Uricariul, XXIV, pp. 396-7.
2 Scrlitori bisericeSi, pp. 33-4.
8 Prefata la 'Encsopii sGro Oetcov aortauov ; cf. §i a Checragaritc/ui
din 4844 §d Bis. ort., Xil, p. 532.
www.dacoromanica.ro
200 1ST ORIA IITSERICII ROMANETTI
www.dacoromanica.ro
SCHIMBAREA SPIRITUM IN MARICA UNITX 201
CAP. II.
Schimbarea in sens romAnesc a spiritului in Biserica unitä :
Samuil Klein, Sincai i Petru Maior ca räzvratiti religiosi.
Privirile lui Iosif se Indreptau insh, nu numai chtre
rnuncitoarele chinovii ale paisianismului, ci si catre frun-
tasii ierarhiei si ai literaturii románesti in Ardeal.
Pana si In rändurile Unitilor se facuse acolo o schimbare
prielnich pentru strangerea din nou a leghturilor cu Ro-
mánii din Principate. Cea d'intaiu generatie de clerici uniti
avuse adese ori intransigenta aspri sau fanatich a neofitilor,
trufia celor cari pentru intAiasi data gusta o cultura mai
lnalth sau se impartásesc de onorurile i Inlesnirile mate-
Pentru edilia din 1803, y. /st. lit. U, p. 403, nota 1.
www.dacoromanica.ro
202 ISTORIA BISERNII ROMANE§TI
www.dacoromanica.ro
SCHIMBAREA SPIBITULUI IN BISERICA UNITi 203
www.dacoromanica.ro
204 ISTOBIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
SCHIMBAREA SPIRITULIJI IN BISERICA UNITÀ 205
www.dacoromanica.ro
206 ISTOR/A BISERICII ROMINE$TI
www.dacoromanica.ro
SCHIMBAREA SPIRITIMUI iN BISERICA IINITÀ 207
www.dacoromanica.ro
208 ISTORIA BISERICII RONANESTI
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
RISERICA NEIINITÀ V CEA D'INTAIIJ ORGANIZARE A EI 209
www.dacoromanica.ro
210 ISTORIA BISERICII ROMÀNESTI
www.dacoromanica.ro
LIICRIRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 2H
CAP. IV.
lucrärile de teologie ale celor trei marl scriitori ardeleni.
inainte i dupg aceste Imprejurki de pätimasci prigonire,
Lei doi tovarasi de lucru ai Jul Klein lucrau, unul,
la dirtile de scoalä si apoi la greaua operd a Cronicei sale,
cipariu, Archivu, pp. 749, 737; Organui uminarii pe1847,no.14.
cipariu, Archivu, p. 748.
8 Cei din Gura-RAului declarl cl ar face §i asta, dacA ar fi ajutati
proces Cu Saga; ibid., pp. 719-20.
4 Ibid., p. 720.
5 Ibid., p. 7:36.
6 Ibid., p. 737. i in 4805 Românii neuniti igi cerurA episcop de
-anationula lor, pe Nestor loanovici, care fusese efeclor InvAtat, darA
-sArac de averes §i invAtase in stritinAtate (Stinghe, Doc., 11, pp. 263-6).
7 Ibid., p. 739.
www.dacoromanica.ro
212 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
LIICRIRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 213
www.dacoromanica.ro
214 ISTORIA BISERICII ROMANEgl
www.dacoromanica.ro
LUCRXRILE DE THOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 215
www.dacoromanica.ro
216 ISTORIA BISERIOII
www.dacoromanica.ro
LIICRARILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 217
www.dacoromanica.ro
218 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
LITCRXRILE DE TEOLOGIE ALE SCRIITORILOR ARDELENI 219
www.dacoromanica.ro
220 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
1 lbid., p. 40.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A IX-a.
I=1
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
024 ISTORIA BISERICII ROMANEVI
www.dacoromanica.ro
NOILE TIPXRITIJRI IEENE 225
Ir /bid., p. 45 si urm.
8 Cron. lui Naum Rimniceanu ;Erbiceanu, in Cron. ved., pp. 279-80.
4 lbid.
b Gavril stltd alci pina la August ; Bid., p. 280.
www.dacoromanica.ro
226 ISTORIA BISERICII ROMANMI
www.dacoromanica.ro
NO1LE TIPLIITURI IE$ENE 227
www.dacoromanica.ro
228 ISTORIA BISERICTI ROMINESTI
CAP. II.
Tipdrituri ardelene i noul vir de tipärituri al lui
Veniamin Costachi. Veniamin i tulburärile din 1821.
Inca dela 1807, se implinia gandul lui Iosif de Arges de
a da la iveala Nineiele indreptate dupa ale lui Chesarie,
vi anume inlaturandu-se :Vietile de sfinti luate dela
cele culese de prin [ilade i aducándu-se alcdtuirea lor
in potrivire cu originalele grecevti 2. La 'Buda 'Fin inte-
legere cu Klein! se facù tiparul, dupä ce vi Molnar revi-
zuise din punct,de vedere al limbii textul, indreptat in.toato
Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 44-5.
2 V. Scriitori bisericegti, pp. 24-5.
www.dacoromanica.ro
TWARITURILE LUI VENIAMIN COSTACHI 229
www.dacoromanica.ro
230 ISTORIA BISERICIf ROMANE§TI
www.dacoromanica.ro
TIPiRITURILE LIN VENIAMIN COSTACER 231
www.dacoromanica.ro
232 !STOMA MEWL( ROMANE§TI
www.dacoromanica.ro
TIPIRITURILE VIII VENIAMIN COSTACHI 233
www.dacoromanica.ro
Tt4 ISTORIL ISERICII ROMINqTI
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
BIRUINTA CURENTULUI PAISIAN IN MUNTENIA. 235
www.dacoromanica.ro
236 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
BIRUINTA CURENTULM PAISIAN IN MUNTENIA 237
www.dacoromanica.ro
238 MORI/ BISERICII ROMINEM
www.dacoromanica.ro
BIRIIINTA OURENTULUI PAISIAN IN MUNTENIA 239
www.dacoromanica.ro
240 'STOMA. EISERICII ROMINE$TI
www.dacoromanica.ro
EIRUINTA CURENTULM PAISIAN IN MUNTENIA 241
geau de multe ori, dar altä data indrtizniau, sal ridice insulta
si pânä la curätia cugetului si la rodnicia faptei sale 1. La
urm6. el 16sä, dupà atátea ti:166H, §i (3°0," lucrari In manu-
script, Talcul Psaltirii, tradus, cum vAzuram, si la Orade, si
Trimeterile Sf. Pavel a. Astfel Veniamin puteà serie färd laudA
de sine aceste cuvinte : (115.dejdea care am hranit si brPmesc
in sufletul mieu cA, inmultindu-se Oirtile si stiintile in
limba natiei, dacA nu eu, dar urmasii mei se vor invred-
niel a se folosi de euros invätat si incuviintat si a cAstig4
norod luminat in stiiuta hristianicestilor invataturi, m'au
fäcut neadormit si neobosit in talmäcirea sfintelor cArti,
din care multe stau netipb.rite, pentru neinlesnireD.
www.dacoromanica.ro
}.
PARTEA A X-a.
IN STAPANIRE DE ACESTA.
OROANIZAREA
BISERICILOR DE PESTE MUNTI.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
246 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
SFARMUL VECHILOR CURENTE DE CULTURA 247
www.dacoromanica.ro
248 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
SFIRSITIM VEDHILOR °URENTE DE CULTURA 249
B. BISERICA MUNTEANA.
www.dacoromanica.ro
250 ISTORIL ROMINE§TI
www.dacoromanica.ro
SFIWT1114 NECHILOR CURENTE DE CULTURA 251
www.dacoromanica.ro
252 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
SPAR§ITUL VECHILOR CURENTE DE CULTURA 253
www.dacoromanica.ro
254 iStORi LaERICII RONktinTI
www.dacoromanica.ro
SEIR$ITUt VECHLOE CIIRENTE DE (.IILTURi 255
www.dacoromanica.ro
250 ISTORIA RISERIÇII ROMINErI
www.dacoromanica.ro
CULTURA LAICA I STATUL DUI NORME APUSENE 257
CAP. II.
Cultura laid i Statul dupg norme apusene in lupta
lor cu Biserica romaneasca.
A. COLILE NOUA..
Alte scoli decat mdnastirile, alte cetiri cleat ale vechilor
volume de ascezä, alt mediu decat al afratilor) din obge-
jitie, al LA traditie decal aceia care printeun lung sir de ie-
rarhi se urea panä la Alexandru-cel-Bun al Moldovei si
pana la Alexandru fiul lui, Basarab al Terii-Romanesti da-
dura, in forme prescrise de un Stat, incalcator in puterea
altor doctrine de &armoire decal ale Voevozilor, o alta, ge-
neratie de arhierei Bisericii romanesti.
Actiunea scolilor celor nouà trebuie urmarita intaiu.
Dad ar fi träit, Seminariul din Neamt, In chiliile insu-
fletite de Paisie, cu profesori purtand rase de calugäri, ar
fi pregatit clerici potrivit cu datina. Seminariul iesean insa,
nu. El avuse, Inca inainte de 1821, profesori ardeleni, ca
Bob, poet, nepot de Vlädica unit, fost unit el insusi, ca
Vasile Pop, doctor in filosofie, autor de scriere latinä asupra
obiceiurilor poporale romanesti, de bibliografie, de articole
prin foile din Brasov 1; ca Mama si Costea, crescuti in ace-
Iasi spirit national si laic. Ei nu-1 putusera da nici Bise-
ricii unite, din ce in ce mai izolate, i nici Bisericii neu-
nite a lui Moga ( 1.1 Octombre 1845) 2, care, supt con-
ducerea seminarialä a lui Gheorghe Haines, fostul preot la
biserica brasoveneasca a Brancoveanului 8, nu gäsia lega-
tura cu cultura timpului sau pregatiá preotii numai
cu acetanie curatä färä opinteale sau poftirire sau roper°
a cuvintelor.... cu lovirea cuvantului la actent sau
1 V. 1st, lit. rom. in veacul al XIX-lea,
2 Se anima la Sas-Sebeq in zina de 19 Novembre 1774; Stud ii i
doc., XIII, p. 181, A, no. 10.
Ist, lit. rom. in sec. al XV1I1-lea, II, p. 470.
www.dacoromanica.ro
258 ISTORIA. BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
CULTURA LAICA 1 STATUL DUPI NORME APUSENE 259
,
un Veniamin Popescu, si chiar a celor adusi din Bucovina,
Cu cultura laica si fard credinta in natie a Ardelenilor,
Procopovici, Nasiovici, Mandicevschi, impiedecara inaltarea
unei scoli, pusa totusi in asà de bune conditii materiale 1
Bojinca aduse, de alminterea, si profesori de peste munti,
pe Dimitric Stoica si pe Maramuraseanul Gheorghe Vida,
calugarit ca Gherman, care incepii cea d'intaiu editie a lui
,incai 2. Dela 18518, Seminariul aved opt clase.
Cand, pentru a satisface anume vechi prejudecati, numarul
anilor de studii si al materiilor se imputina, doritorii de
culturd dintre preotii cari facuserti mai mult deck scolile
de catehism dela episcopie sau cele organizate cu acelasi
indreptariu prin ordin domnesc in anii '50, aveau la indemana
marea scoala ieseana a mirenilor. Cu venitul a trei mosii
smulse Greeilor dela Trei Ierarhi, ea se intemeiase prin
Asachi, prin Saulescu, intors de la studii, si supt ocrotirea
directa a lui Vcniamin si a boierului Mihai Sturza. Ajun-
gand Domn la 1834, Mihai facil din aceasta mare scoalä
de romaneste Academia profana, zisd «Mihaileanb, dupä
numele aceluia care mai tarziu numai, trebuia s'o loveascti,
prefacand-o acum intr'un pension francez pentru nobili, in
care clericii ridicati din popor nu mai aveau ce A caute.
Pawl atunei link portile Academiei erau larg deschise fii-
lor de preoli sau de säteni cari voiau sa-si desavarseased
studiile. Iar cine voià sa mearga mai departe in domenii
Bpecial bisericesti era trimes de Veniamin, care pastrà
stranse legtituri cu arhiereii rusi, care purta pe piept Or-
flinul SF. Ana si care aduceA mirul din Rusia*, la Chiev,
unde, si acuma ca si supt Petru Movilà, ca si pe vremea
lui Teodor Corbea si a lui Eustatievici Brasoveanul, SO'
nfla cm mai Malta scoalä de abogoslovie» a Romanilor.
www.dacoromanica.ro
260 IbTORIA BISERICH BOALINE$TI
CAP. III.
Biserica Bucovineand in acest timp.
A. Noll CLERICI : SCRIBANII SI GENERATIA LOR. EPISCOPUI,
MELCHISEDEC.
www.dacoromanica.ro
BISsRICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP 261
www.dacoromanica.ro
262 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
Fratele lui Neofit, Vasile (n. 1811), scolar al lui Bub, in-
cepù ca profesor laic al Academiei, scriind o retorich, o gra-
matich francezà, o geografie 2. In 1838, e trimes la Chiev
pentru studii teologice; aici 11 face chlu,c0.r, in 1811, Mi-
tropolitul Filaret, Cu un an lnainte de a-si isprdvi studiile
supt auspiciile lui A. A. Stourdza, ale chrui opere mistice
le traduce, duph. Efrosin Poteca, in acelasi timp chnd pre-
gateste, inthia cell duph Petru Maior, Cu gAnduri epatrio-
flee), o alstorie Bisericeasch a Românilono 3, care, redactath
In ruseste, se phstreaza intr'un manuscris de (400 de coalt) 4.
Ca egumen al Socolei, el sth in fruntea Seminariului Ode
la 1848, and, el fiind socotit om primejdios, iar Seminariul a
pepinierd de revolutionari, Filaret fii izgonit, numhrul claselor
reducandu-se la patru. Supt revolutionarul Domn Grigore
Ghica el alchtuieste o lege prin care clerul mold ovenesc ar
fi chpAtat, pe iângä seminarii eparhiale, un mare Seminariu
central, cu un curs de gimnaziu, si o Facilitate, o Academie
ca aceia in care invätase el. Nu izbuti sh o realizeze, dar
conduse cu destoinicie, impodobit si cu titlul de arhiepiscop
Stavropoleos, seminariul, pand in epoca Unirii. Atunci purl&
lupta canonica langii fratele shu, refuzand a fi episcop im-
potriva canoanelor.
www.dacoromanica.ro
- BISERICA MICOVINEANI IN ACEST TIMP 263
www.dacoromanica.ro
264 ISTORIA BISICRICII ROMANKTI
.
redactor la (Dacia Romacull .prin anii '60, un August
Scriban, un Ghenadie Sendrea 1, un Marchian Folescu, egu-
men la Copla si Intemeietorul celei mai vechi si mai bune
scoli primare din Botosani 3, cum se vede, tot clerici din
pärtile de sus ale Moldovei, in apropierea Bucovinei.
www.dacoromanica.ro
BISERICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP 265
www.dacoromanica.ro
266 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
EISERICA BUCOVINEANi IN ACEST TIMP 267
1 Cf. Dobrescu, in Cony. lit. pe 1907, §i mai ales Diculescu, Utt epizod
diplomatic, 1907 0 o. c.
www.dacoromanica.ro
268 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
B. SEMINARIILE MUNTENE.
www.dacoromanica.ro
BISERICA BIICOYINEANA IN ACEST TIMP 269
www.dacoromanica.ro
270 ISTORIA IIISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
BISERICA EUCOVINEANI IN ACEST TIhiP 271
www.dacoromanica.ro
272 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICILOR ROMANEM PESTE HOTARE 273
www.dacoromanica.ro
PARTEA A XI-a.
. =4.
www.dacoromanica.ro
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
278 ISTORIA. BISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
LUPTA I iNFRINGEREA MITROPOLITULUI YRNIAMIN 279
www.dacoromanica.ro
280 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
LUPTA I INFRINGEREA MITROPOLITULUI VEN IAMIN 281
www.dacoromanica.ro
282 ISTORIA BISERICII ROMINRSTI
www.dacoromanica.ro
AYERILE EPISCOPIILOR LUATE IN STXPINIRE DE STAT 283
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
284 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
AVERILE EPISCOPIILOR LIIATE IN STIPiNIRE DE STAT 285
www.dacoromanica.ro
286 !STOMA BISERICTI R0MANqT1
www.dacoromanica.ro
AYERILE EPISCOPIILOR LUATE IN STiPiNIRE DE STAT 287
www.dacoromanica.ro
288 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
CAP. III.
Organizarea cea noui a Bisericilor romanesti de peste munli,
A. BISERICA UNITA. SUPT VLA.DICA LEMgNY.
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MINT' 289
>
www.dacoromanica.ro
290 ISTORIA. BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MIINTI 291
www.dacoromanica.ro
292 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZARE). BISERICILOR DE PESTE MUNTI 293
www.dacoromanica.ro
294 ISTORIA BISERICII ROMANRSTI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MUNTI 295
-
certe ca a lui Atanasie Vladica i lui Popa Sofronie, unul
Cu cicoana sinodului de la Fiorenta), cellalt cu apaldria In
batb, §i de a semnala cum Bob a renegat libelul de aparare
al Romanilor ca (fat al unor spirite neastamptirate) ca
nu e vorba de tuniune dogmatica confeaionala, religionara)
ci enationalav, terk,imea arati desluOt ce crede despre
dezbinarea religioasa strigand (Da, sà ne unim ; sa nu mai
fie uniti i neuniti i neuniti Intre Romani I)
lad* judecatorul istoriei politice e chemat a spune daca
legaturile lui *aguna cu Ru0i in dezvoltarea unei revolutii,
care mana pe Lemény la dieta, de unire cu Ungaria, din
Cluj, 11 spaimanta cu amenintarile de moarte ale plebei
MA peste putin paraseasca. Scaunul, murind, despretuit
In manastirea Franciscanilor din Viena, -- au fost prielnice
sau neprielnice neamului. Aceste legaturi puteau fi mteptate
din partea unui ucenic al §colilor de teologie sirbesti.
www.dacoromanica.ro
296 ISTORIA EMRICH ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICILOR_ DE PESTE MUNTI
www.dacoromanica.ro
298 ISTORIA RISERICII ROMANESTI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA BISERICILOR DE PESTE MUNTI 299
www.dacoromanica.ro
300 ROMANMI
www.dacoromanica.ro
ORGANIZAREA DISERICILOR DE PESTE MONTI 301
www.dacoromanica.ro
302 ISTORIA BISERICII ROMiNESTI
Popea, o. c., p. 5.
www.dacoromanica.ro
MIMENIREA LIII §AGIINA 303
CAP. III.
Mostenirea lui aguna.
aguna, mort la 16 Iunie 4873 (e inmormântat in II&
§inari) a ldsat doi ucenici, ca si dansul strict ortodoxi, ea
si dansul de o corectitudine exemplard in viata privatd
si in administratie, ca si dansul, in sfarsit, oameni culti si scrii-
tori buni. Unul, fiu al preotului din Sdcele, e Nicolae Popea
(n. 1.7 Februar 1826) ; student la Cluj pe vremea turburd-
rilor din 18's8, teolog la Viena, apoi cancelist la Guvern,
e luat de aguna ca secretariu la moartea Brasoveanului
Grigore Pantazi, in 1854. La 1870 fù numit vicariu in noua
faletituire a Conzistoriului, si apoi arhimandrit (1871), dupd
ce jucase un rol politic in dietele ardelene si in Senatul
din Viena. Scrisese cartea de istorie si polemieä (Vechea
Mitropolie a Românilor din Transilvania si Ungaria) (1800),
menitä sl ardte ed Scaunul sibiian e singura Mitropolie
adeväratd istoriceste, apoi Viata lui Saguna (4879) si dä-
Use culegerea de documente apärutä supt titlul de (Me-
morialul Mitropolitului Sagunal (I, 1889), cand, la 1889, el
fi,i ales episcop de Caransebes, dupd ce de doud ori cázuse,
la alegerea de Mitropolit, din partea unui sinod, care nu
pretuieste totdeauna insusiri ca ale sale : in 1873 fAcuse
loe Jul Procopie Ivacicovici (n. 1809), episcopul de Arad
(dela 1.853), care, crescut intre Sarbi, avù curajul de a
trece Pa.triarh de Carlovat, iti 1.874 (t 1881), iar in 1874
lui Miron Romanul (Bihorean, n. 1828), fost e:Mugar la
Hodos-Bodrog si profesor la Arad, unde fá episcop dela
1873 (t 43 Octombre 1898). La Caransebes venl adanc
dezgustat si nu mai avil inima sä lucreze ea organiza-
tor sau scriitor, pentru a continua opera inceputá de
Popazu prin Seminariu si Preparandie. La alegerea din
4898 a izbutit episcopul de Arad, pl.. loan Metianu, din
7Arne§ti (n. 4828), care si-a fdcut studiile in Seminariul lui
§aguna si fusese mult timp protopop la Bran, iar, in cele
www.dacoromanica.ro
304 ISTORIA BISERICII ROMANESTI
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
BISERICAI SUIT £VZAVODA. SECULARIZAREL 305
CAP. V.
Biserica din Romania supt Cuza-Voda. Loviturile date Bisericii
moldovene. Secularizarea averii manastirilor inchinate.
Divanul ad-hoc din Moldova, supt conducerea de fapt a
lui Kogalniceanu §i avand ca sfatuitori biserice§ti pe Scriban
si pe Melchisedec, sefii partidului national lntre clerici, ceril
eau tocefalia bisericeasd a Moldo-României, flid §i membra.
I V. n-I jubilar al Candelei din CernAuti.
www.dacoromanica.ro
306 ISTORIA BISERICII ROMINESTI
www.dacoromanica.ro
BISERICA SLTPT CIIZA-VODI. SECULARIZAREA 307
10'
www.dacoromanica.ro
208 ISTORIA BISERICII ROMASESTI
www.dacoromanica.ro
BISERICA SUPT CUZA-VOD1. SECULARIZAREA 409
www.dacoromanica.ro
310 ISTORIA BISERICII ROMINEVI
www.dacoromanica.ro
SCHISMA PENTRU NIIMIRILE DE EPISCOPI 3H
CAP. VI.
Schisma pentru numirile de episcopi.
Tot Mid
,. a cere vre-un tomos patriarhal, ori a chema
're-un sinod, de tara, pe cale pur laicd se lntemeiò la 1864,
ca judetele cdpAtate de curand In Basarabia, afard de Cahul,
trecut la Hui, dar cu Covurluiul si Braila, dupd indi-
catiile lui Melchisedec, care stia din studiile sale ce a fost
Mitropolia (ProilavuIui) , episcopia cea noud a Dundrii-
de-jos, rdsplatindu-se cu ea, pentru paulte si insemnate ser-
vicii, pe Melchisedec. EpaAlia, ca resedinta la Ismail, fii
intemeiatd la sfarsitul anului (17 No vembre), iar decretul
iscAlit la 11 Maiu 1865.
Atunci chestia canonicittitii lzbucnise. Cuza-Voda, care
inlocuise prin lovitura de Stat din Maiu 1864 Conventia
cu Statu tul sdu de absolutism moderat, el care ispra.vise
Cu Grecii si pusese un capAt arzAtoarei chestii rurale, voi
sd dea. Bisericii romanesti, pe aceiasi cale de voturi si de-
crete, o noud oranduiald. La 20 Ianuar trecea prin Camerd
si la 5 Februar prin Senat o lege, redactatd de respectatul
profesor Laurian, care prevedea : autonomia Bisericii ro-
manesti si numirea episcopilor de catre Domn, prevAzan-
du-se si vrasta cerutd (40 si 35 de ani), si judecarea de
Sinod In cele duhovnicesti, iar altfel de Curtea de Casatie.
Un aDecret organic) din 6 Decembre 1864 crease un sinod
de clerici si laici : sinodul eparhial, cu arhieretil local, trei
alesi ai preotilor, decanii dela Faculta tile de teologie ce se
vor infiintà la Ia§i §i Bucure§ti §i rectorii seminariilor. Un
www.dacoromanica.ro
312 IbTOMIA BISERTCH ROMANIC$TIA
www.dacoromanica.ro
ORINDUIREA tokirnliTivi k BISERICII 'ROMÀBIEI 313
CAP. Vil.
www.dacoromanica.ro
314 ISTOR1A BISERICII RODUNESTI
www.dacoromanica.ro
ORANDIJIREA DEPnUTJVA A D/SER/CII ROMANIEI 315
www.dacoromanica.ro
316 MORI). BISERICII 'ROMiNESTI
www.dacoromanica.ro
iNCHEIERE.
Aceastd organizatie sufere de mai multe rele esentiale, a
cdror constatare e o datorie a autorului acastei carti, dest
n'are a face cu caracterul ei patronat de Ministeriu.
Felul de alegere al episcopilor li supune fluctuatiilor si
intereselor politice, une ori chiar intereselor personale. Epis-
copii nu mai pot veni din mdnästiri, dintre care cele mai
multe skit astdzi inchisori, spitale, aziluri, une ori si scoli
sau ruine, iar celelalte sánt läsate in seama unor egumeni
ignoranti si färä demnitate, cari se impun alegerii episcopului
pentru un motiv sau pentru un altul. Acolo nu mai e nici
carturdrie, nici gospoddrie, nici ravnd pentru Bisericd si simt
al chemärii ei : cu doud-trei mAndstiri model, dintre cele ca
nume mai glorioase, bine org,anizate si cuprinzänd in ele se-
minariile, apoi Facultatea de teologie, condusd In spirit bise-
ricesc, de athierei si Tipografia cdrtilor bisericesti, cdrora li
trebuie forma practica, material trainic, text curat si limb&
adevdrat romaneascd in locul limbii Modernizate care a fost
asa de mult si cu dreptate criticatä. I, adevarate pepiniere
de episcopi si arhierei, am folosi mai mult deeät eu toate
paraginile de a.stAzi. 0 singurd mändstire de femei, avänd
'ateliere de arte, pe care actul de fundatie al lui Venia-
min le prevede pentru Välratee si Agapia, unde dour de
se mai lucreazd, in valmasagul oaspetilor mireni din fiecare
varA, printre cari eterodocsi, saiac, mohair si dulceturi
de speculd, ar ajunge.
1 V. Ghibu, Limba carfidor bisericeeti.
www.dacoromanica.ro
348 ISTORIA BISERICII ROBIANESTI
www.dacoromanica.ro
LISTA MITROPOLITILOR
§I
EPISCOPILOR ROMANI.
www.dacoromanica.ro
N.B. Episcopiile se aseazi dupi vechimea lor.
www.dacoromanica.ro
II. Episcopia (catolici) de «Severin si pàrtile de dincoace
de munti» (Trassalpina).
www.dacoromanica.ro
III. Episcopia Argesului (catolich).
Titulani
Francisc de S. Leonardo, Carmelit, 1390.
Gheorghie, 1394.
Andrei, 1396.
Francisc, 1399.
Than (?).
Gheorghie, 1402.
loan de Antigua Villa, 1418.
Paul de Hunyad, 1421.
Vitus, probabil 4432.
Alti doi, numiti : 1438, 1441-51.
Iacob Richter, 1458.
Raimund 4466
Paul de Vácz, sufragant de Alba-Julia, 1480.
Andre, 1495.
Andrei, 1505.
Dionisie de Giltiu (Gyalu), 1512-20.
Nicolae, 1644.
www.dacoromanica.ro
IV. Episcopia de Bacati (catolica).
Titulan:
Vaterian Lubieniecki, In leggurlf cu traditia locuinteí
episcopilor catolici mai vechi in minAstirea fran-
ciscani din Bacilli, 1-iu Februar 1611c. 1618.-
Adam Goski, 26 Novembre 1618.
Gavril Fredro, 19 lulie 1627-163t
loan- Baptist Zamoyski, 8/18 Iulie 4633 (trece la
Pr zemysl).
Matei Manan Kuroki, 16M-21 Februar 1661 (mutar.
la Aenos).
Vicariu : Gavril Thomasii, 1660.
Atanasie Rudzins.ki, 31 Iulie 1665-68.
Vicariu: Petru Parcevich, 1668-73.
Iacob Goracki, 31 lanuar 1678...
Francisc Dluski, 22 Decembre 16811.
Vicariu : Vito Piluzio.
Amand Victorin Czeszejko, 4693.
Stanislas Francisc Bieganski, 24 Novembre 1698.
Toma Hanuszewicz, c. 1709.
Ioan-Damaschin Lubienlecki, 23 Februar 1711.
Adrian Skrzetucki, 23 Septembre 1716.
Iosafat Parysiewicz, 15 Iunie 1717 (sau 25 Ianuar 1718),
Toms Zaleski (neconsacrat), .13 April 1733.
Stanislas Raimund Jezierski, 20 Decembre 4737 (con-
sacrat)-28 April 1782.
Dominic Petru Kai wosiecki, 1782-11 Mart 1789.
www.dacoromanica.ro
LISTA DE EPISCOPI 325
Episcopi in Moldova :
Prefecti :
Episcopi de Ia§i :
Camilli, 1883-1894.
Dominic Jaquet, 1894-1903.
Camilli, a doua °ark 1903.
www.dacoromanica.ro
V. Episcopi de Nicopole, avandfgrija Principatului
muntean.
Paul Dovanlia, 4792-6 Julie 1804.
Francisc Ferrer, c. 1807-16 Novembre st. n. 1813.
Fortunato Ercolani, 1815-4820 (recheinat; mutat la Cittit-di-
Castello, 1822).
losif-Maria Molajoni, sosit la Bucure§ti, 2 Decembre 1825-47.
Angelo Parsi, c. 1847-63.
Iosif Pluym, 1863-9.
Ignaliu Paoli, 19 August 1870.
Arhiepiscopi de Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
VI. Episcopia de Siretiu (pentru Moldova-de-sus)
(catolicd.)
Titnlari :
Stefan Zajaczek, 1430.
Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul, 5
Mart 1413 (numit la Scardona, 1418).
Toma Erneborn, Dominican, 31 Iulie 1413--
lean al II-lea, 29 Iulie 1434.
www.dacoromanica.ro
VIL Episcopi de Moldova Ban Baia Moldovei (catolici).
www.dacoromanica.ro
VIII. (I ortodoxi) Mitropolia Ungrovlahiei.
(MITROPOLITII EXAM AI PLAIURILOR, ADECX muNpLon ;
CF. NUMIREA DE MUNTENI.)
www.dacoromanica.ro
330 ISTORIA BISERIOII ROMiNEVI
www.dacoromanica.ro
MITROPOLIA TERII-ROMANEgI 331
www.dacoromanica.ro
IX. (II) Episcopia Severinului 0 a Noului-Severin
sau a Ramnicului.
N. B. Episcopii vechi de Severin ant de fapt MitropoV/i ai
1Jugrovlahiei ca si ceilalt/ Mitropolit,i.
Ilarion,
Ioasaf,
Iosif I-iu,
Prohor,
Grigorie, 45..-1577.
Grigorie,
Saya,
Onufrie,
Luca,
Leontie, C. 1508.
Paisie, 1535.
Daniil, de Severin si Ardeal, 1577-8.
Eftimie dela Olteni, c. 1580.
www.dacoromanica.ro
EPISCOPIA SEVERINULIII SAII A RAMNICULUI 333
www.dacoromanica.ro
X. (III) Episcopia de Cetatea-Alba (titulan;
rezidä In Moldova).
www.dacoromanica.ro
XI. (IV) Mitropoliti ai Moldovei.
www.dacoromanica.ro
336 ISTOR1A. BISERICII ROMiNESTI
www.dacoromanica.ro
MITROPOLITI AI MOLD VE! 337
www.dacoromanica.ro
XII. (V) Exarhi maramurd§eni, rezidAnd la Sf. Mihail
din Peri, lAng5. Sighet.
Pahomie, 1391.
Apoi egumeni :
Simion SalAgeanul, 1458.
liare, 1494.
Unneaza episeopi de Vad.
www.dacoromanica.ro
XIII. (VI) Episcopia Vadului («de Rhew»).
www.dacoromanica.ro
XIV. (VII) Noii episcopi de Vad i Maramur5q («in Ardeal
Maramuras»), precum i pentru Ardealul-de-sus.
www.dacoromanica.ro
NOII EPISCOPI DE VAD SI MARAMURAS 341
www.dacoromanica.ro
XV. (VIII) Episcopia de Gherla (armasä a celei de
Maramuras).
www.dacoromanica.ro
XVI. (IX) Episcopia Intaiu Nitropolie de Roman sau
a episcopia-de-jos a targului Romanuluip .
www.dacoromanica.ro
344 ISTORIA BISERICII ROMANET2I
Teodosie, c. 1671-1674.
Than, fo4t de Hui, 1674-c. 1685.
Saya al II-lea, pomenit la 25 August 1685-dupà 4 Maiu 1686.
Misail, apoi Mitropolit, toamna 1686-c. 1700-1.
Lavrintie, fost de Rildàuti, c. 1702-1706.
Pahomie, 48 Decembre 1706, hirotonisit 18 Ianuar 1707 ;-Februar
4714; -f- Chiev, 1724.
Saya, 1714-c. 1718.
Gheorghie, c. 1718-1723-4.
Atanasie, 1723-4-c. 1733.
Daniil, 173...
Ghedeon, fost de Hui, 1134 43.
Teofil, fost de Hui, c. 1743-± 1-iu Septembre 4747.
Ioanichie, 15 Septembre 1747-Inceputul 1769.
Leon Gheuca, 2 Februar 1769-Februar 1786.
Iacov Grecul, Februar 1786-1- 25 Octombre 1786.
Vacan ta.
Antonie de Putna, 19 lulie 4787--J- Iunie 1796.
Veniamin Costachi, dela Hui, lunie 1796-Mart 1803.
Gherasim Clipa, 20 Mart 4803--f- prirrinvara 1826.
Meletie (necauonic ; pus de Turci), 1821-2.
Meletie Brandaburul, fost la Hui, apoi Mitropolit, 1-in lunie
1826-18441.
Veniamin Roset, 2 Februar 4844 --F 1851.
Vicariu: Iustin de Edesa, 1851-6.
Nectarie Hermeziu, de Sotiriupolis, 1856-64.
Atanasie Stoienescu, de Troia, 1864 11 Maiu 1865, vicariu, apoi
episcop-6 Novembre 1868 (demisionat).
Isaia Vicol, de Diocléa, vicariu, Novembre 4868-4873; apoi
episcop--f- 20 Iunie 1878.
Melchisedec Btefänescu, dela Hui, 22 Februar 1879--J- 16 Maiu
1892.
Inochentie Moisiu, Decembre 4892-5 April 4894.
Ieronim Ionescu, 25 t'ebruar 1895 - -I- 7 Novembre 4896.
Ioanichie Floru, 4897-1- 28 Iunie 1899
Gherasim Safirin, 17 Februar 1900.
www.dacoromanica.ro
XVII. (X) Episcopi ortodocsi ratacitori prin Ardeal.
loan de Caffa, 1456.
www.dacoromanica.ro
XIX. (XII) Episcopia de MEMO.
www.dacoromanica.ro
EPISCOPIA DE RÀDIUTI 347
www.dacoromanica.ro
XL (XIII) Episcopi exempti ai Bucovinei, apoi ai
Bucovinei
www.dacoromanica.ro
XXI. (XIV) Episcopii din Feleac, ldnga Cluj.
Pentru ace§ti episcopi, v. Sate Ili preoli din Ardeal, p. 316 §i urm.
www.dacoromanica.ro
XXII. (XV) Protopopi de eghe§ti, ai Criprilor
(Cu drepturi episcopale).
Ca/v in izant i s
Dan, 1503.
loan, 4538. Avrarn de Burdan, repiscopp al Bi-
Petru, 4554. horului, 4641.
Mihail, 4608. Petru de Ciuciu (Csucsy), numit 45
Decembre 4648.
www.dacoromanica.ro
XXIV. (XVII) Episcopia Buzäului.
Serafim, 1508.
Paisie, inainte de 1535.
Ieremia, pomenit la 1550.
Atanasie (episcop al lui Radu Iliae), 1553-70, poate c. 1587.
Luca din Cipru, apoi Mitropolit, 1587 (pomenit 1594)-1605.
Chiril, 1605-1620.
Efrem Trufäeel, 1620-1638.
Stefan, apoi Mitropolit, 4638-1649.
Serafim, apoi la Minnie, 1649Mart 1668.
Grigorie, ales 4 April 1668-1691.
Mitrofan, fost de Hui, 10 Iunie 1691-1702.
Damaschin, apoi de Mimic, 3 Octombre 1702Ianuar 1708.
Ioasaf de Argee, 14 April 1708-1716.
Daniil, apoi Mitropolit, 1-iu Octombre 1716-19.
Stefan, apoi Mitropolit, 14 Septembre 17191-32 (-I- 16 Iulie 1738).
Misail, 8 lemur 1732-41.
Metodie, 2 Ianuar 1741± 23 Mart 1748.
Filaret, 24 Mart 1748-53.
Antim, 1753-7.
Rafail Grecul, 12 April 1757-4 Septembre 1763.
Cozma, SeptPmbre 1763-9 Octombre 1787.
Dosofteiu Filitis, 11 Octombre 1787-11 Octombre 1793.
Costandie Filitis, 29 Octombre 1793-28 Iulie 1819.
Gherasim Rdtescu, 28 Iulie 1819-1824 (I- 1844).
1 A se indrepta astfel si la Mitropolitii munteni.
www.dacoromanica.ro
352 ISTORIA BISERICII ROMANEM
www.dacoromanica.ro
Lei 31
www.dacoromanica.ro