Școli care învață .

A cincea
disciplină aplicată în educație

An aparitie: 2016
Autor: Peter Senge
Categoria: Pedagogie Metodica
Colectie: PRECOMANDA
Editura: TREI
Nr. pagini: 535

Capitole vizate: VIII.1, IX, XII,

XIII.1
 Cap. VIII. În pragul școlii

1. Crearea de școli care învață

ȘCOALA:
- Vector decisiv pentru schimbarea societății;
- Laborator de dezvoltare a abilităților de leadership;
- Crearea unui spațiu necesar elevilor pentru a face un pas în față pentru a construi,
vorbi despre un mod de viață mai sensibil față de paradigma sistemică
- Locul unde se construiesc viitorii cetățeni sistemici.
 Gândirea sistemică:

- Capacitatea de a înțelege nivelul interdependenței societății moderne;

- În prezent, există un decalaj între aceasta și capacitatea de a înțelege
interdependența până la capăt => caracterul nesustenabil al modului de viață, în
prezent.

⇒ Mandatul principal al unui sistem de educație, slujind nevoile reale ale

societății:
- eliminarea decalajelor de la nivelul cetățeniei sistemice;
- dezvoltarea cetățenilor sistemici – proactivi în abordarea dezechilibrelor profunde
ale erei industriale -> o cetățenie asumată, din perspectiva întregului;
- a promova cultura interrelațională de mâine.
 Scopurile educației, în lumea de azi꞉

- Deprinderea de competențe de care avem nevoie, pt. un mod de viață sănătos și

sustenabil;
- Crearea unei civilizații globale funcționale, sustenabile și prospere;
- ,,A preda pentru a transforma" (Nan Huai-Chin) ;
- Inovarea, care să vină din implicarea comunității de lideri din școală, afaceri,
societatea civilă, administrația locală;
- Nu reforma educațională, ci recontextualizarea întregului proces de educație, prin:
- responsabilitatea pt. propriul mediu școlar;
- interconectarea părților cointeresate pt. soluționarea
problemelor reale ale comunității;
- elevi, văzuți ca agenți activi, în dezvoltarea simțului
responsabilității și al implicării într-o lume interconectată.
 Calitățile învățământului (d.p.d.v. al cetățenilor sistemici):
- Un loc în care învață copiii și adulții –> pt. prof., deschidere către transformările pedagogiei (a învăța
copiii să gândească singuri); un spațiu de reflecție și dialog;

- Un loc în care oamenii să se poată exprima

–> dezvoltarea simțului crescut al finalității și responsabilității;
–> creșterea sensibilității față de realitatea interdependentă;
–> a vedea diferențele din fiecare persoană.
- Vocația –> una dintre cele mai vechi funcții ale școlii;
–> calea unică de a se dezvolta drept contributori prețuiți și autonomi ai societății.
- Un incubator pentru abilitățile de rang superior (de gândire)
–> gândire sistemică
–> reflecția
–> comunicare și ascultare
–> gândirea-design – a crea sistemele capabile să producă rezultatele dorite
–> sentimentul de sine: aspirație, automotivare, autocontrol
–> simț al eficacității personale: a influența problemele care ne interesează
–> abilități necesare la orice vârstă pt. rezolvarea de probleme complexe, din viața reală.
 Un teren de exersare a învățării reflexive și colaborative:

- abilitatea de a reflecta asupra celor învățate, în timp real;

- elevii devin conștienți de unicitatea experienței fiecăruia dintre ei;
- implicarea elevilor în încercarea de a-și înțelege viața și de a realiza lucruri
importante pentru ei;
-> 3 FUNDAMENTE ALE CETĂȚEANULUI SISTEMIC:
- cultivarea curiozității,
- dezvoltarea simțului responsabilității,
- a învăța cum să rezolvăm probleme complexe împreună;
- pt. director = a crea un mediu de colaborare continuă și de inovare colectivă, în mod
regulat;
- funcționează când există coordonare în timp real, prin respect.
 Un laborator pentru cultivarea conexiunilor și pt. consolidarea unor comunități sănătoase

- Educația pt. sustenabilitate

-> școala, ca forță proactivă în sprijinirea comunității;
-> alimente, apă, energie, deșeuri și toxicitate, decalaje bogați-săraci, afaceri și economii regenerative.

Jaime Cloud:
- depășirea barierelor dintre materiile de studiu, grupe de vârstă, școală-exterior, teorie și practică;
7 ,,habitudini mentaleˮ primare ale educației pt. sustenabilitate:
1. Înțelegerea sistemelor în calitate de contexte, pt. luarea de decizii -> individ-sistem,
2. Responsabilitatea intergenerațională,
3. Conștient și competent, în evaluarea implicațiilor și consecințelor,
4. Protejarea și consolidarea bunurilor colective,
5. Cunoașterea funcției motrice și a impactului lor,
6. Asumarea responsabilității strategice,
7. Schimbarea de paradigmă.

- A începe să ,,veziˮ conexiunile -> rețele de colaborativeˮ: sistem de afaceri-formatori-organizații-școală

etc.
-> viziune comună de susținere a copiilor în dezvoltarea lor,
-> existența unor educatori virtuali – nu doar profesori, în comunitate.
 Un centru al inovării reale
-> ajutor pt. societate, de a ieși din era industrială,
-> crearea unei valori împărtășite de societate.

Viața într-o lume a cetățenilor sistemici

-> imersiune în realitatea altei persoane,
-> a vedea mai multe fațete ale sistemului,
-> a învăța democrația în școală,
-> asigurarea unei baze de abilități superioare, în primii ani de viață => însușire mai
rapidă și eficientă a deprinderilor școlare de bază (ex.: scris + citit).

-> O lume durabilă = un univers plin de sens și de interconectare umană.

Cap. IX. Viziunea școlii
IX. 1
Brian Smith, Tim Lucas
-> proiectare deliberată, strategică a procesului unei viziuni comune,
-> un proces de a implica pe toată lumea, la comun, în procesul de luare a deciziilor și de dezvoltare a sistemului școlar viitor,
-> serii de forumuri comune
=> Rezultate pe care le respectă ceilalți și față de care își asumă un angajament.

Procesul general de proiectare a viziunii

-> 3 scopuri separate, dar conexe:
- se adresează tensiunilor înăbușite, împărtășite
- generativ – dă glas speranțelor și dorințelor pt. copii
- duce la acțiune -> satisfacția recreării școlii împreună.
⇒ Școala = parteneriat între profesori-părinți-comunitate, acționând toți autonom.

* ,,3 Imagini ale școlii, în acest anˮ

-> un exercițiu de facilitare a deschiderii conversației între părinți, elevi, educatori => viziune comună;
- Pași: 1. Părinții -> speranțe dezvăluite,
2. Elevii -> așteptări,
3. Profesorii <= formare, obiective generale,
4. Realizarea de conexiuni – simultan => similarități, discuții despre diferențe.
 Întruniri pt. stabilirea viziunii comunitare

Scop – crearea de relații, facilitarea unei viziuni despre școală și comunitatea școlară Perspectivă: 1-2/ an
Participare: 80-100 de părinți + grup de lideri școlari Mediu: sală de conferințe, cu mese separate, pt. 45 de min.
-> repartizarea locurilor din timp, cu aranjare eterogenă a meselor => liste cu 20-30 de de idei
- Întrebări legate de: rolul școlii în soluționarea problemelor; rolul părinților
- Prezentare frontală
=> Viziune comună, pt. școala ideală (peste 3 ani) – 5-10 elemente/ masă.
Clarificarea și implementarea viziunii
1. Viziunea <- aspecte critice menționate de beneficiarii școlii,
2. Realitatea curentă (din punctul de vedere al elevilor) – date demografice, înmatriculări, frecvență, rate abandon, etnicitate,
sex, clase sociale, competențe lingvistice,
3. Priorități strategice: pași pt. realizarea viziunii – îmbunătățirea personalului școlii, dezvoltarea programei școlare,
siguranță, relații în comunitate, parcare, trafic, resuse.
- Echipe responsabile -> dezvoltarea de proiecte, pe anumite domenii ale școlii
-> stabilirea de obiective primare
- Reflecție și clarificare:
- 80-100 de participanți, la finalul anului școlar,
- rapoarte, probleme noi,
- 3 sesiuni, vizând: realitatea curentă, viziunea, prioritățile strategice.
- Găsirea unui partener (-> a crea ceva împreună):
-> a aduce educatorii împreună, pt. perfecționare,
-> învățare colaborativă,
-> predarea în echipă, mentoratul, ,,prietenii criticiiˮ, comunitatea de perfecționare profesional.ă
2. Reînnoirea leadershipului educațional

* Un departament universitar dedicat îndrumării viitorilor lideri școlari

- importanța ca organizația să aibă o înțelegere clară a scopului + set idei de ghidare - ,,idei
directoareˮ -> filosofice, nu fixe sau permanente
-> viziuni împărtășite, modelatoare ale organizației, legate de identitatea organizației și de
scopul ei,
-> revizuiri politici + practica chestionării asumpțiilor fundamentale după care operau acestea
-> valoarea dialogului și a discuției constructive = instrumente pt. învățarea în echipă – ex.: a
participa unul la cursul altuia
-> rolul școlii în societate, contextele culturale, politice și morale ale acestora,
-> a înțelege ideile cu care vin studenții, din alte surse.

Leadership școlar = practică intelectuală, morală și constructivă, implicând lideri

educaționali transformatori,
- Credințe fundamentale - ,, minim de specificații criticeˮ
- etalon al valorii, a deciziilor.
=> o pedagogie a dimensiunii intelectuale, morale și constructive: a-i pune pe elevi să se
gândească la scopul școlii, să gestioneze practici și structurile școlare dezavantajoase.
• Principiile orientative pt. liderii școlari care trec prin perioade de tranziție

- Concentrare, în principal, pe transformarea școlilor: gestionare școli -> chestionare asumpții fundamentale, după care
operau,

- Scopul primar al școlilor publice = a educa pt. responsabilități cetățenești,

- Leadership școlar = practică intelectuală, morală și de expertiză -> mentorat + ,,învățare prin practicăˮ.

- Practică educațională + reflecție critică, d.p.d.v. al contextului cultural, politic, moral al școlii

- Școala = teritoriu al politicilor culturale – a deveni educat = a învăța cultura, - diferită de birocrație.

- Leadership – diferit de ideea de poziția în ierarhie,

- calitate a practicii oricui (!).

- Diversitatea: - element necesar în educație,

- echitatea = motiv excelent pt. Urmărirea diversității,

- John Dewey – orice proces de învățare începe atunci când ideile noastre confortabile se
dovedesc inadecvate

=> educație intelectuală viguroasă.

- Un program -> o identitate – credință comună, trasformatoare a școlilor, echitate și justiție socială,

-> cursuri cu idei comune de ghidare.

- Profesori și elevi -> Angajament față de comunitate -> pt. construirea și dezvoltarea comunitații

-> o responsabilitate comună -> cursuri conectate

-> susținut și dezvoltat continuu

- Înțegerea educației într-un sens mai larg decât învățământul – un sens mai larg, în continuă dezvoltare, cu accent
pe tineri
Cap. XII. Leadershipul
 XII. LEADERSHIPUL
1. A CONDUCE FĂRĂ A CONTROLA
- diferit de modelul ,,directorului fără cusurˮ (învechit, indezirabil)

Teoria lui Chris Argyrys – 4 valori de bază:

1. A menține controlul unilateral,
2. A maximiza ,,câștigurileˮ și a minimaliza ,, pierderileˮ,
3. A suprima sentimentele negative,
4. A fi cât mai ,,raționalˮ - obiective clare, evaluarea comportamentului după
atingerea sau nu a acestuia
⇒ blocarea învățării

Modelul ,,directorului-corectitudineˮ:
1. Control, în orice moment,
2. Câștigă toate confruntările, prin raționaliate,
3. Fără sentimente negative în școală,
4. Raționalitate = educație.
VERSUS...
NOUL MODEL DE LEADERSHIP:

1. Implicarea – abilitatea de a mobiliza oamenii să abordeze probleme dificile; a

identifica o problemă + conversații între oameni;
2. Gândirea sistemică – abilități de a recunoaște dinamicile sistemelor complexe;
3. Leadershipul învățării – centrare pe elev și învățare permanentă;
4. Conștiința de sine – a fi conștient de impactul asupra oamenilor, ca proces dinamic,
în timp.

-> Fermitate
-> Alocare de timp, departe de locul de muncă, pt. Reflecție + coach personal, cu
experiență
2. Colegi și parteneri

-> importanța unor întâlniti non-formale, forumuri

- Lăsați-i pe participanți să stabileascămplanul de activitate
-> a da cuvântul participanților + gestionarea
problemelor, când apar.
- Cultivați relațiile între participanți -> rețea de relații,
- Duceți acasă ideile și resursele -> creare loc pt. discuții,
- Încurajați inițiativele curajoase care ar putea produce schimbări acasă => schimbare
sistemică a a abordării probl. în comunitate – ex.: educația timpurie,
- Fiți exemple unii pt. alții – directori, inspectori -> leadership adaptativ,
- Creați un spațiu sigur în care să vorbiți despre lucruri periculoase
-> discuții despre rasă, clasă socială,
-> regândire asumpții.
3. De la ,,călărețul singuraticˮ, la liderul învățării
1. Călărețul singuratic
- Impresia că poți schimba singur sistemul
- Nu construiești relații cu celelalte structuri
-> Lecții: - formulare clară a obiectivelor și a motivației acestora,
- cum să implici oamenii într-un dialog real,
- a descoperi cauza principală a problemelor.
2. Reconsiderarea relațiilor -> a-i cunoaște pe ceilalți
- relații cu comitetele școlare, părinți, sindicate
- restructurarea funcțiilor administrative.
3. Consiliere pedagogică -> evoluția de la ,,șefˮ la ,,antrenorˮ: a-i încuraja pe ceilalți să-și găseasă propria cale,
-> inspecții la ore, pt. a te co nvinge că elevii chiar învață ceva
4. Consilierea comunității – susținerea, printr-o autoritate comunitară, pt. elelvi .
⇒ Un leadership autentic constă în creșterea oportunităților oferite pt. a reflecta, a acționa, a se dezvolta.
4. Niciun elev nu e ,,de aruncatˮ
-> elevi minoritari și cei cu risc de abandon școlar (cu venituri mici)
* Cum susții o conversație dificilă -> contestarea prejudecății predominante
-> discuții despre diversitatea în comunitate.
* Creșterea așteptărilor și a performanței – un sistem de educație exclusivist îi dezavantajează pe elevi,
-> gândire sistemică = a vedea diversitatea ca pe un avantaj,
- decizii interconectate + prevedere reacții neprevăzute
-> Cadrul NSBA (8 domenii-cheie de acțiune)ː Viziune publică – Standarde – Evaluare – Răspunsuri – Aliniere –
Climat – Colaborare comunitară – Perfecționare continuă
• Susținerea comunității educaționale – d.p.d.v. financiar
• Perspectiva CAː
-> o cultură organizațională bogată,
-> perfecționare profesională,
-> parteneriate cu UAT.
• O familie îmbrățișează diversitateaː
- Fără etichete,
- A pune întrebări sensibile și a privi în față ceea ce ne poate destabiliza,
- Așteptări educaționale înalte, pt. toți copiii.
• Privind lucrurile dinspre cantina școlară
-> educație alimentară – dietă sănătoasă – ex.ː vitrine cu salate, fructe
- implicare părinți – existența unui cont, pt. achiziții.
• Perspectiva unui lider școlar
- centrare pe client + standarde înalte
- a-ți crește propriii lideri.
 5. Crearea unui grup nodal de învățare
- Alocarea de timp pt. a învăța împreună,
- A asigura cel mai bun mediu de învățare posibil
- Luăm decizii mai bune, implicând mai multe perspective
⇒ Decizii mai bune + creare de condiții mai bune pt. toată comunitatea școlară.
• Adunarea grupului nodal de învățare -> interrelații + contribuție personală
• Sistemul stabilește planul -> dezvoltarea unei comunități influente de oameni care învață pt. a-i susține apoi pe elevi
-> o zi/lună, cu program de perfecționare fără fixitate – 5 sesiuni, pt. fiecare disciplină -> a înțelege teoriile și practicile care stau la baza
acestora
-> a se auzi unii pe alții, a-și exersa fiecare aptitudinile de ascultare și informare,
-> la finalul unei întâlniri, se decide subiectul următor.
• Ce am învățatː
- interacțiunea,
- adresare de întrebări de clarificare,
- opinia fiecăruia trebuie ascultată,
- fără prezicerea învățării viitoare,
- importanța renunțării la nevoia de a oferi soluții simple
-> ,,Confuzia este normală (...). Aveți încredere în procesˮ,
- Scop final = a susține indivizii, în timp ce învață cum să colaboreze,
- menținerea concentrării asupra încrederii,
- liderul = un model,
- mai puțin timp pt. a stinge incendii și a gestiona crize și mai mult timp pt. strategii, resurse, eforturi pt. viitorul copiilor,
- a vorbi mai mult despre realitatea curentă și eliminarea decalajelor,
-> viziune pe termen lung.
 De la grupul întrunit în ședință la echipă

- Dezvoltarea unui limbaj comun

-> modalitatea de e ne explora propriile puncte slabe,
-> a nu sări la concluzii pripite,
- reamintește de ceea ce facem în mod constructiv.
- Formarea relațiilor
-> încredere + lipsa judecății, => decizii mai bune, dar nu un grup, ci o echipă.
- Transformarea muncii noastre zilnice într-un domeniu de exersare
-> a se gândi la lume, dincolo de școală.
- O miză care ne unește
-> cunoașterea = oportunitate, nu putere,
- a pune problemele pe masă.
6. ,,Nu puteți face asta!ˮ

• Educația fizică – un subiect de care trebuie să ne pese

-> despre eficacitatea lucrului cu un nr. mai mic de 24 de elevi,
-> puterea dialogului între departamente (cel de consiliere și cel de sport),
-> personalizarea experienței de învățare a elevului + siguranță.
 Cap. XIII. Să pășim spre comunitate

1. Cultivarea comunităților care învată

 XIII.1
Cuv. ,,comunitateˮ< răd. indo-europene, ,,komˮ (toți) + ,,moinˮ (schimb) = ,,împărtășit de toată lumeaˮ
-> lat. ,,communisˮ (izvor) -> fr. ,,communerˮ (a pune la dispoziția tuturor)
⇒ un loc definit de resurse comune, nu de granițe.

Întrebare: Responsabilitatea școlii ar trebui să vizeze viitorul copilului, și nu nevoile sale imediate?
- ,,O școală care învațăˮ -> o comunitate care cultivă învățarea peste tot în jurul ei.
Ex. de implicare: Parteneriatul pt. Copii (pfc.org)
-> Î: ,,Este acest lucru bun pt. copii?ˮ -> înființare parc public, promovarea nutriției sănătoase, servicii de
îngrijire pt. copii, finanțarea școlilor și a activităților extrașcolare, inițiative legislative
-> convingerea că abilitatea unui copil de a învăța este strâns legată de capacitatea familiei de a învăța și de
resursele acesteia,
-> a aduce școala și sala de clasă în comunitate => oportunități de ,,practică de învățareˮ,
-> implicare părinți -> responsabilizare pt. învățare, în interpretarea rezultatelor, în construirea unui loc adecvat
învățării,
-> transformarea societății umane, din interior -> exterior.
* Definiția ,,comunității care învațăˮ:
- angajament comun față de școli,
-> administrația locală, presa, poliția, serviciile de sănătate, afaceri
-> la nivel global: guvernul, cercetarea academică, mediul de afaceri, presa,
- depinde de învățarea continuă.
 3 IDEI DIRECTOARE:

1. IDENTITATE
-> asumare implicită a participării la dezvoltarea tuturor copiilor din comunitate,
- asigurarea posibilității unui viitor viabil și dinamic, prin finanțarea și susținerea
școlilor și a resurselor pt. copii,
- dedicare și față de profesori și sistemul educațional,
- responsabilitatea securității copiilor.
2. CONEXIUNI
- relații bune între liderii comunității,
- a vedea școala ca pe un contribuabil activ în comunitate,
- a vedea valoarea altor grupuri și legătura cu acestea,
-> experiențe educaționale: muzee, teatre, biblioteci publice etc.,
- școala = centru de informare pt. comunitate, o ajută să-și găsească vocea.
3. SUSTENABILITATE
-> conștientizarea implicării pe termen lung a acțiunilor de azi,
ex.: nutriția sănătoasă, în copilăria timpurie.