TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

1. Alcătuiți o sinteză a acestui curs răspunzând la următoarele întrebări (aprox.

600 cuvinte):
- Care este raportul dintre politicile publice si politicile educaționale?
- Care este obiectul de studiu al disciplinei Politici educaționale
- Ce semnificație are opera pedagogului ieșean Ștefan Bârsănescu în domeniul
politicilor educaționale? Aduceți două argumente.
Politicile educationale face parte din domeniul Politologiei care inseamna stiinta
politica(include realitatea).Politicile educationale studiaza in sensul larg modalitatile,finalitatile
si consecintele diferitelor decizii de adaptare a educ atiei la realitatile societatii existente.
Politica educatiei poate fi imaginata in sens de actiune a grupurilor sau a personalitatilor
politice. Ariile de cercetare ale politicilor educationale se inscriu in urmatoarele sfere:
-globarizarea si internationalizarea educatiei si invatamantului sub aspect(structural,procesual,al
cadrelor didactice,elevilor,studentilor)
-determinarea si delimitarea obiectivelor politicii educatiei(la nivel national,international,local
sau institutionale);
În volumul Politica culturii în România contemporană (1937) Bârsănescu a analizat, din
perspectiva criteriilor oferite de concepţia sa pedagogică, „politica culturii” din România
deceniilor trei şi patru, cu accent pe politica şcolară; a fost reliefat excesul de instrucţie cu
dominarea receptivităţii şi minimalizarea procesului educaţiei (în sensul formaţiei morale şi
estetice).Aceasta carte ne aduce primul trata romanesc de politica educationala elaborate pe baza
unor demersuri teoretice si metodologice specifice pedagogiei.Astfel spus recunoastem in acesta
carte ,inceputurile constituirii ca disciplina pedagogica politici educatia.
Cu ajutorul acestei carti se detaseaza rolul pedagogiei in strategia politicii
educatiei.Politica culturii inseamna utilizarea politica a culturii.
O alta contributie o reprezinta denumirea celor trei directii de politica cultura:pregatirea
educativa pentru ansamblu de profesiuni,creatia originala,propagarea culturii.
Educația o considera un act de cultura si este format din trei etape:
 TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

-receptarea valorilor culturale;

-trăirea acestor valori ale culturii;
-crearea valorilor culturale.
Actul educativ are un caracter complex și cuprinde:dezvoltarea capacității de
receptare;cultivarea aspirației spre idealuri;dezvoltarea capacității de creare a valorilor culturale .
Politicile publice( politicile educationale,,sociale,culturale,ale apararii) reprezinta un
fenomen definitoriu pentru democratiile moderne.Ele se concretizeaza in actiunile autoritatilor
publice ca strategii de solutionare a problemelor ce apar in societate.Pentru o buna functionare a
politicilor publice ,ele trebuie sa fie cat mai transparente deoarece pot fi analizate mai concret
,iar autoritatile pot fi controlate cat mai mult de public.
Politicile publice sunt asumate de autoritatea statala si sunt elaborate de diferite institutii
guvernamentale si se manifesta in retele de decizii cu privire la alegerea obiectivelor ,a
strategiilor si a mijloacelor pentru atingerea scopurilor. Sursa de sustinere a politicilor o
reprezinta cei care contribuie cu taxe si impozite.
Politicile publice reprezinta actiuni ale autoritatilor,politicile educationale studiaza
finalitatile ,modalitatile si consecintele unor decizii si strategii politice de adaptare a educatiei la
realitatile societatii existente sau deziderabile.
Astfel se observa din definitiile date mai sus ca politicile educationale sunt strans legate de
politicile publice. .Politicile educationale sudiaza deciziile luate la nivel de politica a unei
societati la un momentdat,cunoscute sub numele de finalitati educationale.
Daca politicile publice se ocupa cu deciziile privind socitatea ,politicile educationale
concretizeaza aceste legi transformandu-le in documente oficiale necesare in invatamantul
omenesc .
Se poate spune ca politicile educationale urmaresc formarea personalitatii umane ,iar
constangerile de natura sociala,istorica au rol de a o modela in functie de sistemele de valori
promovate de societate la un moment dat
 TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

2. Care sunt principalele surse ale constituirii domeniului de studiu Politici

educaționale? Descrieți una dintre aceste surse, menționând patru idei relevante
(aprox. 500 cuvinte).
Principalele surse ale constiuirii disciplinei Politici educationale sunt:
- Analiza filozofica si socio-istorica;
- Analiza sociologica;

- Ideologii politice ca sursa de analiza a politicilor educationale;

- Analiza pedagogica;

-Demersuri interdisciplinare contemporane;

 TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

În acest context, strategia este orientată spre rezultate şi abordează problemele şi soluţiile
atît pe trepte de învătămînt, cît şi pe subiecte transversale. Multe dintre problemele analizate sînt
interconectate şi nu se referă la un singur pilon al strategiei, dar sînt incluse într-un anumit
capitol pentru a asigura o abordare coerentă.
Analiza filosofica si analiza socio-istorica este sursa a politicilor educationale care au
oferit prima perceptie asupra complexitatii mecanismelor care au transpus in practica politicile
educative.
Aceasta analiza a fost descrisa explicit legatura dintre strategia politica si educatie de
Platon in Phaedo,Meno,Republica..Dintre toate operele sale Politeia si Legile trateaza cel mai
mult problema educatiei,pentru ca in acesta opera schiteaza un profil uman ideal care se
concretizeaza inttr-un stat ideal.
Aristotel a elaborate o tipologie a regimurilor politice,iar forma cea mai buna de guvernare
o considera Politeia.Avantajul acestui tip de guvernare o constituie echilibrarea puterii intre
grupari ce se supravegheaza reciproc.
John Amos Comenius a fundamentat teoretic principiul educatiei universale,adica a
elaborate o educatie pentru toti indifferent de gen.de clasa sau rasa.In opera sa Didactica Magna ,
1657,marele filosof indica faptul ca o anumita educatie conduce mai direct si mai usor succesul
J.J Rousseau sustinea avantajele politicii educationale de reintoarcere a copilului intr-un cadru
izolat ,sa stea deaprte de efectele negative ale coruptiei.In opera Emil este o sinteza a teoriei sale
politice despre educatie,iar in Contractul social isi exprima idea filosofica despre societati.
John Dewey a analizat Curriculum si a elaborate sintagma O scoala ideala trebuie sa reflecte o
societate ideala.Cetatenii trebuiau sa se implice in rezolvarea problemelor colective .In
conceptia lui Dewey mai importante decat achizitia cunostintelor erau proiectarea
scopurilor,cooperarea,planificarea actiunilor.
John Rawls in cartea sa O teorie a dreptatii a sustinut educatia din perspectiva
individualismului liberal si in sprijinul dezavantajatilor.El a elaborate doua principii:fiecare
trebuie sa fie liber im mod egal,fiecare trebuie sa se bucure de egalitate de sanse.
Paul Ricoeur (1913-2005) recunoaste in politica o forma de violenta ,iar pe acest fond a
realitatii Ricoeur accepta virtutile politice,deci si cele educationale ,de a impune reguli pentru a
trai mai bine impreuna .
 TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

3. Realizați o listă cu 5 instituții, și respectiv 5 strategii/ programe dezvoltate la

nivel național care propun schimbări la nivelul grupurilor țintă vizate de

politicile educaționale sau sociale. Descrieți pe scurt, una dintre aceste strategii,
indicând sursa studiată (aprox. 600 cuvinte).
-Ministerul Educatiei Nationale;
-Ministerul Finantelor;
-Autoritatile publice;
-Sindicatele din invatamant;
Strategia Sectorială de Dezvoltare a Educaţiei pentru anii 2013–2020 (în
continuare – „Strategia”) este principalul document de politici în domeniul educaţiei. Ea
stabileşte obiectivele şi sarcinile pe termen mediu în vederea dezvoltării educaţiei şi defineşte
orientările şi direcţiile prioritare de dezvoltare a sistemului de învăţămînt din Romania.
Strategia este organizată pe baza a trei piloni: acces, relevanţă, calitate. Sistemul
educaţional are menirea să asigure valorificarea potenţialului fiecărei persoane şi să educe o
forţă de muncă competitive.
Procesele de implementare a Strategiei vor fi organizate pe baza unui Plan de
acţiuni ce va include componentele operaţionale ale politicilor educaţionale ale statului.
Finanţarea proceselor de implementare a Strategiei va fi efectuată de la bugetul de stat,
bugetele locale, prin atragerea de granturi, fonduri, sponsorizări şi alte surse legale, accentul
punîndu-se pe metodele de bugetare bazate pe proiecte, programe şi performanţă.
SCOPUL STRATEGIEI
Strategia „Educaţia 2020” oferă o diagnoză a stării actuale a sistemului de educaţie din
Romania, identifică principalele probleme ale sistemului şi selectează soluţiile cele
mai potrivite pentru rezolvarea acestora, astfel încît sistemul de educaţie să devină principalul
factor de progres economic şi social al ţării.
OBIECTIVELE GENERALE ALE STRATEGIEI
- stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare a educaţiei în Romania şi a
mecanismelor de realizare a acestora;
 TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

- creşterea eficienţei cheltuirii banului public investit în educaţie, astfel încît

resursele disponibilizate să fie redirecţionate pentru o mai bună salarizare a personalului din
educaţie şi creşterea calităţii infrastructurii educaţionale;
- sporirea eficienţei sistemului educaţional, extinderea şi diversificarea serviciilor
educaţionale prin valorificarea oportunităţilor oferite de tehnologia informaţiei şi a
comunicaţiilor;
- asigurarea dezvoltării durabile a sistemului educaţional în vederea formării unei
personalităţi integre, active, sociale şi creative – factori principali ai dezvoltării umane şi ai
progresului social-economic al ţării;
- extinderea şi diversificarea sistemului de instruire a adulţilor pe parcursul întregii
vieţi din perspectiva formării generale şi a formării profesionale continue, în corespundere cu
nevoile persoanei raportate la necesităţile socioeconomice;
-compatibilizarea structurală şi calitativă a învăţămîntului naţional cu spaţiul
educaţional european al educaţiei.
PRINCIPIILE STRATEGIEI:
Eficienţa.
Procesele din educaţie şi problemele identificate sînt analizate în mod obligatoriu şi
din punctul de vedere al eficienţei investiţiei banului public, astfel încît să se obţină maximum
de eficienţă posibilă din fondurile alocate educaţiei, unul dintre obiectivele strategiei fiind
acela de a creşte eficienţa fondurilor publice alocate educaţiei.
Rigoarea.
Analiza efectuată, soluţiile propuse şi viziunea strategică se referă la fiecare proces
şi componentă a sistemului educaţional, astfel încît operaţionalizarea strategiei să conducă la
atingerea deplină a tuturor obiectivelor propuse.
Pilotarea şi reproducerea.
Multe dintre soluţiile propuse au fost pilotate, iar cele care nu au
fost vor fi experimentate şi vor fi selectate doar cele care şi-au dovedit sau îşi vor dovedi
viabilitatea în condiţiile particulare ale Romaniei.
Reconsiderarea.
 TEME POLITICI EDUCATIONALE SI SOCIALE

O parte din problemele sistemului de educaţie din Romaniei

persistă de mai bine de 20 de ani, în ciuda încercărilor succesive de îmbunătăţire întreprinse
de-a lungul acestei perioade de timp. Strategia propune o nouă construcţie instituţională, avînd
la bază principii şi abordări moderne care să aibă ca rezultat inclusiv schimbarea mentalităţii
celor implicaţi: profesori, elevi, părinţi, sectorul economic etc.
Adaptarea.
Soluţiile propuse, aplicate cu succes şi în alte ţări, au fost adaptate la realităţile
culturale, economice şi sociale ale Republicii Moldova, astfel încît să producă un impact
maxim în creşterea relevanţei şi calităţii proceselor educaţionale.
Viabilitatea instituţională.
Construcţia instituţională propusă a fost analizată în detalii din
punctul de vedere al funcţionalităţii, astfel încît responsabilităţile fiecărui nivel decizional din
sistemul de educaţie, precum şi raporturile dintre diferitele tipuri de instituţii, bazate pe
respectarea principiului subsidiarităţii şi echilibrului în decizii, să fie clar stabilite şi
delimitate.