Războaiele grecilor: războaiele medice, războiul peloponesiac

-STUDIU DE CAZ-
PROIECT DIDACTIC-RĂZBOAIELE MEDICE

Clasa: a V-a

Obiectul: Istorie

Propunător: Moise Larisa

Unitatea de învăţare: Civilizația greacă și sinteza elenistică

Tema: Războaiele grecilor: războaiele medice

Tipul lecţiei: lecţie de predare-învăţare-evaluare

Organizarea spaţiului de instruire şi a resurselor:

a)Locul de desfăşurare: Sala de clasă

b)Clasa: omogenă, cu potenţial intelectual normal

c)Material didactic: - Mape de lucru (fişe, documente istorice)

- Mihai Manea, Atlas școlar de istorie universală, Grupul Editorial Corint,
București, 2003,
- Magda Stan, Istorie. Manual pentru clasa a V-a, Ed. Grup Media Litera,
București, 2017,
d)Material bibliografic:

• Manuale alternative de istorie pentru clasa a V-a

• L. Căpiţă, C. Căpiţă- Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005;

• Enciclopedia Wikipedia

1
Strategii didactice:

Metode şi procedee didactice: conversaţia, expunerea sistematică a cunoştinţelor,

învățarea prin descoperire, munca independentă, conversația euristică, lucrul cu
harta, explicația, organizatorul grafic.
Mijloace de învăţare: tabla şi creta, hărţi, documente, atlasul istoric, calculatorul,
Forme de organizare: activitate frontală, individuală şi pe grupe;videoproiectorul,

Competenţe specifice:

1.1.Ordonarea pe criterii cronologice a faptelor/proceselor istorice;

1.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor şi/sau a proceselor istorice;

2.2. Relatarea unui eveniment/proces istoric, utilizând informaţii din surse istorice;

3.2. Descrierea rolului unor personalităţi în desfăşurarea evenimentelor istorice;

Competențe derivate:

C1 – Identificarea cauzelor care au determinat izbucnirea războaielor medice;

C2 – Menționarea principalelor lupte din timpul războaielor medice și identificarea

pe hartă a zonelor de conflict;

C3 – Cunoașterea ecoului în lumea modernă a legendei privitoare la bătălia de la

Maraton;

C4 – Evidențierea urmărilor războaielor medice asupra lumii grecești;

2
 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Secvențele Succesiunea Activitatea Activitatea elevului Metode, Forme

instruirii elementelor profesorului procedee, și
de conţinut mijloace de instrum
învăţământ ente de
evaluar
e
MOMENTUL -Notează absenţele. -Elevul de serviciu
ORGANIZATO -Pregăteşte mijloacele comunică absenții;
RIC de învăţare.
(1’)
VERIFICAREA, Prin întrebări frontale Vor răspunde la
REACTUALIZA adresate clasei întrebările legate de ce s-a
REA, profesorul verifică lecţia predat în ora precedentă
SISTEMATIZA anterioară:Procesul de fixându-şi mai bine
REA ȘI colonizare cunoştinţele.
ESENȚIALIZAR
EA
CUNOȘTINȚEL -Profesorul cere elevilor Evaluar
OR, (10’) să răspundă la întrebări Elevii vor răspunde: e
precum: Conversaţia predicti
euristică vă
Ce reprezintă -Procesul de întemeiere
colonizarea greacă? de către greci a a unor
noi așezări, numite Expunerea
colonii, în afara Greciei. sistematică a
Care au fost cauzele cunoştinţelo
acestui proces? -Cauze economice, r
sociale și politice.
Conversaţia
Care sunt direcțiile de euristică
deplasare a grecilor în -Marea Mediterană;
cadrul acestui proces? Marea Neagră
Conversaţia
Profesorul cere elevilor euristică
cuCES să răspundă la Elevii cu CES vor
întrebări precum: răspunde:
Cum se numea cetatea – -Metropolă
mamă? -Histria, Tomis și Callatis
Care sunt cele trei
colonii întemeiate pe
țărmul Mării Negre, pe
care le-am analizat ora Lucrul cu
trecută? harta

3
 Profesorul solicită Elevii identifică cele trei
elevilor cu CES să colonii. Lucrul cu
identifice la hartă aceste harta
colonii.
Elevii identifică pe hartă
Profesorul solicită alte colonii întemeiate de
elevilor să identifice pe greci.
hartă câteva colonii Explicaţia
întemeiate de greci, elevilor
altele decât cele
identificate anterior. -Coloniile erau
independente economic și
Profesorul cere elevilor politic față de metropolă. Explicaţia
să precizeze ce relații elevilor
erau între colonii și -Legături în general
metropolă? pașnice și reciproc Expunerea
avantajoase, mai ales sistematică a
Dar între colonii și comerciale . cunoştinţelo
băștinași? r
Urmări economice,
sociale și politice.

Profesorul cere elevilor

să precizeze ce urmări a
avut Marea colonizare
greacă?
ANUNȚAREA Anunță titlul Arată pe harta Orientului Vor identifica harta Conversația
TEMEI ȘI noii lecţii Antic, Imperiului persan bazinului Mării euristică
CAPTAREA „Războaiele și cere elevilor să Mediterane, locul
ATENȚIEI (4’) grecilor: identifice despre ce desfășurării războaielor
războaiele imperiu este vorba. greco-persane.
medice” Se notează titlul lecţiei
pe tablă: Războaiele
grecilor: războaiele
medice
DOBÂNDIREA Cauzele Cu ajutorul unei Urmăresc explicațiile Conversaţia Observa
NOILOR războaielor prezentări power-point, profesorului și imaginile rea
CUNOȘTINTE medice elevilor li se prezintă referitoare la cauzele Calculatorul dirijată
(27’) imagini şi informații războaielor greco-persane.
referitoare la cauzele Videoproiec
care au dus la izbucnirea torul
războaielor greco-
persane.
Explicația
› Cucerirea cetăților
grecești din Asia Mică

4
 de către Imperiul Persan.
› În 494 î.Hr. acestea în
frunte cu Miletul se
răscoală, dar sunt
înfrânte. Elevii completează Explicația Evaluar
schema lecţiei. e
După expunerea noilor formativ
cunoştinţe profesorul ă
realizează la tablă Conversaţia
schema lecţiei.
Primul
război Se proiectează imagini
greco- cu momentele primului Elevii descoperă în atlasul Descoperire
persan război greco-persan. istoric traseul urmat de a dirijată
persani în primul război
Bătălia de la Maraton pornit împotriva grecilor. Explicaţia
› 490 î. Hr. – o puternică
flotă persană se
îndreaptă împotriva
Atenei. Descoperire
› Grupați în jurul lui Elevii citesc documentul a
Miltiade, grecii obțin din Anexa 1 .
victoria de la Maraton. Fiecare grupă va avea de Conversaţia
răspuns la două
Maraton Profesorul solicită întrebări.Grupa elevilor Lucrul pe
elevilor să cu CES va avea întrebări grupe
citească informațiile din cu un grad mai mic de
Anexa 1 și să răspundă dificultate. Calculatorul
cerințelor. Videoproiec
Descoperă semnificația torul
bătăliei de la Maraton și Evaluar
Se prezintă un slide cu ecoul pe care această e
semnificația bătăliei de legendă îl are astăzi. formativ
la Maraton și ecoul pe Explicaţia ă
care această legendă îl
are în lumea modernă. Elevii completează
Al doilea schema lecţiei.
război După expunerea noilor Descoperire
greco- cunoştinţe profesorul
persan continuă schiţa lecţiei.
Descoperă evenimentele
ce au dus la izbucnirea
Se proiectează imagini celui de-al doilea război Fragmentul Observa
cu momentele celui de-al greco-persan. din manual, rea
doilea război greco- „Monument sistemat
persan. ul de la ică

5
 Bătălia de la Termopile Descoperă cu ajutorul Termopile” -
›Sub conducerea lui imaginilor proiectate pag. 57
Leonidas, armata greacă momentele importante ale Conversația
rezistă eroic la celui de-al doilea război
Termopile (480 î. Hr.), greco-persan.
dar este înfrântă prin Citesc fragmentul din
trădare. manual, „Monumentul de
Solicită elevilor să la Termopile” - pag. 57 şi Descoperire
citească fragmentul din răspund cerinţelor a
manual, „Monumentul profesorului Calculatorul
de la Termopile” - pag. Videoproiec
57 torul
Elevii urmăresc imaginile
şi identifică bătăliile de la
Bătălia de la Salamina Termopile, Salamina și Tabla şi
›Flota ateniană condusă Plateea. creta
de Temistocle obține
victoria de la Salamina
(480 î.Hr.) Elevii completează Descoperire
Bătălia de la Plateea schema lecţiei. a Evaluar
›Armata persană este Calculatorul e
înfrântă și pe uscat la Videoproiec formativ
Urmările Plateea (479 î. Hr.) Identifică bătăliile purtate torul ă
războaielor de greci și persani în cel
greco- Li se cere elevilor să de-al doilea război
persane identifice în atlasul Explicaţia
istoric, la pag. 10, Tabla şi
bătăliile purtate de greci creta
și persani în cel de-al Descoperă urmările
doilea război. războaielor greco-persane.

Se proiecteză imagini cu
urmările pe care le-au Descoperire
avut războaiele greco- a dirijată
persane asupra lumii Conversația
grecești
› Refacerea și înflorirea Tabla şi
Atenei creta
› Formarea Ligii de la Elevii completează
Delos în jurul Atenei schema lecţiei.
› Izolarea Spartei
nemulțumită de situația
mai bună a Atenei

Profesorul notează pe
tablă.

6
 Profesorul cere elevilor Grupele vor avea cerințe Lucrul pe
REALIZAREA să citeasca cerințele din separate. Grupa elevilor grupe
FEED-BACK- Anexa 2 și să le rezolve . cu CES va avea cerințe cu
ULUI(5’) un grad mai mic de
dificultate.
TEMA Formularea temei pentru Fiecare elev va avea de
PENTRU acasă. pregătit lecția Războaiele
ACASĂ (3ʼ) Se fac aprecieri asupra grecilor: războaiele
calității prestației medice, și exercițiul
elevilor și sunt notați. 1/57din manual.

Plan de lectie (clasa a V-a)

RĂZBOAIELE MEDICE

Unitate de invatare:Grecia Antica

Tema:De la razboaiele medice la razboaiele pelopenesiace.
C.S.:3.4,3.5
Obiective:
1.Localizarea in timp si spatiu a razboaielor medice.

7
 2.Alcatuirea unei axe cronologice cu principalele evenimente ale
razboiului.
3.Stabilirea consecintelor razboaielor medice.
4.Argumentarea importantei victoriei grecilor asupra Imperiului Persan.
Resurse: manual de istorie pt clasa a V-a (Ed.Teora ),atlas istoric,planse
,portrete ,tabla,creta. Bibliografie:Istoria vizuala a
lumii,Ed.Litera,2010;Atlas istoric didactic,Ed.Clio Nova,1997,autor
prof.Pascu Vasile.
SCHITA LECTIEI
Termeni-cheie:razboaie medice,Strateg,batalii(Termopile,Maraton,etc.),
Liga de la Delos,razboaie Peloponesiace.
Personalitati-cheie:-Darius cel Mare ,Xerxes cel Mare (Imperiul
Persan) -Leonida (regele Spartei,”eroul de la Termopile”) -Pausanias
(general spartan) -Miltiade,Temistocle,Aristide (strategi atenieni)
Repere cronologice:
-timpul istoric la care face referire lectia:Secolul V i.Hr.
-Perioada razboaielor medice :492-449 i.Hr.
-Batalia de la Maraton (490i.Hr.);
-Bataliile de la Termopile si Salamina (480 i.Hr.),Bataliile de la Plateea
si Mycale (479i.Hr,),infrangerea definitiva a persilor(449 i.Hr.)
Continuturile lectiei
A. .Razboaiele medice(raboaiele greco persane)-prezentare generala
Participanti:
1.Imperiul Persan(Darius cel Mare,Xerxes cel Mare)

8
2.Cetatile Grecesti Sparta si Atena (regele Spartei Leonida,generalul
spartan Pausanias; strategii Atenei:Miltiade,Temistocle si Aristide)
Timpul istoric: Secolul V i.Hr (492-449i.Hr.)
Locul desfasurarii:Grecia continentala,insulele grecesti,vestul
peninsulei Asia Mica,Tracia (atlas istoric)
B. Cauzele razboaielor medice.
 1.stapanirea persana a cetatilor grecesti din Vestul pen.Asia Mica
 2.dorinta de expansiune a Imperiului Persan (cucerirea Greciei)
C. .Desfasurarea razboaielor medice
Corespondente evenimente istorice-personalitati
 Batalia de la Maraton -strategul atenian Miltiade
 Batalia de la Termopile-regele Spartei Leonida
 Batalia de la Salamina-strategul atenian Temistocle
 Bataliile de la Plateea si Mycale-generalul spartan Pausanias
si strategul atenian Aristide
D. Consecintele razboaielor medice.
1.In primul rand ,victoria grecilor asupra Imperiului Persan
2.Atena devine principala putere militara a Greciei Antice(Liga de
la Delos)
3.Urmeaza o perioada de maxima stralucire in istoria Atenei,sub
conducerea lui Pericle. 4.Sparta a invidiat puterea militara a
Atenei,ajungandu-se la razboaie pentru suprematie in Peninsula
Pelopones (razboaiele peloponesiace)

9
10
 RĂZBOIUL PELOPONEZIAC

În sec. V î. Hr. Atena a atins maxima dezvoltate și înflorire. Cetatea era condusă de
Pericle.

Atena aformat împreună cu alte cetăți grecești (peste 200) au format o

alianță: Liga de la Delos.
Sparta împreună cu cetățile din Pelopones a formatLiga Peloponeziacă.
Între cele două alianțe a izbucnit un conflict. Acest război, numit ”războiul
peloponeziac”, s-a încheiat cu victoria Spartei. Aceștia au eliminat democrația
ateniană și au impus-o conducere tiranică.

11
 Războiul peloponnesiac (431-404 î.Hr.)

 deschiderea ostilităţilor a fost decisă în Congresul de la

Sparta, unde spartanii sub presiunea reprezentanţilor
Corinthului şi Megarei, au fost nevoiţi să iasă din expectativă
şi să ia conducerea forţelor peloponnesiace;
 în ceea ce priveşte strategia adoptată de cele două tabere,
fiecare parte înţelegea să-şi pună în valoare atuurile proprii.
Liga peloponnesiacă era mult mai puternică în ceea ce
priveşte armata pe uscat, în timp ce liga ateniană avea o flotă
superioară. Cunoscând această realitate, Pericle a imaginat
un plan de ducere a războiului care să pună accentual pe
acţiunile flotei;
 războiul, foarte îndelungat, are mai multe perioade:
1. 431-421 î.Hr. - este războiul arhidamic, numit aşa după
numele regelui spartan Arhidamos care conduce trupele
peloponnesiace. Victoriile şi înfrângerile se succed în
ambele tabere. 2. 421-415 î. Hr. - este cea de-a doua
perioadă, începe cu pacea lui Nikias, numită aşa după omul
politic atenian care a contribuit la încheierea acestei păci şi
durează până la hotărârea ecclesiei ateniene de a face o
campanie militară în Sicilia;
 expediţia ateniană din Sicilia s-a terminat cu un
dezastru pentru atenieni din care nu şi-au mai revenit.
Nikias îşi asumă singur conducerea unei expediţii pe
care nu o dories, după dezertarea lui Alcibiade,
promotorul expediţiei în Sicilia;

12
  armata ateniană a suferit un eşec lamentabil; în 413
î.Hr., supravieţuitorii au fost închişi în latomii
(cariere de pietre) în apropierea oraşului (Siracuza),
unde mulţi au murit de foame şi de epuizare.
2. 415-404 î.Hr. - este perioada finală a războiului,
caracterizată prin înfrângeri repetate ale Atenei şi prin
imixtiunea statului persan în acest conflict fraticid;
 aurul persan le-a permis spartanilor să pună la punct o puternică
flotă de război şi să-şi cumpere aliaţi printre cetăţile confederaţiei
de la Delos, cărora le promitea eliberarea de sub jugul atenian şi
care, de altfel, nu întârziară să se revolte (Chios în 412 î. Hr, apoi
Eretria şi Miletul);
 victoriile spartane din Sicilia, precum şi cea persană de la Aigos
Potamos a obligat Atena să capituleze (404 î.Hr.); pacea care s-a
încheiat prevedea predarea flotei ateniene, distrugerea
fortificaţiilor Atenei, rechemarea exilaţiilor, părăsirea tuturor
posesiunilor exterioare şi alianţă defensivă şi ofensivă cu Sparta.

13
14