Conceptul TEHNOLOGIA DIDACTICĂ versus conceptul STRATEGIA DIDACTICĂ
În pedagogia modernă nu există o viziune unitară privind conceptele tehnologia didactică
și strategia didactică. Menționăm, din start, că conceptul strategia a fost introdus în pedagogie fiind împrumutat din arta militară, iar conceptul tehnologia – din producție. Dicționarul Dictionnaire actuel de l*education remarcă că strategia pedagogică reprezintă „o manieră de abordare a educației necesară pentru realizarea unui scop specific”. Savantul Babanski I. K. indică că strategia didactică urmărește optimizarea actului de instruire „prin alegerea metodelor de învățământ de pe pozițiile principiilor învățământului”. Desigur, selectând, de exemplu, strategia algoritmică cadrul didactic nu va aplica problematizarea sau descoperirea în activitatea didactică preconizată. Metodele și tehnicile selectate vor fi corelate cu direcția strategică determinată. Unii cercetători(S. Cristea) consideră că strategia didactică „ reprezintă un grup de două sau mai multe metode și procedee” . În ansamblu literatura pedagogică de specialitate evidențiază o diversitate extinsă de interpretare a strategiilor didactice: „metode generale”, de tip expozitiv și interogativ, implicate în reușita actului de instruire ( Palmade, Guy); „ansamblu de decizii” care trebuie adecvate fiecărei situații concrete ( Noveanu Eugen); „modalități de programare” a evenimentelor realizabile în cadrul activității de instruire (Cerghit Ioan); „rezultat al interacțiunii mai multor procedee”, angajate în direcția îndeplinirii obiectivelor propuse ( Nicola Ioan); „mod de corelare a metodelor” stabilit în funcție de forma de organizare a procesului instructiv-educativ ( Călin Marin). În acest context ne întrebăm Pe care dintre acestea aspecte trebuie să se axeze cadrul didactic (utilizatorul) în activitatea sa profesională?În cadrul activității didactice sunt importante nu doar metodele și tehnicile, ci și formele de organizare a activităților, și mijloacele de învățămînt respective! Unde se regăsesc acestea? Evidențiem că o atenție insuficientă în literatura pedagogică este acordată conceptului tehnologie didactică. Constatăm că în ultima perioadă de timp tot mai frecvent se accentuează necesitatea utilizării adecvate a conceptului tehnologie didactică în practica educațională. DEX –ul explică astfel: Tehnologie. Ansamblul de procedee și de metode folosite în scopul obținerii unui produs. Savantul C. Cucoș prin tehnologie didactică în sens larg (generalizat în literatura de specilitate) înțelege ”ansamblul structural al metodelor, mijloacelor de învățămînt, al strategiilor de organizare a predării-învățării puse în aplicație în interacțiunea dintre educator și educat, printr-o strînsă corelare a lor cu obiectivele pedagogice, conținuturille transmise, formele de ralizare a instruirii, modalitățile de evaluare”. Analizînd literatura de specialitate observăm că corelarea între conceptele strategie didactică și tehnologie didactică se prezintă în moduri diverse: o strategia didactică ca concept strategic de predare- învățare-evaluare care determină tipul tehnologiei didactice ( strategie – plan teoretic, tehnologie – plan procesual tactic) (strategie globală); o strategia didactică ca parte componentă, ca un element al tehnologiilor didactice (strategie locală); o strategia didactică și tehnologia didactică sunt privite ca sinonime.
Considerăm că e absolut necesar să facem ordine în interpretarea conceptelor strategie didactică
și tehnologie didactică. Astfel: Strategia didactică semnifică „ linia de orientare în activitatea didactică preconizată” , „vectorul director ” (Ioan Cerghit, Dan Potolea, Lazăr Vlăsceanu, Ion Achiri ș.a.). Elaborarea unei strategii a predării-învățării reprezintă adaptarea unei linii directoare de acțiune căreia i se asociază un mod specific de organizare a învățării, de utilizare a metodelor și mijloacelor de învățământ. (Ioan Cerghit Perecționarea lecției în șco ala modernă.) Strategia pedagogică reprezintă "o manieră de abordare a educației necesară pentru realizarea unui scop specific" prin traducerea în practică a principiilor generale de proiectare a activității de formare-dezvoltare permanentă a personalității și a metodelor de instruire integrate optim la nivelul unui discurs didactic eficient, adaptabil ăntr-un context dat ( Dictionnaire actuel de l'education, , . ).
După gradul de dirijare a învățării se evidențiază tipurile de strategii didactice:
strategia algoritmică “axată pe profesor”; strategia semialgoritmică; strategia reproductivă; strategia expozitiv-euristică, caracterizată prin stil “axat pe profesor”; strategia expozitiv-euristică, caracterizată prin stil “axat pe grup”; strategia constructivistă; strategia axată pe cel ce învață; strategia euristică, axată pe descoperire/problematizare; strategia activ-particitativă; strategia inductivă; strategia deductivă: strategia analogică; strategia mixtă; strategia gîndirii critice; strategia bazată prioritar pe acțiunea de cercetare a elevilor; strategia de dezvoltare a creativității elevilor; strategia de evaluare; ș.a. Cadrul didactic va ține cont de faptul că selectarea strategiei didactice pentru lecția sau activitatea didactică preconizată se va face în aspectul adoptării unui mod de abordare a invățării (prin problematizarea euristică, algoritmizată, axată pe elev, axată pe profesor, axată pe acțiune etc.). Strategia didactică determină tehnologia didactică. Tehnologia didactică reprezintă un ansamblu de forme, metode, tehnici, procedee și mijloace de învățământ integrate la nivelul unor acțiuni implicate în realizarea unor obiective educaționale (I. Achiri) . În contextul celor expuse mai sus considerăm că în proiectul didactic al lecției trebuie să fie indicată atât secvența Strategia didactică (de exemplu, Strategia constructivistă, sau Strategia gândirii critice, sau Strategia euristică etc.), cât și secvența Tehnologii didactice, evidențiind cele trei poziții importante pentru actul instruirii: a) Forme (frontal, individual, în grup(în echipă, în perechi)); b) Metode, tehnici, procedee (2-4 prioritare); c) Mijloace de învățământ, din perspectiva realizării obiectivelor lecției (activității didactice), tehnologii corelate cu strategia determinată. În concluzie: Strategia răspunde la întrebarea Care este direcția de deplasare?, iar Tehnologia răspunde la întrebarea Cum și cu ce se va realiza aceasta?
CONCEPTUL DE METODĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT Termenul „metodă” derivă etimologic din grecescul methodos și are înțelesul de drum, cale”. În didactică, metoda se referă la calea care se urmează, drumul ce conduce la
Managementul timpului în 4 pași: Metode, strategii și tehnici operaționale de gestionare a timpului în favoarea ta, de echilibrare a obiectivelor personale și profesionale