Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• SCRIITOR
• FILOLOG
• OM POLITIC
• MEMBRU FONDATOR AL ACADEMIEI ROMÂNE ȘI
PRIMUL SĂU PREȘEDINTE
• REPREZENTANT AL GENERAȚIEI PAȘOPTISTE
”Zburătorul este un personaj
fantastic, care se arată, pe
înserat, tinerelor fete, le
determină să se îndrăgostească
de el și apoi dispare.”
Mitul Zburătorului este consemnat, inițial, în Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir:
„… este o nălucă, un om tânăr, frumos, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile
de curând măritate și toată noaptea săvârșește cu dânsele lucruri necuviincioase, cu
toate că nu poate fi văzut de ceilalți oameni, nici chiar de cei care îl pândesc.”
Tema: Motivul zburătorului
Titlul: Trimite chiar la sursa de inspirație – folclorul românesc, de unde
autorul a preluat unul dintre miturile fundamentale (cel erotic).
Ideea: Patimile triluiesc evitate („Să fugă fata mare de focul de
iubit”), fiindcă pătrund în inima omului și sunt greu de îndepărtat („Nici
rugi nu te mai scapă. — /Ferească Dumnezeu!”).
Textul dezvoltă, în prima parte (IDILA), trăirile unei adolescente, Florica.
Ea descrie mamei sale aceste senzaţii fizice, pe care le trăieşte:
•„pieptul mi se bate”
•„Un foc s-aprinde-n mine, răcori mă iau la spate”
•„Ah! inima-mi zvâcneşte!”
•„ochii-mi văpăiază”
•„tremur de nesaţiu”
•„Obrajii..unul arde, şi altul mi-a răcit!”
•„o piroteală de tot m-a stăpânit”.
Mama îi propune soluţiile din viaţa satului: „du-te la moş popa” babele
din sat, vrăjitorul.
În partea a doua (PASTELUL), este prezentată imaginea
unui sat pe înserat, prin imagini vizuale și auditive
Zmeu „Tot zmeu a fost, surato” fulger „Dar ce lumină iute ca fulger trecătoare”
•„tras printr-un
inel” •este ironizată
•fiindcă, de fapt,
•„nas ca vai de
el” zburătorul este
duhul rău.
dialogul dintre cele două
vecine, dintre mamă şi Florica,
tema, eroii, conflictul, subiectul prezenţa unor elemente
Elemente realistice: reflectă viaţa satului românesc dialectale din Muntenia,
de la mijlocul sec. al XlX-lea folosirea unor expresii ale limbii
vorbite aduc acel plurilingvism
caracteristic realismului: