FORMAREA SENTIMENTELOR MORALE DE DRAGOSTE,CINSTE,

ADEVAR, PRIN POVEŞTI ŞI BASME

Despre literatura pentru copii şi tineret se vorbeşte din ce în ce mai

puţin. A devenit un truism afirmatia ca ea este ,,Cenuşăreasa,, marii
literaturi, dar totodata voi sublinia motivul pentru care mi-am ales aceasta
tema de dezbatere.
Copilul are un nivel scăzut de înţelegere a operei literare, dar pe măsura
dezvoltării sale psihice, el devine tot mai receptiv la adevăratele valori
estetice. Din nastere, copilul este dotat cu multă fantezie şi capacitate
imaginativă,,Ca şi omul primitiv, copilul mic are o logică a sa , mai bine
spus o mentalitate prelogică”. De aici uşurinţa cu care confundă cauza cu
efectul, găseşte solutii animistice, insufleţeşte obiectele,umanizează lumea
necuvantătoarelor:,, Datorită capacităţii copilului de a intra în pielea
personajelor, de a se identifica de obicei cu eroii cartilor povestilor ,
basmelor el indrăgeşte tocmai eroii memorabili din aceste opere aceştia
urmarindu-i tot restul vieţii lor”. In ordinea preferinţelor copiilor pe primul
loc se situează basmele si poveştile. Basmele le considera,, visuri ale
popoarelor”sunt plasmuiri ale minţii şi fanteziei populare.
Basmele transpun int-un univers fantasticproblemele vieţii oamenilor, in
ele oamenii i-au proiectat cele mai îndrăzneţe visuri, aspiraţiile spre mai
bine, dorinţa de stapânire a forţelor naturii.basmul recurge în primul rând la
virtuţile imaginarului, permiţând copilului să se identifice cueroii, să se vadă
pe sine în lumina unui model, facându-l să-şi doreasca să ajundă la fel ca şi
modelul sau, viteaz, curajos, harnic, ascultator.
Personajele basmului se grupează in cupluri opuse pentru a ilustra
conflictuliar formele finale au onotă mai pronunţată subiectivă, prin ele
povestitorul îl reduce pe ascultaător sau cititor în planul real.
Între basme şi poveşti nu există deosebiri esenţiale, în primele predomină
fantasticul, pe când în celelalte ele ocupă un loc secundar sau este inlocuit
uneori cu elemente din recuzita superstiţiilor.
Motivele poveştilor sunt asemănătoare cu ale basmelor acestea sunt
inspirate din folclor sau chiar din viaţa de zi cu zi, punându-se accent
întotdeauna pe lupta binelui asupra răului. Şi în poveşti vom găsi personaje
pozitive şi negative iar felul lor de a fi este un model pentru micii ascultători
sau cititori.
De aceea este bine ca măcar emoţional să ,, treacă”prin pielea
personajelor deoarece astfel vor face diferenţa între fapte bune sau rele, vor
medita poate uneori inconştient asupra faptelor pe care personajele le fac.
Vor conştientiza faptul că binele învinge întotdeauna, că cei buni sunt
lăudaţi şi au prieteni, iar cei care fac fapte rele sunt pedepsiti şi ajung sa fie
respinşi de cei din jur.
Vor căuta întotdeauna să fie în ,, pielea ,, personajelor pozitive: buni,
iubitori, curajoşi, ascultători. Am experimentat la jocurile de rol sau
dramatizări , dacă ei îşi alegeau personajele poveştii întotdeauna trebuia să
numesc eu ,, lupul cel rău, sau fata babei cea urâtă”doar cei curajoşi se
încumetau singuri. Prin audiere, ,,citire de imagini”cu personaje din poveşti,
dramatizări, teatru de papuşi , copiii sunt puşi în faţa unei lumi enigmatice
pline de patos şi necunoscut încercând să înţeleagă sau să imită
comportamentul pozitiv al eroilor lor.
Lăsându-i pe copii să manipuleze cărţile de mici ei vor ajunge să prindă
drag de ele şi să le preţuiască dincolo de coperţile colorate conţinutul
ajungând să-i fascineze până la ultima filă. Iar acest lucru este atât de
benefic atât pentru vocabularul lor cât şi pentru fantezia care le dezvoltă
creativitatea şi care îi face să devină mai deschişi la minte şi la suflet.
Trăind alături de personajele preferate vor încerca să nu facă aceleaşi greşeli
pe care le-au facut eroii lor deoarece deja recunosc repercursiunile faptelor
lor.
Astfel le va creşte stima de sine şi vor deveni şcolarii, adolescenţii, tinerii
de mâine cu o viziune mai bună asupra vietii.

EDUCATOARE: POLGAR FELICIA

GRADINIŢA CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL,, FLOARE DE LOTUS”
ODOREU, JUD. SATU MARE