30.

Numiti si analizati formele de reorganizare a persoanei juridice (fuziune,

dezmembrare, transformare)

Persoana juridică se poate reorganiza prin fuziune, dezmembrare şi

transformare.

Fuziunea este o operaţiune tehnicojuridică de reorganizare prin care două sau mai
multe societăţi comerciale sau persoane juridice cu scop lucrativ îşi unesc
patrimoniile într-o singură persoană juridică pentru concentrarea capitalului şi
sporirea rentabilităţii.

Dezmembrarea este o operaţiune tehnico-juridică de reorganizare, prin care o

societate comercială se împarte în două sau mai multe societăţi comerciale
independente sau prin care dintr-o societate comercială se separă o parte, formând
o societate comercială independentă.

Transformarea este o operaţiune prin care societatea, pe parcursul existenţei,

trece de la o formă juridică la alta, îşi schimbă forma iniţială537. Aşadar, o
societate înregistrată îşi continuă existenţa, însă sub o altă formă, cu condiţia că
hotărârea în acest sens se adoptă la adunarea generală a asociaţilor cu majoritatea
de voturi indicată de lege şi de actul constitutiv şi că îndeplineşte toate condiţiile
legale prevăzute pentru forma de organizare juridică pe care o ia.

31. Analizati modurile de dizolvare a persoanei juridice (voluntara, fortata)

Dizolvarea voluntară intervine în cazul:

a) expirării termenului stabilit în actul de constituire;

b) atingerii scopului propus;

c) imposibilităţii atingerii scopului propus;

Dizolvarea forţată se face prin act judecătoresc. Astfel, societatea comercială,

conform art.86 din Codul civil, se dizolvă în temeiul hotărârii judecătoreşti:

- în cazurile prevăzute la art.87 din Codul civil;

- în caz de insolvabilitate sau în caz de încetare a procesului de insolvabilitate în

legătură cu insuficienţa de bunuri
 32. Analizati cazurile de dizolvare voluntara a persoanelor juridice cu scop
lucrativ.

Dizolvarea voluntară intervine în cazul:

a) expirării termenului stabilit în actul de constituire;

b) atingerii scopului propus;

c) imposibilităţii atingerii scopului propus;

33. Analizati cazurile de dizolvare fortata a persoanelor juridice cu scop

lucrative.

Dizolvarea forţată se face prin act judecătoresc. Astfel, societatea comercială,

conform art.86 din Codul civil, se dizolvă în temeiul hotărârii judecătoreşti:

- în cazurile prevăzute la art.87 din Codul civil;

- în caz de insolvabilitate sau în caz de încetare a procesului de insolvabilitate în

legătură cu insuficienţa de bunuri

34. Analizati procesul de lichidare a persoanei juridice cu scop lucrative

Procedura de lichidare implică următoarele operaţiuni:

- intrarea lichidatorului în funcţie şi primirea patrimoniului societăţii;

- informarea creditorilor şi publicarea avizului în „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova”;
- înaintarea creanţelor;
- întocmirea bilanţului de lichidare;
- satisfacerea creanţelor;
- repartizarea între asociaţi a activelor rămase;
- prezentarea Camerei Înregistrării de Stat a actelor;

Procedura lichidarii este instituita in favoarea asociatiilor, ea cuprinde urmatoarele

operatiuni:

- Inlocuirea organelor de administrare curenta si predarea gestiunii.

- Informarea creditorilor
- Elaborarea proectului de lichidare
- Lichidarea activului si pasivului
- Radierea societatii comerciale din Registrul de stat
 35. Definiti termenul de insolvabilitate , incapacitate de plata si
supraindatorare adminitratorul insolvabilitatii

Noţiunea insolvabilitate este strâns legată de noţiunea faliment. În unele

legislaţii, acestea sunt considerate sinonime, în altele, prin insolvabilitate se
înţelege ceea ce alţii înţeleg prin faliment, deşi este preferată utilizarea unei
singure noţiuni. Există însă şi legislaţii care fac distincţie între aceste două
cuvinte, considerând insolvabilitatea o stare de fapt a debitorului insolvabil, iar
falimentul o stare de drept, adică o insolvabilitate constatată de instanţa de
judecată competentă. Prin insolvabilitate se înţelege starea de fapt a societăţii
comerciale caracterizată prin imposibilitatea ei de a-şi onora obligaţiile ajunse
la scadenţă

36. Caracterizati participantii la procesul de insolvabilitate

În procesul de insolvabilitate sunt implicate, exercitând anumite atribuţii,

instanţa de judecată, administratorul insolvabilităţii, adunarea creditorilor şi
debitorul în calitate de subiect supus falimentului.

37. Stabiliti si analizati fazele procesului de insolvabilitate

Procedura de insolvabilitate poate fi definită ca o totalitate de acte procedurale

realizate cu participarea obligatorie a instanţei de judecată, îndreptate spre
satisfacerea concomitentă şi proporţională a creanţelor creditorilor unui debitor
aflat în incapacitatea de plată sau supraîndatorare

Datorită specificului desfăşurării procedurii de declarare a insolvabilităţii,

aceasta dispune de anumite caractere specifice: caracterul unitar, concursal de
remediu, general, colectiv, egalitar şi judiciar.

38. Consecintele incetarii procesului de insolvabilitate

Încetarea procesului de insolvabilitate după distribuirea finală

Finisarea distribuirii masei debitoare în cazul procedurii de lichidare a

patrimoniului semnifică intrarea procesului de insolvabilitate în ultima sa fază –
cea de încetare.     După terminarea distribuirii finale, instanţa de judecată hotărăşte
încetarea procesului de insolvabilitate.

Încetarea procesului de insolvabilitate din alte motive

Refuzul intentării procesului de insolvabilitate în cazul insuficienţeimasei

debitoare Conform art.153 al Legii insolvabilităţii atunci cînd se constată că
debitorul nu dispune de bunuri sau că bunurile lui nu permit acoperirea
cheltuielilor procesului de insolvabilitate, instanţa de judecată adoptă o încheiere
prin care respinge cererea introductivă şi hotărăşte lichidarea debitorului. Această
încheierea de respingere a cererii introductive poate fi contestată cu recurs.      

39. Statutul juridic al societatii in nume colectiv

Definiţie. Codul civil al R.M., art. 121, defineşte societatea în nume colectiv drept
societate comercială ai cărei membri practică, în conformitate cu actul de
constituire, activitatea de întreprinzător în numele societăţii şi răspund solidar şi
nelimitat pentru obligaţiile acesteia.

În doctrina română societatea în nume colectiv este definită ca o societate

constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multor
persoane, care pun în comun mai multe bunuri, pentru a desfăşura o activitate
comercială, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi în care asociaţii răspund
nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.

40. Statutul juridic al societatii in comandita

Societatea în comandită este o societate constituită prin asocierea a două sau mai

multe persoane, care se bazează pe încredere reciprocă.

 Acestea pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială în

scopul împărţirii beneficiilor. 

Ele răspund pentru obligaţiile sociale, după caz, nelimitat şi solidar (asociaţii
comanditaţi) sau în limita aportului lor (asociaţii comanditari).

41. Statutul juridic al SRL

Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) este o societate comercială cu

personalitate juridică, al cărei capital social este divizat în părți sociale conform
actului de constituire și ale cărei obligații sunt garantate cu patrimoniul societății.

O societate cu răspundere limitată (abreviată curent ca S.R.L. ori SRL) este o

formă legală de companie, o anumită formă de persoană juridică, care are
o răspundere limitată în fața legii și față de proprietarii acesteia

42. Statutul juridic SA

Societatea pe acțiuni (abreviat SA sau S.A.) este una din formele de societate

comercială cu o largă reglementare și implementare pe plan internațional. Aceasta
este o societate de capitaluri, asociații răspund pentru pierderile societății doar în
limita acțiunilor deținute. Astfel spus, asociații nu pot pierde mai mult decât au
investit. Societatea pe acțiuni era denumită în legislația mai veche
din România, societate anonimă.

Societatea pe acțiuni de tip deschis este acea societate în care acționarii au

dreptul nelimitat să înstrăineze acțiunile care le aparțin, acestea și alte hârtii de
valoare putând fi vândute public unui cerc nelimitat de persoane.

Societatea pe acțiuni de tip închis este societatea în care acționarii au dreptul să

vândă propriile acțiuni numai în cadrul societății (acționarilor ei sau însăși
societății). Potrivit legilor românești, societatea pe acțiuni de tip închis nu poate
avea mai mult de 50 de acționari, 

43. Statutul juridic al societatilor cooperatiste

Societatea cooperatistă (cooperativa) este o persoană juridică formată

de  ersonae fizice sau ersonae juridice, care depun într-un mod comun anumite
valori patrimoniale, al cărei scop constă în favorizarea şigarantarea intereselor
economice ale membrilor săi.

44. Statutul juridic al intreprinderii de stat si municipale

Întreprinderea de stat este persoana juridică care desfăşoară activitate de

întreprinzător în baza bunurilor proprietate de stat transmise ei în administrare
și/sau ca aport în capitalul social și în baza proprietății obținute de aceasta în
rezultatul activității economico-financiare.

Întreprinderea municipală este persoana juridică care desfăşoară activitate de

întreprinzător în baza bunurilor proprietate a unităţii administrativ-
teritoriale/unității teritoriale autonome Găgăuzia transmise ei în administrare și/sau
ca aport în capitalul social și în baza proprietății obținute de aceasta în rezultatul
activității economico-financiare.