46.

Numiţi şi caracterizaţi facilităţile tarifare la exportul în UE

În comerţul cu statele membre ale UE, Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP

Plus) a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2006. UE a acordat regimul GSP+ doar unui
numră de 15 ţări, printre care numai Moldova şi Georgia, ca membre ale CSI,
benefi ciază de acest regim. Începând cu anul 2008, Comisia Europeană acordă
Republicii Moldova preferinţe comerciale autonome (PCA), care includ practic
toate felurile de mărfuri autohtone destinate exportului.

Pentru produsele lactate, carne şi produse din carne, ouă de pasăre, vinuri din
struguri, altele decât vinurile spumoase, cereale de bază (grâu, porumb, orz), zahăr
sunt stabilite cote în limita cărora produsele menţionate pot fi exportate în UE, cu
scutirea de drepturi vamale. Distribuirea cotelor şi gestionarea contingentelor
tarifare la export mărfurilor pe piaţa UE se efectueaza de către Ministerul
Economiei şi Comerţului3 . Mecanismul de distribuire a cotelor la exportul
produselor originare din Republica Moldova în ţările Uniunii Europene este
aprobat prin Regulamentul Anexa la Hotărârea Guvernului nr.262 din 7 martie
2008.

Principiile de distribuire stipulate în acest Regulament sunt urmă- toarele:

a) Repartizarea cotelor la export la produsele în cazul cărora au fost stabilite

cote tarifare va fi realizată reieşind din volumul de producţie a
întreprinderilor exportatoare şi/sau capacitatea acestora de a valorifi ca
cotele oferite.
b) Eliberarea autorizaţiilor la exportul mărfurilor în Uniunea Europeană se va
face în ordinea recepţionării cererilor, în baza principiului general „primul
sosit-primul servit”, cu limitarea cotelor oferite de până la 10% din
contingentul tarifar existent, cu excepţia mărfurilor prevăzute la poziţiile
tarifare 0408 şi 1701 ale Nomenclatorului Mărfurilor (nr.1525 /29.12.2007).
c) Eliberarea autorizaţiilor de export pentru produsele din cadrul poziţiilor
tarifare 0407 00 şi 1701 99 10 Zahăr alb se vor acorda în exclusivitate
 producătorilor de zahăr şi ouă din Republica Moldova, în funcţie de volumul
producţiei fabricate în anul precedent şi stocurile disponibile.
d) Evidenţa solicitărilor recepţionate se va ţine în registrul Ministerului
Economiei şi Comerţului în ordinea în care acestea au fost depuse.

47. Caracterizaţi tipurile de falsificări de sortiment şi de calitate

Falsificarea de sortiment reprezintă contrafacerea mărfurilor care se realizează prin

înlocuirea totală sau parţială a mărfii cu un alt produs, care are unele caracteristici
asemănătoare cu marfa falsificată.

Înlocuitorii cu care se falsifică marfa au unele caracteristici specifice:

• sunt mai ieftini în comparaţie cu marfa naturala care se falsifică;

• au proprietăţi consumiste mai scăzute;

• sunt asemănătoare cu marfa naturală (după aspectul exterior, culoare, gust,

miros, consistenţă).

Falsificarea calitativă reprezintă contrafacerea mărfurilor cu adaosuri alimentare

şi nealimentare în scopul «îmbunătăţirii» proprietăţilor organoleptice.

Aceasta poate fi realizată şi prin înlocuirea mărfurilor de calitate bună cu mărfuri

similare de calitate proastă.

Metodele falsificării calitative:

• folosirea adaosurilor care imită (modelează) îmbunătăţirea calităţii. Aceste

adaosuri sunt prevăzute în reţeta tehnologică.

• resortarea, reprezintă înlocuirea intenţionată a mărfurilor calitative cu cele

de calitate joasă.

ex: cafea Arabica de calitate superioară poate fi înlocuită cu cafea Robusta de

calitatea I.
 48. Caracterizaţi tipurile de falsificări de cantitate, de preţ şi informaţională

Falsificarea cantitativă reprezintă inducerea în eroare a consumatorului din contul

abaterilor esenţiale de la parametrii nominali ai mărfurilor (masă, volum, lungime,
etc.) care depăşesc normele stabilite de abateri

Metode de falsificare cantitativă:

• Folosirea mijloacelor de măsurare defectate (cu precizia joasă,

neverificate metrologic):

- mijloace propriu-zise (greutăţi, metru, veselă de măsurare)

- aparate (cântare, contoare)

Metode greşite (incorecte) de măsurare

• instalarea incorectă a cântarului

• aşezarea incorectă a mărfii la cântar

Falsificarea preţurilor reprezintă inducerea în eroare a consumatorului prin

vânzarea mărfurilor de calitate joasă la preţul celor de calitate înaltă;

- sau prin vânzarea mărfurilor cu dimensiuni mai mici la preţul mărfurilor cu

dimensiuni mai mari (ex. vânzarea pâinii de 350g la preţul pâinii de 400g).

Falsificarea de preţ este bazată pe majorarea ilegală a preţurilor în scopul obţinerii

veniturilor nelegale.

• Falsificarea informaţională reprezintă inducerea în eroare a

consumatorului prin folosirea informaţiei incorecte despre marfă, care nu
corespunde adevărului.

• Informaţia incorectă se aplică pe etichete, ambalaj, documente însoţitoare, se

transmite prin publicitate.
 • Ex. dacă pe ambalajul margarinei este scris „unt ”, acest produs se consideră
falsificat.

Falsificarea informativă foarte des se întâlneşte la indicarea datelor

referitoare la:

• denumirea mărfii (în loc de unt – margarină)

• ţara – producătoare

• firma – producătoare

• cantitatea mărfii

• apartenenţa la un anumit lot de marfă

49. Caracteristica modalităţilor de falsificare a produselor din carne

Carnea şi peştele se pot falsifica mai greu şi falsurile sunt mai uşor de pus în
evidenţă în cazul cărnii prin probe organoleptice şi histologice. Activitatea
frauduloasă devine tentantă dacă se face pe baza unor cunoştinţe profesionale
temeinice, în mod rafinat şi în cantităţi foarte mari.

Falsificări şi substituiri frauduloase apar, însă, la tocături, prin creşterea în raport

cu prevederile din normative a proporţiei de material făinos (orez, făină, pâine) şi
prin substituirea unei părţi din carne cu slănină, osânză sau subproduse de abator
mai ieftine.

50. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor din

peşte

Carnea şi peştele se pot falsifica mai greu şi falsurile sunt mai uşor de pus în
evidenţă în cazul cărnii prin probe organoleptice şi histologice. Activitatea
frauduloasă devine tentantă dacă se face pe baza unor cunoştinţe profesionale
temeinice, în mod rafinat şi în cantităţi foarte mari.
Falsificări şi substituiri frauduloase apar, însă, la tocături, prin creşterea în raport
cu prevederile din normative a proporţiei de material făinos (orez, făină, pâine) şi
prin substituirea unei părţi din carne cu slănină, osânză sau subproduse de abator
mai ieftine.

51. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor lactate

Laptele şi brânzeturile sunt cel mai des obiect al substituirii din produsele culinare,
dar şi diluarea laptelui cu apă şi prezentarea unui sort de brânzeturi drept altul sunt
forme frecvente de falsificare.

52. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor

alcoolice

Vinurile sunt falsificate în principal prin diluare cu apă, cupajare ilicită de vinuri

din soiuri bune cu vinuri comune sau degradate, recondiţionarea unor vinuri
degradate.

Falsificarea vinurilor şi a băuturilor alcoolice

Vinul, berea şi băuturile alcoolice distilate se pot falsifica prin următoarele

manopere frauduloase:

•adaosul îndulcitorilor naturali ( zahăr invertit, zaharoză, zahăr brut din trestia
dezahăr) sau a îndulcitorilor sintetici (zaharină, ciclamat, aspartam) în musturi
sauvinuri;
•adaosul amidonului;

•cupajările ilicite ale vinurilor din soiuri pure cu vinuri comune, sau degradate;

•recondiţionarea unor vinuri degradate, sau rebutate;

•alcoolizarea vinurilor prin adaos de alcool etilic;

•diluare cu apă;

•neutralizarea acidităţii;
•adaosul unor coloranţi naturali, sau sintetici;

•adaosul unor arome naturale, sau de sinteză.

Dintre metodele de identificare şi determinare a falsificării vinurilor şi băuturilor al
coolice se pot menţiona:

- identificarea coloranţilor de sinteză prin determinarea culorii,

- identificarea şi determinarea conţinutului de alcool metilic;
- identificarea şi determinarea conţinutului de zaharină
BĂUTURILE VINURILE
ALCOOLICE  diluare cu apă, prin care este micşorat gradul
alcoholic şi este
influenţată aciditatea, la degustare vinul devine apos,
fără consistenţă
 mascarea unor defecte sau recondiţionarea unor
vinuri
degradate, prin adăugarea unor substanţe în vederea
modificării gustului şi aromei (coloranţi, arome
sintetice)
 adăugarea de alcool – se remarcă la degustare
prin
mirosul de alcool, gustul puţin aromat, amărui
 adăugare de zahăr sau alte substanţe îndulcitoare
(
prezintă o dulceaţă puţin plăcută, care dispare foarte
repede)
 adăugarea simultană de apă, alcool şi zahăr
 obţinerea vinurilor din drojdie şi tescovină cu
adaos de
zahăr şi comercializarea lor
BEREA
 adaos de detergent pentru a spori volumul
spumei, ceea
ce afectează grav sanatatea consumatorilor
CONIACUL
 diluare cu apă şi ceai
WHISKI
 substituire cu un amestec de alcool etilic, apă
coloranţi
 diluarea tăriei alcoolice de la 430 la 22-230
-
 53. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor
gustative (ceai, cafea)
Cafeaua şi ceaiul se falsifică rar ca materii prime, ele fiind controlate de
importator. În alimentaţia publică se falsifică prin utilizarea ceaiului sau cafelei
epuizate, fals uşor de pus în evidenţă prin metode organoleptice şi de laborator.

CAFEAUA CAFEAUA VERDE

 amestecare cu boabe din aluat sau din lut acestea
pot fi
uşor de identificat: boabele din lut au greutate mare,
iar cele din aluat se înmoaie uşor în apă
 tratare cu apă în vederea măririi bobului pentru
a fi
prezentate ca fiind de calitate superioară
 lustruirea boabelor în vederea îmbunătăţirii
aspectului
CAFEAUA BOABE MĂCINATE
 extragerea cofeinei
 prajirea intense în scopul mascării unor boabe de
cafea
avariate în urma contactului cu apă de mare
 ungerea cu soluţii de zahăr, uleiuri, gelatină
CAFEAUA MĂCINATĂ ŞI CEA SOLUBILĂ
 amestecare cu diferiţi înlocuitori (extract de
secară, de cicoare,
năut, malţ) sau cu zaţ de cafea

CEAIUL  adăugare de frunze ale altor plante ce au

caracteristici
exterioare asemănătoare
 utilizarea cozilor într-o proporţie mai mare decât
cea
admisă
 folosirea de frunze de ceai deja utilizate
 recondiţionarea ceaiului deteriorate, folosind
substanţe
colorante artificiale
 amestecarea ceaiului de calitate inferioară cu cel
de calitate
superioară
 54. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a mierii

FALSIFICARILE MIERII DE ALBINE

         a)Falsificarea cu sirop de zahar

-semne:

  existenta substantelor de ingrosare

  solutia suprasaturata da o cristalizare rapida dupa
racire
  se observa 2 faze:una lichida,deasupra,una mai
consistenta la fundul vasului
  cristalele sunt albicioase si au consistenta tare 
  daca substituirea este totala,culoarea mierii este
foarte deschisa
   daca se foloseste caramelul,acesta se deceleaza prin
analize chimice specifice
  amilaza lipseste
 creste % de apa peste 20% 
   hidroximetilfurfurolul lipseste  

       b)Falsificarile cu sirop de zahar invertit artificial

 mierea este extrem de lichida

  culoarea este portocalie-brun-rosietica 
  aroma specifica lipseste
  gustul poate fi de caramel
 creste continutul de zaharoza
   continutul de HMF este ridicat(10-100mg)
  cenusa este alcalina
  Na e 70-80mg/100g.

       c)Mierea provenita de la albinele hranite intensiv cu miere

       d)Falsificarea cu sirop de porumb sau alt hidrolizat enzimatic de amidon  

 prezenta dextrinelor   

       e)Falsificarile cu melasa

  zahar invertit este sub 60%

  zaharoza este peste 10%
 reactiile de identificare a dextrinelor sunt intens
pozitive 
  cenusa este peste 1%
 substante proteice sunt peste 1%

       f)Falsificarile cu substante de ingrosare-amidon si gelatina

 absenta enzimelor
   decelarea cu iod da culoare albastra
  se observa granule de amidon la microscop
  valoarea proteinelor este peste 1% 

IDENTIFICAREA FALSURILOR DIN MIEAREA DE ALBINE

Conservantii se pot adauga pentru a preveni fermentatia sa.Practica este interzisa
de lege si este incadrata in categoria de falsificari.

Principalii conservanti sunt acidul salicilic si sarurile sale(salicilatii si aspirina),ca

si acidul benzoic si sarurile acestuia.Utilizarea altor conservanti este putin
probabila.

Acidul boric si boratii nu au efect inhibant asupra drojdiilor si mucegaiurilor.

Formolul ,chiar si in proportie redusa ,schimba gustul la miere.

Apa oxigenata are o slaba stabilitate chimica si efect inhibant de scurta durata
,deoarece isi exercita actiunea doar in timpul descompunerii ei cu eliberare de
oxigen.De asemenea,fiind un agent puternic oxidant imprima mierii unei
modificari orgsnoleptice.

Mierea de albine se falsifică cu zahăr care este de trei ori mai ieftin dar tehnicile
de decelare a falsurilor sunt precise.

55. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor de

cofetări

La falsificareaproduselor alimentare este posibilă obţinerea unor venituri ilicite cu

riscuri mici ale falsifiatorului, de aceea expertiza trebuie să acorde atenţia cuvenită
acestor falsuri:

 produse de cofetărie cu substituiri de materii prime şi semifabricate etc.

La produsele culinare apar şi forme specifice de falsificare, ca nerespectarea
raportului dintre partea solidă şi partea lichidă, a raportului dintre blat, cremă şi
glazură la produsele de cofetărie etc.

56. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor

parfumerice şi cosmetic

SĂPUNURI  un conţinut ridicat de apă

 utilizarea ambalajelor săpunurilor de bună
calitate pentru produse
de calitate inferioară
PARFUMURI DE  îmbutelierea falsurilor în imitaţii ale recipientelor
LUX originale –
falsurile au miros de alcool mai puternic, persistenţă
redusa, produc iritaţii ale pielii şi pot păta hainele

Exista o multitudine de modalitati de falsificare a produselor cosmetice si a

parfumurilor. Una dintre acestea este inlocuirea uleiurilor eterice naturale cu
substante chimice de sinteza, cum ar fi eugénolul, care imita mirosul de
cuisoare;vanilina care imita mirosul de vanilie. Uleiurile eterice sunt deosebit de
scumpe din cauzaprocesului de obtinere. Pentru a obtine 500 g ulei eteric de
trandafir sunt necesare1.575 kg de petale, iar un kilogram de petale se obtine de la
cca 780 de trandafiri. Substituirea unor uleiuri eterice naturale, foarte valoroase,
dar si foarte scumpe cualtele tot naturale, dar de o calitate inferioara, este o alta
modalitate de a falsifica un parfum. De exemplu, cel mai valoros ulei eteric de
trandafir se obtine din trandafiri albi.O alta practica este aceea de inlocuire a unui
component sau mai multor componentedin reteta de fabricatie

.Obtinerea unui parfum de lux poate dura ani si poate contine intre 90 si 200
decomponente, iar un specialist in parfumuri poate distinge pana la 3000 de
substantegratie unei memorii deosebite a mirosurilor.Pana si etichetele, flacoanele
si ambalajele de prezentare pot fi contrafacute.Casele de creatie a parfumurilor de
lux isi protejeaza produsele prin aplicarea peambalaj a unor holograme sau prin
confectionarea ambalajelor din sticla Galle, Murano,cristal satinat etc.Un fenomen
frecvent intalnit este imitarea marcilor

Aceasta modalitate decontrafacere se bazeaza pe necunoasterea completa a

marcii respective de catreconsumatori din cauza unor aspecte de nuanta
etimologica a cuvantului ce compune marcarespectiva. „Marca L’OREAL
GENESSIS a fost imitata de marca GENESSE (firma cucapital romano-belgian).
Contrafacerile in domeniul produselor cosmetice pot firecunoscute de cumparatori
printr-o metoda relativ simpla si la indemana: examinareaorganoleptica, care se
bazeaza pe folosirea combinata a celor doua simturi, mirosul sivazul, dar depinde
foarte mult de acuitatea simturilor si cunostintelor referitoare laparfumul, marca
examinata

57. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor din

piele naturala
MĂRFURILE ŢESĂTURILE
TEXTILE  nerespectarea proporţiei compoziţiei fibroase
TRICOTAJELE
 incadrarea intentionata a produselor de calitate
inferioara in clase
de calitate superioara
CONFECTII
 imitarea sau folosirea fără drept a unor mărci de
prestigiu – se
studiază finisajul, diferenţa de tuşeu, etichetarea în alte
locuri decât la cele originale
ÎNCĂLŢĂMINTEA  confecţionare din înlocuitori de piele –
DIN PIELE identificarea se face prin
NATURALA studierea dosului materialului dacă încălţămintea nu
este căptuşită şi prin examen microscopic se urmăreşte
existenţa desenului specific diferitelor tipuri de piele
 imitarea sau folosirea fără drept a unor mărci de
prestigiu – se
studiază calitatea tălpii, a cusăturilor

58. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a materialelor textile

MĂRFURILE ŢESĂTURILE
TEXTILE  nerespectarea proporţiei compoziţiei fibroase
TRICOTAJELE
 incadrarea intentionata a produselor de calitate
inferioara in clase
de calitate superioara
CONFECTII
 imitarea sau folosirea fără drept a unor mărci de
prestigiu – se
studiază finisajul, diferenţa de tuşeu, etichetarea în alte
locuri decât la cele originale
ÎNCĂLŢĂMINTEA  confecţionare din înlocuitori de piele –
DIN PIELE identificarea se face prin
NATURALA studierea dosului materialului dacă încălţămintea nu
este căptuşită şi prin examen microscopic se urmăreşte
existenţa desenului specific diferitelor tipuri de piele
 imitarea sau folosirea fără drept a unor mărci de
prestigiu – se
studiază calitatea tălpii, a cusăturilor
 59. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a articolelor de
giuvaierie

Procurarea articolelor din metale preţioase se face doar în magazine şi secţii

specializate. Articolele din metale preţioase şi pietre  scumpe  scoase  la vînzare
trebuie să aibă etichete plumbuite cu indicarea denumirii lor, producătorului,
articolului, titlului, greutăţii şi preţului pentru  1 gram, tipul garniturilor,
caracteristica lor.

Conform legii sunt considerate metale preţioase - aurul, argintul, platina şi

metalele platinice (paladiul, iridiul, rodiul, ruteniul, osmiul), indiferent de starea şi
forma în care se află acestea, inclusiv în forma nativă, afinată, precum şi în materie
primă, aliaje, semifabricate, produse industriale, compuşi chimici, resturi şi deşeuri
industriale şi de consum.

Pentru articolele din metale  preţioase, fabricate şi/sau  introduse  în  ţară

pentru  comercializare, se  stabilesc  urmatoarele titluri:

pentru  platină  - 900  (noua sute)

                         - 950  (noua sute cincizeci)

pentru  aur         -375  (trei  sute şaptezeci  şi  cinci)

                          -500  (cinci  sute)

                         - 585  (cinci  sute optzeci  şi  cinci)

                         - 750  ( şapte sute cincizeci)

                         - 900  (nouă sute)

                         - 958  (nouă sute cincizeci  şi  opt)

pentru  argint   - 800  (opt  sute)

                         - 830  (opt  sute treizeci)

                         - 875  (opt  sute şaptezeci  şi  cinci)

                         - 925  (nouă sute  douazeci şi cinci)

                        - 960  (nouă sute  şaizeci)

pentru  paladiu - 500  (cinci  sute)

                         - 850  (opt sute  cincizeci).

Despre contrafacerile în domeniul metalelor şi pietrelor preţioase.

Falsificarile  în domeniul metalelor  preţioase pot avea mai multe forme :

 imitaţiile de metale preţioase - există mai multe metale şi aliaje, care pot
semăna vizual cu metalele preţioase;
 umpluturile - uneori datorită construcţiei sau modelului, bijuteriile prezintă
cavitaţi goale, care pot fi umplute cu metal comun sau metal preţios cu titlu
inferior;
 falsificarea amprentei semnului de marcare;
 falsificarea pietrelor preţioase.

În cazul în care aveţi suspiciuni referitor la autenticitatea şi veridicitatea articolelor

din metale preţioase şi pietre preţioase puteţi să Vă adresaţi la Camera de Stat
pentru Supravegherea Marcării, pentru efectuarea expertizei acestora.

60. Caracteristica modalităţilor de falsificare şi identificare a produselor de

spălat şi curăţat

O problemă importantă a pieței bunurilor de consum moderne este

manipulare - introducerea fraudă de consum în circulație a mărfurilor, modificate
în mod deliberat sau au ascuns proprietățile și calitatea informațiilor pe care este în
mod evident incompletă sau insuficientă. Falsificarea de produse chimice de uz
casnic poate fi sortiment, calitatea și cantitatea.

Sortimentul de falsificare deliberată schimbare evidentă în numele unor

produse, cu scop, tip, marca. Este în special comună utilizarea ilegală a unor
branduri de produse cunoscute. Compozitiei situație și faptul că majoritatea
produselor chimice de uz casnic nu sunt supuse certificării obligatorii de
conformitate.

Falsificarea calitativă este deosebit de obișnuită. Principalele sale metode:

diluarea, neadăugarea sau absența componentelor individuale (de exemplu,
detergentul "Tide", constând din cretă zdrobită). Producătorii mici de produse
chimice de uz casnic falsifică produsele utilizând materii prime de calitate
inferioară, încălcând tehnologia de fabricație sau introducând componente care
imită caracteristicile organoleptice ale bunurilor

Întreprinderile care produc produse în serii mari, de regulă, efectuează

falsificare cantitativă - ambalează produsele cu o abatere semnificativă față de
masa sau volumul normativ. În GOST R 8.579 - 2001, pentru prima dată sa folosit
noțiunea de "ambalaj fals". Aceasta înseamnă că pachetul nu este umplut cu
conținut mai mare de 30%, dar aspectul său creează o idee falsă despre cantitatea
de bunuri. Această metodă de falsificare este observată în mediile în pulbere.

La locul de implementare se poate vorbi de falsificare tehnologică și de

completare. Cel mai adesea, substanțele chimice de uz casnic sunt falsificate în
timpul procesului de fabricație. Ambalajele falsifică în principal produsele
industriale (de exemplu, detergenții sintetici pentru spălătorii). În același timp,
falsificatorul împachetează produsele în recipiente mici, schimbându-și compoziția
pentru a reduce costurile.

Identificați produsele în momentul prelevării de probe; analiza documentelor

de însoțire și a cerințelor de marcare, cantitatea de produse. În testele de laborator,
se descrie aspectul, compoziția și scopul, se identifică proprietățile consumatorilor.
Calitatea produselor chimice de uz casnic este reglementată de standarde și
specificații.