TEMA “CÂND/CUM ŞI DE CE SE

ÎNTÂMPLÔ
PROIEC TEMATIC
“APA ŞI
TRANSFORMÃRILE EI”
AN ŞCOLAR: 2008-2009
NIVEL II
EDUC. NICOLAE MAGDALENA
GRÃDINIŢA “GHIOCEL” MOINEŞTI, JUD. BACÃU.
 HARTA PROIECTULUI
STARI DE AGREGARE
CARACTERISTICI
Lichidã,
Incolorã,
Solidã,
Inodorã,
Gazoasã.
Insipidã,
Transparentã,
Grea.

PROCESE FIZICE
Evaporare,
Condensare, IMPORTANTA
Topire .
Menţinerea vieţii,
Pãstrarea igienei,
Economie,
Încãlzirea locuinţei,
Transport,
Pagube-inundaţii
Divertisment.
 EVENIMENT DE DESCHIDERE
Problemele care le ridicã apa şi calitatea ei pentru viaţa
pe pãmânt şi nenumãratele întrabãri ale copiilor ce se
aratã interesaţi de acest subiect, m-au determinat sã aduc
acestã problemã mai aproape de înţelegerea micuţilor, sã
o explorãm împreunã. Vom porni în cãlãtoria noastrã
iarna şi în varã vom şti mult mai multe despre aceastã
comoarã care se doreşte respectatã.
“Viata este precum un curcubeu. Are nevoie atat de soare cat si de
ploaie.”

"Daca astepti momentul potrivit, te intrec altii care nu-l asteapta." (Woody Allen)
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENTIALE
Domeniul limbã şi comunicare
Dezvoltarea creativitãtii şi expresivitãţii limbajului oral;
Educarea unei exprimãri verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic.

Domeniul ştiinţelor
Dezvolatrea operaţiilor intelectuale prematematice;
Dezvolatrea capacitãţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurator, precum şi stimularea
curiozitãţii pentru investigarea acestuia;
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din naturã şi din mediul înconjurãtor.

Domeniul om şi societate
Educarea trãsãturilor pozitive de voinţã şi caracter şi formarea unei atitudini positive faţã de sine şi faţã de
alţii;
Formarea şi consolidarea unor abilitãţi practice specifice nivelului de dezvoltare motricã.

Domeniul estetic şi creativ

Stimularea expresivitãţii şi a creativitãtii prin picturã, desen, modelaj;
Formarea capacitãţii de receptare a liniei sonore şi a muzicii.

Domeniul psihomotric
Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bazã şi utilitar –aplicative.
 OBIECTIVE DE REFERINTA PE DOMENII EXPERIENTIALE
Domeniul limbã şi comunicare
să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor,
să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.

Domeniul ştiinţe
să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare- apa,
să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate,
să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.

Domeniul om si societate
-să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute,
-să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice,
-să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice.
Domeniul estetic şi creativ
-să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale,
-să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii,
-să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.

Domeniul psihomotric
•să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte,
•să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.
 COMPORTAMENTE VIZATE
Domeniul limbã şi comunicare
•discută cu colegii şi cu educataorea fenomene ale naturii,
•ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai departe intr-o activitate/intr-un joc etc.).
•urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori ascultând povestea cititãp şi povesteşte, la rândul său, poveşti/istorioare cunoscute;
•utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente;
•realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, intonaţia, cu sprijinul
educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.

Domeniul ştiinţe
•descrie caracteristici apei,
•analizează/compară transformãrile pe care le suportã apa în diferite situaţii, sub influenţa factorilor de mediu;
•adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
•cunoa-te existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa;
•exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate;
•compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi);
•observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate;
•verbalizează constatările efectuate, folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea...câte sunt în grupa...(echivalenţa) sau „sunt
mai multe/ mai puţine...decât în grupa...”(nonechivalenţa);
Domeniul om si societate
•îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje şi situaţii cunoscute;
•isi adapteaza comportamentul la diferite situaţii;
•conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi;
- manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune
•selectează materialul necesar temei propuse;
•verbalizează acţiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat
•execută, individual sau în grup, tema dată;
•manifestă spirit cooperant în activităţile de grup;
•utilizează unelte uşor de manevrat.

Domeniul estetic şi creativ

•realizează compoziţii plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte).
•redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea unor tehnici complementare modelajului;
•cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe.
Domeniul psihomotric
•îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare;
•execută corect acţiunile motrice învăţate, în condiţii variate, cât mai aproape de situaţiile reale;
•respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
•participă activ (în spiritul jocului) şi să-şi aducă contribuţia la reuşita echipei.
 RESURSE
MATERIALE UMANE DE TIMP
Copii, Sãptãmâna:
Reviste, imagini, Educatoare, 12-16 ian. 2009.
jetoane , Copii de la alte grupe.
apã, gheaţã,
reşou, pahare,
eprubete,
monezi, acuarele,
lapte, otet.  
METODE
Observare spontanã, brainstorming-ul,
explicaţia, demonstraţia,
experimental, invãţarea prin descoperire,
problematizarea, povestirea, exerciţiul.
INVENTAR DE ACTIVITÃŢI- PLANIFICATE INREGRAT
ACTIVITÂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALÃ
Joc de cunoaştere: ”Şiragul perlelor”, “Salutãm cu ochişorii”,
Joc de comunicare nonverbalã: “Dirijorul”, “Oglinda”,
Joc de încurajare: ”Pantomima”, “Şi eu pot ajuta!”
Opţional 1.“Cei şapte ani de acasã”-reguli de comportare la grãdiniţã-
“Dupã poame se cunoaşte pomul, dupã fapte omul”
2.”Sã ne jucãm cu artele” –“Prima lecturã a textului literar “.
ACTIVITÃŢI ŞI JOCURI DIDACTICE LA ALEGERE
Bibliotecã : ”Am spus corect?”, “Cum mai pot spune?”, “Cum ne comportãm la grãdiniţã”,
Artã: “Facem franjuri “, “Pictãm fulgi de nea”,
Ştiinţã: “De ce aburesc geamurile?”, labirint ” Drumul cãtre omul de zãpadã”,
Jocuri de mişcare: ”De-a maimuţica”, “Concurs de sãniuş”.
DOMENIUL LIMBÃ ŞI COMUNICARE
Lectura educatoarei: “Povestea fulgului de nea”,
joc didactic ”Cum mai pot spune?”- alcãtuire de propoziţii folosind sinonime şi omonime,
DOMENIUL ŞTIINŢELOR
Experimente “Apa şi transformãrile ei”,
joc didactic : ‘Cum sunt mulţimile?”, “Comparãm mulţimi”-comparare de mulţimi
folosind expresiile “mai multe”, “mai puţine”.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
Poveste educatoarei: “Povestea unei picãturi de apã”,
tãiere fãrã contur cu foarfecele “Franjuri lungi”,
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV
Linia plasticã : “Urmele patinelor pe gheaţã”,
deprinderi de interpretare folosind tempoul repede-rar: “Colşca”, Cãntã ca mine!”.
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Paşi de dans folcloric “Hora”
 LISTA DE PROBLEME
CE ŞTIM?
Ce reprezintã apa pentru noi, oameni;
Nu putem trãi fãrã apã.
CE NU ŞTIM ŞI VREM SÃ AFLÃM
Ce este chiciura, grindina, cum se
produc, sub ce forme se gãseşte apa pa
pãmânt, cum se formeazã norii, cum
circulã apa prin naturã, de ce au
început iernile sã fie din ce în ce mai
calde, noi ce putem face pentru a
proteja natura, de ce au loc inundaţii?
 PLOAIA
Poate fi sub forma picãturilor de apã care provin de la norii
situaţi la nivel inferior sau cristale de gheaţã topite din norii de la nivel
superior.
Plaia uşoarã este numitã burniţã. Lapoviţa este amestec de ploaie, zãpadã
formatã când ploaia cade prin aerul rece şi îngheaţã parţial sau cãnd
zãpada cade prin aerul rece şi se topeşte.
Ploaia oferã apã curatã şi proaspãtã de care are nevoie fiecare fiinţã
pentru a supravieţui.
 GRINDINA
Este formatã din bucaţi de gheaţã şi provine
din nori. Curenţii puternici de aer transportã
picãturile de apã într-o zonã rece a atmosferei,
unde ele îngheaţã şi sunt purtate în sus şi în jos
fiind învelite de straturi de gheaţã. În cele din urmã
cad pe pãmânt sub formã de grindinã.
 ZÃPADA
Este formatã din cristale mari de gheaţã.
Acestea apar când picãturile de apã se întâlnesc
cu cristale de gheaţã multe şi minuscule, apoi
îngheaţã. Când este foarte frig, fulgii sunt mici
şi uscaţi, când este cald, fulgii sunt mari şi
umezi. Ninsoarea scurtã se numeşte ropot, iar
cea abundentã este însoţitã de vânturi şi viscol.
Fulgii de zãpadã au şase colţuri, dar niciunul nu
seamanã cu celãlalt.
 NORII
Sunt alcãtuiţi din milioane de picãturi minuscule de apã sau
cristale de gheaţã, formate prin ridicarea şi rãcirea aerului. Deşi de
abicei aduc ploi, ninsori sau lapoviţã, nu toţi norii detreminã vreme
umedã.

APA DIN AER

În circuitul sãu apa ajunge constant în admosferã. Când
oceanele, râurile sau lacurile se încãlzesc suficient, apa se evaporã şi
se ridicã sub formã de vapori. Prin rãciere vaporii se transformã în
picãturi de apã. Acestea se condenseazã, proces invers evaporãrii.
Când apa de condenseazã în aer, formeazã norii. Dacã picãturile de
apã sau cristalele de gheaţã se unesc şi devin grele, vor cãdea sub
formã de ploaie, lapoviţã, zãpadã sau grindinã. Toate aceste forme de
vreme sunt numite precipitaţii.
 CIRCUITUL APEI ÎN NATURÃ Vaporii de
apã se
transformã
în picãturi,
Apa dulce
formeazã
ajunge
norii.
pe pãmânt
datoritã
ploilor.

Permanent au loc schimburi de ape între oceane,

aer, pãmânt şi vieţuitoare, care realizeazã circuitul apei în naturã.
Apa de mare se evaporã şi se transformã în vapori de apã.
Pe mãsurã ce apa se evaporã devine dulce.
 UN VIITOR MAI UMED?
Unii cercetãtori cred cã în viitor, datoritã
încãlzirii globale, vremea va fi mai ploiaoasã,
cu furtuni puternice în multe regiuni. Aceasta
pentru cã va fi mai intensã circulaţia apei.
Încãlzirea globalã creşte cantitatea de apã
evaporatã din oceane, care apoi se condenseazã
si formeazã norii de plaie.
EVALUARE PROIECT

Concurs de sãniuş,
Posterul proiectului,
Portofoliile proiectului,
Înregistrãri video,
Fotografii.