MEM-TP

Pachete de instruire pentru profesionistii din sanatate in

vederea imbunatatirii accesului si calitatii serviciilor de
sanatate pntru migranti si minoritati etnice, inclusiv
populatia roma
MEM-TP

MODULUL 1.
SENSIBILIZAREA SI
CONSTIENTIZAREA DIVERSITATII
CULTURALE SI A ALTOR FORME
DE DIVERSITATE

Unitatea 2. COMPETENTA
INTERCULTURALA SI
SENSIBILITATEA FATA
DE DIVERSITATE
Ghiduri

Elaborat de:
Andalusian School of Public Health
Adaptat de:
Mariana Sandu, SASTIPEN
Tradus de:
Silvia Teodorescu, Institutul National de Sanatate Publica

1
September, 2015
 MEM-
TP

2
September,
2015
 MEM-TP

© Uniunea Europeana, 2015

Pentru orice reproducere a informatiei text sau multimedia care nu intra sub incidenta siglei © Uniunii
Europene, trebuie ceruta permisiunea in mod direct de la detinatorii de copyright.

© Ilustratiile de pe coperta: Observatorio de la Infancia de Andalucía, Escuela Andaluza de Salud

Pública. Junta de Andalucía.

Migrants & Ethnic Minorities

Training Packages

Finantat de catre Uniunea Europeana prin Programul UE de Sanatate (2008‐2013) in cadrul contractului
de servicii cu Agentia Executiva pentru Consumatori, Sanatate, Agricultura si Aliment (Chafea) care
functioneaza sub mandatul Comisiei Europene. Constinutul acestui raport reprezinta punctele de
vedere ale Scolii Andaluze de Sanatate Publica (EASP) si sunt numai responsabilitatea acesteia; nu
poate reflecta in nici un fel punctele de vedere ale Comisiei Europene si/sau Chafea sau ale oricarui alt
organism al Uniunii Europene. Comisia Europeana si/sau Chafea nu garanteaza acuratetea datelor
incluse in acest raport, in consecinta nici nu accepta responsabilitatea utilizarii lor de catre terti.

3
September, 2015
 MEM-TP

Unitatea 2. Competenta interculturala si

sensibilitatea fata de diversitate

1. Obiective si metode

1.1 Obiective

Obiectivele prezentarii:

• Introducerea conceptelor de “multiculturalism”, ‘interculturalism”,

“competenta culturala”, “competenta interculturala” si de “sensibilizare a
diversitatii” si schimburile in folosirea lor.
• Furnizarea de elemente cheie pentru intelegerea influentei fondurilor
culturale asupra perceptiilor si comportamentelor legate de profesionistii
din sanatate si de pacienti.
• Introducerea conceptelor de “promovare a sanatatii”, de “educatie pentru
sanatate” si legatura lor cu diversitatea culturala si interculturala.

Obiectivele activitatilor:

• Reflectarea asupra conceptelor diferite legate de subiect.

• Reflectarea asupra aplicarii de abordari diferite in practica profesionala
concreta, contextual specifica.
• Introducerea conceptului de “Constientizare culturala” si aplicarea
“Procesului de competenta culturala in modelul de livrare de servicii de
ingrijire a sanatatii”.
• Identificarea aspectelor legate de contributia pozitiva a diversitatii
interculturale si a sensibilizarii fata de diversitate.

1.2 Metode

Timpul prevazut pentru acest modul este de aproximativ 5 ore,

aproximativ 3 ore pentru unitatea 2. Materialele de curs ale fiecarei unitati
sunt compuse din prezentari, activitati, videoclipuri, materiale audiovizuale
si resurse bibliografice recomandate si complementare.

Fiecare unitate include activitati variate pregatite sa abordeze abilitati

profesionale diferite. Activitatile alese trebuie sa fie adaptate in functie de
nivelul de dezvoltare al abilitatilor instructorilor. Niste activitati sunt
“activitati de baza” (marcate C.A) iar altele sunt complementare.

4
September, 2015
 MEM-TP

Timp Obiective Activitati Surse

15 min. Reflectarea asupra Activitatea 1 Proiector, laptop,
conceptelor diferite “Brainstorming” ecran.
legate de subiect. Prezentarea de M1_U2 Prezentare
metodologie Competenta
Brainstorming in interculturala si
plenara. sensibilitatea fata
(Slide 3) de diversitate

15 min. Introducerea Prezentare “Dela Proiector, laptop,

conceptelor de competenta ecran.
“multiculturalism", interculturala la M1_U2 Prezentare
“interculturalism”, sensibilizarea Competenta
‘competenta culturala”, diversitatii“ si interculturala si
“competenta intrebari. sensibilitatea fata
interculturala” si de (Slide 4 - 8) de diversitate
“sensibilizare a
diversitatii” si
schimburile in folosirea
lor.
50 min. Reflectare asupra Activitatea 2 Proiector, laptop,
aplicarii de abordari “Experiente legate ecran.
diferite in practica de interculturalism, M1_U2 Prezentare
profesionala concreta, competenta M1_U2
specific-contextuala. interculturala si de Activitate Sablonul
sensibilizare a 1 M1_U2 Activitate
diversitatii”. Sablonul 2
Prezentarea de M1_U2 Activitate
metodologie Lucru in Sablonul 3
grup mic
Prezentare in
plenara
(Slide 9)

15min. Furnizarea de elemente Prezentare Proiector, laptop,

cheie in intelegerea “Influenta legata de ecran.
influentei fondurilor fondul cultural in M1_U2 Prezentare
culturale asupra ceea a ce priveste Competenta
perceptiilor si perceptiile si interculturala si
comportamentelor comportamentele sensibilitatea fata
legate de profesionistii profesionistilor din de diversitate
din sanatate si sanatate si ale
pacienti. pacientilor” si
intrebari.
(Slide 10-16)
20 min. Introducerea Identificarea Proiector, laptop,
conceptelor de aspectelor legate de ecran.
“promovare a contributia pozitiva M1_U2 Prezentare
sanatatii”, de a diversitatii Competenta
“educatie pentru interculturale si a interculturala si

5
September, 2015
 MEM-TP

sanatate” si legatura sensibilitatii la sensibilitatea fata

lor cu diversitatea diversitate de diversitate
culturala si Dezvoltarea de
interculturala. strategii pentru
promovarea
sanatatii si educatie
pentru sanatate
bazate pe
diversitatea
culturala si pe
interculturalitate
(Slide 17-24)

Prezentare

Slide 1: Pagina de titlu pentru modul

Slide 2: Structura sesiunii

Activitate

Activitatea 1: Brainstorming
Slide 3:
 Prezentarea de metodologie
 Brainstormingul in plenara:
 Ce va vine in minte cand auziti conceptele urmatoare?
“Multiculturalism”
“Interculturalism”
“Competenta culturala”
“Competenta interculturala”
“Sensibilizare a diversitatii”?

Prezentare

De la competenta interculturala la sensibilizarea diversitatii

Slide 4: Este in curs de desfasurare o discutie teoretica 123. vasta referitoare

la “multiculturalism” si “interculturalism”. Anumiti autori concep
diferentiat ambele concepte. Ei inteleg “multiculturalismul” precum co-
existentade culturi diferiteintr uncontext geograficic si sociopolitic concret,
bazat pe recunoasterea si respectul comun fata de nevoile culturale specifice.
Concentrarea asupra interactiunii, dialogului si influentei comune legata de
culturi diferite este observata in legatura cu “conceptul intercultural”. In
1
Barrett M. Introduction – Interculturalism and multiculturalism: concepts and controversies.
In: Barrett M (ed). Interculturalism and multclturalism: similarities and differences,p. 15‐42.
Strasbourg: Council of Europe Publishing, 2013.
2
Council of Europe. White Paper on Intercultural Dialogue. “Living Together As Equals in
Dignity”. Strasbourg: Council of Europe, 2008.
http://www.coe.int/t/dg4/intercultural/source/white%20paper_final_revised_en.pdf
(retrieved: March5, 2015).
3
Levey GB. Interculturalism vs. Multiculturalism: A Distinction without a Difference?, Journal
of Intercultural Studies 2012;33:2:217-224
6
September, 2015
 MEM-TP

acelasi timp, sunt identificate cateva aspecte impartasite, precum respectul

pentru diversitatea culturala si preocuparile legate de inegalitatile sociale.
Este sugerat faptul ca modelele anterioare de asimilare sau de
multiculturalism ar trebui sa fie inlocuite de abordari interculturale. Alti autori
evidentiaza semnificatiile suprapuse si o lipsa de diferente clare intre ambele
concepte. Mai mult decat atat, sunt observate diferente contextual specifice
in utilizarea lor.

Slide 5: Furnizand servicii de ingrijire a sanatatii in contexte interculturale,

poate fi observata importanta competentelor profesionale specifice si a
politicilor institutionale. In bibliografia recenta 45, pot fi identificate abordari si
concept diferite, incluzand conceptul de competenta culturala, competenta
interculturala, sensibilizare fata de diferenta si sensibilizare fata de
diversitate.

Urmatoarele slide uridescriu diferentele si aspectele comune intre felul cum

sunt descrise aceste abordari si concept precum si schimbarile si tendintele
de paradigma.

Slide 6: Potrivit bibliografiei revizuite, modelul de competenta culturala se

concentreaza pe importanta profesionistilor de a fi constienti de obiceiurile,
credintele si nevoile de ingrijire a sanatatii, precum si de a avea cunostinte
legatede fondurile culturale si etnice specifice. In consecinta, politicile de
sanatate ar trebui sa fie axate pe furnizarea de servicii specializate de
ingrijire a sanatatii pentru migrant si minoritatile etnice. Modelul de
competenta interculturala este prezentat ca fiind axat pe interactiunea si
dialogul intre culturi diferite.

O folosire suprapusa a ambelor concepte poate fi vazuta atunci cand sunt

identificate aceste diferente.

Slide 7: Conceptul de “diversitate culturala” este utilizat tot mai mult in

ultimii ani. Un model de ingrijire a sanatatii orientat spre diversitatea
culturala este bazat pe aprecierea diversitatii ca o contributie sociala
pozitiva. Astfel, dezvoltarea de politici de sanatate se concentreaza pe
abordarea nevoilor de ingrijire a sanatatii dintr operspectiva diversa. Mai
mult decat atat, au fost introduse conceptele de “sensibilizare culturala”,
”sensibilitate diferentiata” si de “diversitate a sensibilizarii”. Acestea sunt
bazate pe importanta profesionistilor din sanatate si a organizatiilor de
sanatate de a fi constiente de forme diferite de diversitate, precum si de
caracterul intersectional legat de inegalitatile sociale. Astfel, politicile de
sanatate au ca scop reducea inegalitatilor sociale transversale si
interconectate.

Conceptul de “sensibilizare diferentiata” se bazeaza pe caracterul

intersectorial al inegalitatilor sociale, pe recunoasterea diversitatii si are
scopul de a imbunatati echitatea in ingrijirea sanatatii. Acesta este in
4
Papadopoulos I (ed). Transcultural Health and Social Care: Development of Culturally
Competent Practitioners. Churchill Livingstone Elsevier: Edinburgh, 2006, quoted in:
IENE, Intercultural Education of Nurses in Europe, 2014, n.p.
http://www.ieneproject.eu/glossary‐term.php?termID=11 (retrieved: March 5, 2015).
5
UNESCO, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. Intercultural
Competences. Conceptual and Operational Framework. Paris: UNESCO, 2013.
http://unesdoc.unesco.org/images/0021/002197/219768e.pdf (retrieved: March5, 2015)
7
September, 2015
 MEM-TP

contrast cu concentrarea numai pe experientele individuale specifice

referitoare la migratie si etnie, si la o conceptualizare statica si esentializata
a culturii.

Slide 8: In concluzie, in ultimii ani poate fi observata o schimbare

conceptuala pornind de la competenta culturala si competenta interculturala
catre diversitatea culturala, sensibilizarea culturala, sensibilizarea
diferentiata sau sensibilizarea diversitatii 6. In cadrul competentei culturale,
este evidentiata o consideratie specifica asupra cunostintelor privind fondul
cultural si etnic specific legat de migranti si de minoritatile etnice. Acesta
este insotit de politici de sanatate concentrate pe furnizarea de servicii
specializate pentru ingrijirea sanatatii.

Modelul de diversitate culturala este bazat pe recunoasterea diversitatii ca o

contributie sociala pozitiva. Astfel, politicile de sanatate sunt concentrate pe
abordarea de nevoi de ingrijire a sanatatii dintr operspectiva diversa.
Conceptele de sensibilizare culturala, sensibilizare diferentiata sau de
sensibilizare a diversitatii prioritizeaza constientizarea caracterului
diversificat si intersectional in ceea ce priveste inegalitatile sociale. Acestea
sunt insotite de politici menite sa reduca inegalitatile sociale transversal si
interconectate.

Activitate

Activitatea 2: “Experiente referitoare la interculturalism, competenta

interculturala si sensibilizarea diversitatii”

Slide 9:

Prezentarea metodologiei Discutii in grupuri mici

Fiecare grup mic este invitat sa completeze sabloanele si sa aleaga o

persoana care sa prezinte in plenara grupurile mici.

Grupul 1

Va rog descrieti experientele practice de interculturalism in practica

dumneavoastra profesionala.
Ce dificultati puteti identifica? Ce contributii pozitive?

Grupul 2

Va rugam descrieti experientele practice de competenta

interculturala in practica dumneavoastra profesionala.
Ce dificultati puteti identifica? Ce contributii pozitive?

Grupul 3

Va rugam descrieti experientele practice de sensibilizare a

diversitatii in practica dumneavoastra profesionala.
Ce dificultati puteti identifica? Ce contributii pozitive?

6
UNESCO 2013,op. cit.
8
September, 2015
 MEM-TP

Prezentarea in plenara a rezultatelor grupurilor mici

Prezentare

Influenta fondurilor culturale asupra perceptiilor si

comportamentelor profesionistilor din sanatate si ale pacientilor

Slide 10: Influenta fondurilor culturale asupra perceptiilor si

comportamentelor profesionistilor din sanatate si ale pacientilor (intelegerea
valorilor individuale, credintelor, comportamentelor si ipotezelor de baza).

Pentru a fi “cultural competent”, un profesionist trebuie sa inteleaga viziunile

proprii ale lui/ei despre lume precum si pe aceleaale pacientului, evitand in
acest fel stereotipurile si aplicarea eronata de cunostinte stiintifice. Asa cum
am definit oinainte, competenta culturala incluye atat un proces cat si un
rezultat si rezulta din sintetizarea de cunostinte si aptitudini pe care le
achizitionam in timpul vietilor noastre personale si profesionale si la care
adaugam constant7. Toate tipurile de cunostinte sunt culturale, incluzand
practicile stiintifice si medicale, atat de mult incat biomedicina poate fi
vazuta ca o forma specifica de etnomedicina. “Cultura nu este ceva care
limiteaza in mod irational stiinta, dar care este bazata mult pe sisteme de
valori de care depinde eficienta stiintei”8.

Pentru a fi capabili de a fi competenti cultural, trebuie sa ne gandim ca

aceasta este parte din munca noastra, dat fiind faptul ca vom avea pacienti
(oameni) si ca populatia de pacienti se schimba. Acest proces implica
constientizarea culturala. O asemenea constientizare permite cuiva sa vada
tabloul intreg si sa imbunatateasca calitatea ingrijirii si rezultatele din
sanatate.

Constientizarea culturala este inteleasa ca fiind gradul de constientizare care

ne trebuie in legatura cu fondul nostru cultural propriu si cu identificarea
culturala. Aceasta ne ajuta sa intelegem importanta legata de mostenirea
noastra culturala si cea a altora, si ne face sa apreciem pericolele de
etnocentrie. Constientizarea culturala reprezinta primul pas pentru
dezvoltarea competentei culturale si astfel trebuie sa fie suplimentata prin
cunostinte culturale.

Adaptarea la credinte si practice culturale diferite necesita flexibilitate

si un respect fata de alte puncta de vedere. Competenta culturala inseamna
a asculta in mod real pacientul, in plus a afla si a invata despre credintele
pacientuluilegate de sanatate si boala. Pentru a furniza ingrijirea adecvata
cultural, trebuie sa stim si sa intelegem comportamentele de sanatate
influentate cultural precum si de a fi constienti de cultura noastra proprie.

Slide 11: Exista aspect diferite legate de competenta culturala de care

trebuie sa tinem seama9:
• Lucrul cu pacientii este o initiativa inter-culturala.
7
Papadopoulos (ed)2014, op.cit.n.p.
8
Lancet Commission Report on “Culture and Health”,Vo. l384 November1,2014:1630. .
9
The Red ISIR/Migration and HealthNetwork. RegionalMinistry of Equity, Health and
SocialPolicies. Andalusia. Spain.
9
September, 2015
 MEM-TP

• A deveni competenti cultural reprezinta un proces, nu un punct final.

• A fi constienti de filtrele noastre culturale proprii reprezinta o parte
centrala a munca eficienta inter culturi.

Informatiile specifice legate de fiecare grup pot fi folosite ca un punct de

inceput pentru a explora experientele individuale.

• Stereotipurilesunt o parte fireasca din perceptia umana, dar trebuie sa

fim constienti de ele si sa le contestam.

Slide 12: Astfel, practicile inter culturaleincurajeaza descoperirea

diferentelor dintre oameni. Presupune a avea o relatie empatica, a fi capabili
de a comunica eficient, a oferi actiuni afective si competente si achizitionarea
de cunostinte culturale cu instrumente adecvate.

Conceptul de relatie dintre profesionistii din sanatate si pacienti constituie un

concept de baza pentru furnizarea de servicii de sanatate.

Principiile de competenta culturala incurajeaza descoperirea diferentelor

dintre oameni. Acest fapt poate fi realizat in concordanta cu:
 avea oArelatie empatica
 Comunicareacutalent
 Achizitionareadecunostinte culturale
 Furnizareadeactiuni cordiale si competente

Astfel, valorile, credintele si ipotezele de baza legate de profesionistii din

sanatate si de pacienti influenteaza toate aspectele legate de cererea si
asigurarea de servicii de ingrijire pentru sanatate. Limba (aceleasi cuvinte
pot avea sensuri diferite). Conceptul de timp (relativitatea timpului), modelul
de boala sau motivele pentru care conceptul poate fi deasemenea diferit
(boala, pierderile, pedeapsa, castig, parte de viata normala). Pana la urma
perceptiile si asteptarile legate de un tratament sau de eficienta unei
interventii variaza deasemenea.

Slide 13: Abordarea propriei identitati si a prejudecatilor

A sti si a fi constienti de noi insine constituie un exercitiu necesar pentru

toate persoanele, dar poate mai mult pentru acelea care lucreaza in
serviciile de sanatate. Pentru aceia care lucreaza cu migranti si persoane din
minoritatile entice este de o importanta deosebita.

In aceasta unitate, cautam sa crestem constientizarea legata de identitatea

proprie si de prejudecatile profesionistilor din sanatate pentru a furniza cele
mai competente cultural servicii.

Instruirea profesionistilor din sanatate precum si a migrantilor si

minoritatilor etnice, poate ajuta la reducerea discriminarii directe si a lipsei
de incredere prin cresterea constientizarii legata de prejudecatile pe care le
au oamenii si de care nu sunt constienti si dotarea lor cu cunostinte si
abilitati necesare pentru a furniza ingrijiri de sanatate sensibile la
diversitate10. Constientizarea legata de identitatea proprie a cuiva si de
10
Mock‐Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM ‐TP, Training
packages for health professionals to improve access and quality of health services for
10
September, 2015
 MEM-TP

prejudecati trebuie sa mearga dincolo de profesionistii din sanatate, dar

deasemenea catre serviciile de sanatate si sociale unde este mai raspandita,
incluzand serviciile de sprijin administrativ.

De alungul ultimilor 30 sau 40 de ani au avut loc schimbari importante

asupra modului in care a fost inteleasa cultura. In timpul unei mari parti din
aceasta perioada, diferentele culturale (conceptualizate intr unanumit fel)
au fost considerate a fi bariera principala stationara intre pacientii din
minoritatile etnice si furnizorii de servicii de sanatate 11. In aceasta
conceptualizare, cultura reprezinta un set de caracteristici relativ fixe si
omogene pe care migrantii le aduc cu ei, cum ar fi bagajul cultural din tara
lor de origine.

Aceasta viziune legata de rolul culturii in serviciile de sanatate a suferit tot

mai multe schimbari incepand din anii 90. Mai degraba decat a eticheta si a
pune stereoptipuri pacientilor potrivit conceptualizarilor simpliste despre
cultura, atentia a fost deplasata catre diversitatea din cadrul culturilor, catre
12
natura fluida si multi stratificata culturii12.

Slide 14: Examinarea legata de aptitudinile culturale ale profesionistilor

Un profesionist ar trebui sa examineze credintele si modurile lui de gandire

legate de etnie, precum si atitudinile lui sau ale ei catre pluralism cultural,
regandind daca este necesar aceste atitudini. Pentru a atinge acest tel este
necesara constientizarea culturala.

Acestprocess implica recunoasterea distorsiunilor, prejudecatilor si

presupunerilor cuiva asupra indivizilor care sunt diferiti. Exista riscul ca
furnizorii de servicii de ingrijire pentru sanatate sarputea implica in
impunerea culturala, fara a fi constienti de influenta legata de valorile
culturale, sau profesionale proprii ale cuiva. Impunerea culturala presupune
tendinta unui individ de a impune credintele, valorile, si patternurile de
comportament ale lor asupra unei alte culturi (Leininger, 1978).”

Slide 15: Constientizareaculturala vorbeste despre constientizare culturala

si sensibilizare. Poate fi definita ca fiind “cunostintele si abilitatile
interpersonale ce permit furnizorilor sainteleaga, sa aprecieze si sa lucreze
cu indivizii din alte culturi decat cultura lor proprie. Implica constientizare si
acceptarea de diferente culturale, constientizare proprie, cunostinte legate
de cultura unui pacient, si adaptarea abilitatilor.

Slide 16: Astfel, uneori trebuie sa incepem prin evaluarea aptitudinii

migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School
of Public Health, University of Copenhagen, 2015a,p. 13. http://www.mem-
tp.org/pluginfile.php/619/mod_resource/content/1/MEM-TP_Synthesis_Report.pdf (retrieved:
March5, 2015)
11
This section draws on Ingleby, D. (2012). Introduction by series editor In:.D. Ingleby, A.
Chiarenza, W. Devillé & I. Kotsioni(Eds.) Inequalities in Health Care for Migrants and Ethnic
Minorities COST. Series on Healthand Diversity, Volume II (pp-928)..Antwerp/Apeldoorn:
Garant.
12
Tervalon, M., & Murray-García, J. (1998). Cultural humility versus cultural
competence: A critical distinction in defining physician training outcomes in
multicultural education. Journal of Health Care fo the Poor and Underserved,
(2),9117–125.
11
September, 2015
 MEM-TP

culturale a profesionistilor, concentrandunepe aspecte diferite pentru a avea

practici competente cultural.

Relatia profesionistutilizator:

- Transfer: sentimentelesicomportamentul utilizatorului fata de

profesionist
- Contra transfer:sentimentele si comportamentul profesionistului fata de
utilizator Neconstientizat, sau constientizat, contra transferulnu este adesea
potrivit introrelatie standardizata dintre utilizator si profesionist si previne
luarea deciziei in mod orizontal si de colaborare.

Acesta ar putea
conduce la: Negarea
diferentelor

Curiozitate culturala excesiva

Supraidentificare
Complicitate (furie, vinovatie, rusine)
Contra-transferulcultural adecvat implica: Un contra-transfer cultural
adecvat presupune:
Viziune de amploare
Flexibilitate
Curiozitate si dorinta de a admite si de a explora componentele
interculturale legate de transfer si contra-transfer

Prezentare

Identificarea aspectelor legate de contributia pozitiva a diversitatii

interculturale si a sensibilitatii la diversitate
Slide 17: Figuri cu date demografice

Europa are o populatie de milioane de oameni, incluzand migrantii si

populatiile etnice minoritare.

Migrantii si persoanele din minoritatile etnice precum si alti cetateni din

Uniunea Europeana sunt

12
September, 2015
 MEM-TP

protejati de principiile fundamentale ale UE 13, care garanteaza miscarea

libera a persoanelor, ca fiind una dintre libertatile fundamentale garantate
de legea Comunitara si include dreptul de a trai si de a munci intrun alt Stat
Membru.

Migrantii si populatiile etnice minoritare au fost priviti diferit datorita

obiceiurilor lor personale si culturale si numai uneori datorita valorilor lor
economice. Totusi, contributia lor la dimensiunile personale si sociale, nu a
fost recunoscuta sau valorizata in acelasi fel.

Slide 18: Contributiile principale ale migrantilor asupra societatii

europene sunt rezumate ca: Contributiile la aspectele sociale, culturale si
politice au o valoare economica.

Contributiile la economia europeana.

Ei completeaza golurile din piata muncii, luand slujbe pe care populatia

generala le refuza des. Ei nu numai ca inoveaza, dar prezenta lor ii face pe
altii sa creeze si sa inoveze.
Ei contribuie la GDP (produsul intern brut) si la comertul din tarile europene.

Publicatia ENAR incearcs sa creasca constientizarea asupra talentelor

multiple ale migrantilor si ale minoritatilor etnice si religioase din Europa,
demonstrand ca ele contribuie semnificativ, direct sau indirect.

Prezentare

Dezvoltarea de strategii pentru promovarea sanatatii si educatie

pentru sanatate bazate pe diversitatea culturala si pe
interculturalitate

Slide 19:

Aparitia de strategii pentru promovarea sanatatii si de educatie pentru

sanatate bazate pe diversitatea culturala si pe interculturalitate

Legat de problema dezvoltarii de strategii pentru promovarea sanatatii si in

general de educatie pentru sanatate, este important de subliniat ca aceste
servicii sunt pentru populatia intreaga, si nu doar pentru aceia cu nevoie de
ingrijire.

Autorii WP1 concluzioneaza ca, desi individul este cel care cauta furnizorul
de servicii pentru ingrijirea sanatatii, programele de prevenire si
educationale merg in cautarea individului. Daca reusesc sa ‐lgaseasca pe el,
sau pe ea, individul are acces la ele.

Slide 20: Privind promovarea sanatatii

Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste promovarea sanatatii ca fiind

13
Communication from the Commission: Free movement of workers achieving– the full
benefits and potential. http://eurlex.europa.eu/legalcontent/EN/TXT/PDF/?
uri=CELEX:52002DC0694&from=EN (retrieved: March6, 2015)
13
September, 2015
 MEM-TP

”procesul ce da posibilitatea oamenilor de a creste controlul asupra sanatatii

lor si de a‐siimbunatati sanatatea”. Propune mai mult decat o concentrare
doar asupra comportamentului individual spre o gama larga de interventii
16
sociale si de mediu14.
Este foarte important de luat in calcul faptul ca daca serviciile si interventiile
nu sunt directionate special catre populatia etnica minoritara, cercetarile
demonstreaza ca succesul lor ar putea fi limitat. Acesta este in special cazul
pentru grupurile vulnerabile precum Roma, care sufera de un numar ridicat
de bariere in accesul la serviciile de sanatate comparat cu populatia non
Roma.

Acest lucru se intampa, in ciuda faptului ca cei mai multi dintre ei sunt
cetateni nationali ai unui stat membru si astfel ar trebui sa fie indreptatiti la
aceste servicii15.

Astfel, pentru a dezvolta strategii de promovare a sanatatii bazate pe

diversitatea culturala si pe interculturalitate, avem nevoie de:

Identificarea instrumentelor pentru promovarea sanatatii in randul

populatiilor etnic minoritare.

Identificarea de practici de sanatate ce pot fi

imbunatatite Aplicarea de strategii pentru lucrul
cu comunitatea.

Cautarea de experiente legate de promovarea sanatatii.

Slide 21 si 22: Trebuie sa fie luati in seama factori referitori privitori la

obiceiurile sanatoase si la promovarea sanatatii:

Factori macrostructurali Factori microstructurali

Economie Familie
Politica Retele sociale
Globalizare
Comunicare

Obiceiurile standard de sanatate adoptate de catre minoritatile etnice ar

putea sa nu fie adecvate.

Care sunt elementele cheie pentru promovarea eficienta a sanatatii?

• Scolile, locurile de munca si comunitatile locale furnizeaza toate

oportunitatile pentru promovarea sanatatii.
• Pentru a fi eficienti, oamenii trebuie sa fie in centrul programelor de
promovare si in procesul de luare a deciziei.
14
http://www.who.int/topics/health_promotion/en/
15
Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM‐TP, Training
packages for health professionals to improve access and quality of health services for
migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School
of Public Health, University of Copenhagen, 2015a, p. 13. http://www.mem-
tp.org/pluginfile.php/619/mod_resource/content/1/MEM ‐TP_Synthesis_Report.pdf (retrieved:
March5, 2015).
14
September, 2015
 MEM-TP

• Este cruciala furnizarea accesului real la educatie si informare, cu un limbaj

si un stil adecvat.
• Promovarea sanatatii este o investitie cheie in dezvoltarea economica si
sociala.

Obiectivul principal al promovarii sanatatii este de a face oamenii sa

aiba acces mai usor la alegeri sanatoase. Pentru aceasta, este
esential sa luam in seama aceste rezultate in planificarea
programelor de promovare a sanatatii.
• Efecte sociale: calitatea vietii, independenta functionala si echitate.
• Efecte asupra sanatatii: morbiditate, mortalitate evitabila si dizabilitate.

• Rezultate intermediare asupra sanatatii: determinantii modificabili (sau

adaptabili) ai sanatatii:

- Stiluri de viata sanatoase: dieta, exercitiu.

- Servicii de sanatate eficiente: livrarea de servicii de preventive,
accesul la serviciile de sanatate si sustenabilitatea lor.
- Medii inconjuratoare sanatoase: un mediu fizic sigur, conditii
economice si sociale, aprovizionarea cu alimente, restrictii la droguri si
alcool.

Daca vorbim de individ, promovarea sanatatii trebuie sa se axeze pe a se

ocupa de ciclul vietii: sarcina, nasterea, copilaria, adolescenta, batranetea si
moartea. Aceste momente au semnificatii, experiente traite sau chiar nevoi
diferite.

In cele mai multe sisteme de sanatate, programele diferite de promovare a

sanatatii au fost proiectate si puse in aplicare pentru aceste momente din
viata. Totusi, ar putea fi multe motive pentru persoanele din minoritatile
etnice sa nu urmeze programele de sanatate pe care le austabilit serviciile de
sanatate. Acestea includ lipsa de informare si sistemele lor proprii paralele
de sanatate. Estefoarte important sa fim constienti de obiceiurile si nevoile
acestor grupuri.

Educatia pentru sanatate adaptata este o problema deasemenea importanta

pentru promovarea sanatatii in randul persoanelor din minoritatile etnice.
Educatia pentru sanatate poate fi implementata la un nivel individual, de
grup, sau comunitar. Pentru profesionistii din sanatate sunt disponibile pe
internet multe resurse care pot ajuta la imbunatatirea muncii lor zilnice.

Vom fi capabili sa oferim tuturor acestor grupuri populationale atentia cea

mai buna prin impartasirea celor mai bune practice, fiind constienti de
diversitatea culturala si de interculturalitate si tinand cont de nevoile,
obiceiurile si valorile diferite ale acestor grupuri.

Slide 23: Privind educatia pentru sanatate/ nivelul de alfabetizare pentru

sanatate

Educatia pentru sanatate este definita de catre Organizatia Mondiala a

Sanatatii ca fiind orice combinatie de experiente de invatare proiectate
pentru a ajuta indivizii si comunitatile in imbunatatirea sanatatii lor prin

15
September, 2015
 MEM-TP

sporirea cunostintelor lor sau influentarea atitudinilor lor 16.

Nivelul de alfabetizare pentru sanatate este definit ca fiind “masura in care

indivizii au capacitatea de a obtine, procesa sau intelege informatiile de
baza legate de sanatate necesare pentru a lua decizii adecvate de sanatate
si pentru a accesa serviciile necesare pentru a preveni sau trata boala 17.

Nivelul sarac de alfabetizare pentru sanatate implica o lipsa de cunostinte

20
legate de sanatate, boli si sistemul de ingrijire pentru sanatate 18.
Conduce la dificultatile urmatoare in accesul la serviciile de ingrijire pentru
sanatate: lipsa de cunsotinte legate de conexiunea dintre comportamentele
de risc si sanatate, lipsa capabilitatii de a localiza furnizorii si serviciile, lipsa
de cunostinte legate de semnificatia formularelor pentru aplicatii, de
anunturi si brosuri, lipsa capabilitatii de a completa formulare complexe de
sanatate sau de a impartasi istoria medicala cu furnizorii.

Totusi, migrantii si utilizatorii etnici minoritari de sergvicii sunt deseori

priviti ca avand instruire redusa despre sanatate, cand baza problemei ar
putea fi simplul fapt ca instruirea nu le afost furnizata cu informatii
adecvate. Asemenea informatii trebuie sa expuna urmatoarele problemele:

Drepturile si procedurile necesare pentru a le revendica.

Cum se utilizeaza sistemul de sanatate (daca expertul in ingrijirea

sanatatii poate fi accesat direct sau printrunfiltru).

Mentinerea sanatatii in conditii specifice (cei cu diabet, cancer, etc.)

Educatia pentru sanatate si promovarea sanatatii: cum se recunosc

problemele, cand se solicita ajutorul, cum se urmareste dupa aceea
sanatatea proprie a cuiva.

16
http://www.who.int/topics/health_education/en/
17
U.S. Department of Health and HumanServices(2013, December). About Health
LiteracyHealth. Resourcesand Services Administration. Retrieved from
http://www.hrsa.gov/publichealth/healthliteracy/healthlitabout.html
18
Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-TP, Training
packages for health professionals to improve access and quality of health services for
migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School
of Public Health, University of Copenhagen, 2015a, p.13. http://www.mem-
tp.org/pluginfile.php/619/mod_resource/content/1/MEM‐TP_Synthesis_Report.pdf (retrieved:
March5, 2015).
16
September, 2015
 MEM-TP

Bibliografie

Bibliografie recomandata:

 Barrett M. Introduction – Interculturalism and multiculturalism: concepts and

controversies. In: Barrett M (ed). Interculturalism and multclturalism:
similarities and differences, p. 15-42. Strasbourg: Council of Europe Publishing,
2013.
 Cattacin S, Chiarenza A, Domenig D. Equity standards for healthcare
organisations: a theoretical framework. Diversity and Equality in Health and
Care 2013;10:249-258.
 Chiarenza A. Developments in the concept of 'cultural competence'. In: Ingleby
D, Chiarenza A, Devillé W, Kotsioni I (eds). Inequalities in health care for
migrants and ethnic minorities, Vol. 2, p. 66-81. COST Series on Health and
Diversity. Antwerp: Garant Publishers, 2012.
 Institute of Medicine (2004). Health Literacy: A Prescription to End Confusion.
Washington DC: Institute of Medicine.
 Priebe. S. et al (2011). Good practice in health care for migrants: views
and experiences of care professionals in 16 European countries. BMC
Public Health, 11:187.
 Mladovsky, P. et al (2012a). Good practices in migrant health: the
European experience. Clinical Medicine, Vol 12, No. 3: 248-52.
Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. Work
package 1 MEM-TP project. Training packages for health professionals to
improve access and quality of health services formigrants and ethnic
minorities, including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of
Public Health, University of Copenhagen, 2015. http://www.mem-
tp.org/pluginfile.php/233/mod_resource/content/1/MEM-TP
%20WP1%20Synthesis%20Report%20171014.pdf
 Netto, G. et al (2010). How can health promotion interventions be
adapted for minority ethnic communities? Five principles for guiding the
development of behavioural interventions. Health Promotion
International, 25: 248-57
U.S. Department of Health and Human Services (2013, December). About
Health Literacy. Health Resources and Services Administration. Retrieved
from http://www.hrsa.gov/publichealth/healthliteracy/healthlitabout.htm l
European Commission. Synthesis Report Migrant access to social security and
healthcare: policies and practice European Migration Network Study 2014.
http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-
do/networks/european_migration_network/reports/docs/em nstudies/emn_synt
hesis_report_migrant_access_to_social_security_2014_en.pdf

Bibliografie complementara:

Council of Europe. Recommendation Rec2006(18) of the Committee of Ministers to

Member States on health services in a multicultural society, 2006.
https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=1062769&BackC (retrieved: March 5, 2015).
Council of Europe. White Paper on Intercultural Dialogue. “Living Together As Equals
in Dignity”. Strasbourg: Council of Europe, 2008.
http://www.coe.int/t/dg4/intercultural/source/white
%20paper_final_revised_en.pdf (retrieved: December 8, 2015).
 Levey GB. Interculturalism vs. Multiculturalism: A Distinction without a
Difference?, Journal of Intercultural Studies 2012;33:2:217-224.
Meer N, Modood T. How does Interculturalism Contrast with Multiculturalism? Journal
of Intercultural Studies 2011:1-22. http://www.bristol.ac.uk/media-
library/sites/ethnicity/migrated/documents/interculturalism.pdf (retrieved:
December 8, 2015).
17
September, 2015
 MEM-TP

 Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. MEM-

TP, Training packages for health professionals to improve access and quality of
health services for migrants and ethnic minorities, including the Roma. Granada,
Copenhagen: Andalusian School of Public Health, University of Copenhagen,
2015.
Papadopoulos I (ed). Transcultural Health and Social Care: Development of
Culturally Competent Practitioners. Churchill Livingstone Elsevier: Edinburgh,
2006, quoted in: IENE, Intercultural Education of Nurses in Europe, 2014, n.p.
http://www.ieneproject.eu/glossary-term.php?termID=11 (retrieved: March 5,
2015).
 Renschler CattacinI, S. Comprehensive ‘difference sensitivity’ in health systems.
In: Bjorngren-Cuadra C, Cattacin S (eds). Migration and Health: difference
sensitivity from an organizational perspective, p. 37-41. Malmo: IMER, 2007.
Sarmento C. Interculturalism, multiculturalism, and intercultural studies:
Questioning definitions and repositioning strategies. Intercultural Pragmatics
2014;11(4):603-618.
UNESCO, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization.
Intercultural Competences. Conceptual and Operational Framework. Paris:
UNESCO, 2013. http://unesdoc.unesco.org/images/0021/002197/219768e.pdf
(retrieved: March 5, 2015).
UNESCO, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. UNESCO
Universal Declaration on Cultural Diversity. Paris: UNESCO, 2001.
http://unesdoc.unesco.org/images/0012/001271/127162e.pdf (retrieved: March
5, 2015).
WHO, World Health Organization. WHO’s Contribution to the World Conference
Against Racism, Racial Discrimination, Xenophobia and Related Intolerance.
Health and freedom from discrimination. Health & Human Rights Publication
Series Issue No. 2, Geneva: WHO, 2001.
http://www.who.int/hhr/activities/q_and_a/en/Health_and_Freedom_from_Discri
mination_English_699KB.pdf (retrieved: March 5, 2015).
Fleming M, Towey K. Delivering culturally effective health care to adolescents.
Chicago (IL): American Medical Association; 2001. Available at: -
http://www.amassn.org/ama1/pub/upload/mm/39/culturallyeffective.pdf.
International Organization for Migration (IOM) Equi-Health project to address
Roma, migrant health issues in Europe. PBHLM Increasing Public Health Safety
alongside the New Eastern European Borderline.
http://www.iom.int/cms/en/sites/iom/home/news-and-views/press-briefing-
notes/pbn-2013/pbn-listing/equi-health-project-to-addressr.html
 Ingleby, D. (2012). Introduction by series editor. In: D. Ingleby, A. Chiarenza,
W. Devillé & I. Kotsioni (Eds.) Inequalities in Health Care for Migrants and Ethnic
Minorities. COST Series on Health and Diversity, Volume II (pp. 9-28).
Antwerp/Apeldoorn: Garant.
Mock-Muñoz de Luna C, Ingleby D, Graval E, Krasnik A. Synthesis Report. Work
package 1 MEM-TP project. Training packages for health professionals to
improve access and quality of health services for migrants and ethnic minorities,
including the Roma. Granada, Copenhagen: Andalusian School of Public Health,
University of Copenhagen, 2014. http://www.mem-
tp.org/pluginfile.php/233/mod_resource/content/1/MEM- TP
%20WP1%20Synthesis%20Report%20171014.pdf
 Saha, S., Beach, M.C., Cooper, L.A. (2009). Patient centeredness, cultural
competence, and healthcare quality. Journal of the National Medical Association,
100 (11): 1275-85
 Tervalon, M., & Murray‐García, J. (1998). Cultural humility versus cultural
competence: A critical distinction in defining physician training outcomes in
multicultural education. Journal of Health Care for the Poor and
Underserved, 9(2), 117–125.
 Conclusions of the European Council, 25/26 March 2010, EUCO 7/10, CO EUR 4,
CONCL 1. European Commission. COM(2011) 455 final, Communication from the
Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic
18
September, 2015
 MEM-TP

and Social Committee and the Committee of the Regions, European Agenda for
the Integration of Third Country Nationals. Brussels, 20.07.2011.
Lynch, C;Pfohman, S.: Hidden talents, Wasted Talents? The real cost of neglecting
the positive contribution of migrants and ethnic minorities”. ENAR (European
Network Against Racism).
http://cms.horus.be/files/99935/MediaArchive/publications/20068_Publication_
HiddenTalents_web.pdf
 Netto, G. et al (2010). How can health promotion interventions be adapted for
minority ethnic communities? Five principles for guiding the development of
behavioural interventions. Health Promotion International.
The Stockholm Programme opeAn and secure Europe serving and protecting
citizens, OJ 2010/C 115/01. European Commission. European Migration
Network ImpactofImmigrationon Europe’s Societies March 2006European
Migration Network. Impact of Immigration on Europe’s Societies.
http://ec.europa.eu/dgs/home-affairs/what-we-
do/networks/european_migration_network/reports/docs/emn-studies/illegall y-
resident/0._final_pilot_study_booklet_27mar06_en.pdf

19
September, 2015