Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
9 Mecanisme de Transmitere A Mişcării de Rotaţie
9 Mecanisme de Transmitere A Mişcării de Rotaţie
Analiza
cinematică a transmisiilor
Fig.1.
În construcția de mașini se întâlnește o diversitate de transmisii mecanice cu
diferite posibilități de transmitere a mișcării care, convențional pot fi incluse în
următoarele tipuri de clase după:
1. modalitatea de transmitere a mișcării:
a – direct de la roată la roată
prin angrenare (angrenaje)
prin fricțiune (transmisii prin fricțiune).
Fig.2.
Caracteristică cinematică principală al unui mecanism ordinar simplu este
raportul de transmitere a mişcării de la roata conducătoare la cea condusă. Prin definiție,
raportul de transmitere (notat simbolic i12) al mecanismului este raportul dintre viteza
unghiulară 1 a roții conducătoare 1 şi viteza unghiulară 2 a roții conduse 2 (implicit
turația n1 și n2).
n
i12 1 1 .
2 n2 (1.)
Raportul de transmitere arată de câte ori se modifică modulul vitezei de rotație a
roții conduse în raport cu modulul vitezei de rotație a roții conducătoare.
După valorile raportului de transmitere transmisiile pot fi:
cu raport de transmitere constant;
cu raport de transmitere variabil.
Dacă i12> 1, mecanismul se numeşte reductor, iar dacă i12< 1, mecanismul se
numeşte multiplicator.
În cazul angrenajelor cu roți dințate cilindrice (fig.2) cu axe paralele (când
lipseşte alunecarea relativă a roților), viteza liniară în punctul de contact a cuplei
cinematice A va fi
d1 d2
V 1=V 2 =V =± ω1 =± ω 2 (2)
2 2
de unde
ω1 n d z
i 12=± =± 1 =± 2 =± 2 (3)
ω2 n2 d1 z1
Semnul "minus" indică inversarea de sens a mișcării transmise, care se realizează
cu angrenajul exterior (fig.2,a), iar "plus"- păstrarea sensului mișcării transmise - în
cazul mecanismului cu angrenaj interior(fig.2,b) . Pentru viteza unghiulară,
convențional, sens pozitiv se acceptă la rotire pe stânga (contra acelor ceasornicului) și
negativ la rotire pe dreapta (după acele ceasornicului).
În particular, pentru mecanismul cu angrenaj exterior
−ω1 −n1 −d 2 −z 2
i 12= = = = (4)
ω2 n2 d1 z1
Pentru mecanismului cu angrenaj interior
ω1 n1 d 2 z2
i 12= = = = (5)
ω2 n2 d 1 z1
În angrenajele cu roți dințate roata mică se numește ”pinion” iar roata mare ”roată
condusă” sau simplu roată. Din această semnificare, orice angrenaj simplu este alcătuit
din ”pinion și roată”.
Pentru situații când mișcarea se transmite la distanțe mari, legătura dintre roți se
face prin intermediul unor elemente suplimentare de angrenare numite lanțuri, iar
transmisia se numește prin ”lanț” sau prin fricțiune numite curele – transmisii prin
”curea”.
Transmisia prin lanț (fig.3).
Fig.3.
Fig.4.
Pentru transmisia prin curea în relaația de calcul a raportului de transmitere
intervine factorul de alunecare ε a curelei C pe suprafețele roților de curea
ω1 c n1 c D2
i 12= = = (9)
ω2 c n2 c D1 ( 1−ε )
unde: ω 1 c și n1 c – viteza unghiulară și turația a roții de curea conducătoare; ω 2 c și n2 c –
viteza unghiulară și turația a roții de curea conduse; D 1 și D2 – diametrele roților de
curea conducătoare și corespunzător condusă.
În cazul transmisiei prin curele factorul de pierdere a mișcăriiare valori reale în
limite ε =0,01 … 0,02.
3. Analiza cinematică transmisiilor simple cu axe concurente şi încrucişate
Mecanisme simple cu axe concurente cu roți dințate conice (fig. 5).
Fig.5.
Fig. 6.
Fig.8.
În structura acestui tip de mecanisme se pot utiliza diferite combinații de
transmisii simple (fig.8; a, b) examinate mai sus (cu roți cilindrice, conice, angrenaj
melcat, transmisii cu lanț și cu curele). Expresia raportului de transmitere depinde de
structura concretă a mecanismului complex.
Drept exemplu examinăm mecanismul prezentat în fig.8a. Acest mecanism
conține trei cascade (trepte): 1 - (roata 1 și 2); 2 – (roata 3 și 4); 3 – (roata 5 și 6). În
cazul transmiterii mișcării prin angrenare roțile vor avea diametrele și numărul de dinți:
d 1 și z 1 ;d 2 și z 2 ;d 3 și z 3 ; d 4 și z 4 ; d 5 și z 5 ; d 6 și z 6 . Roata 1 este fixată pe arborele
1, roțile 2 și 3 pe arborele 2, roțile 4 și 5 pe arborele 3, rota 6 pe arborele 4. La
transmiterea mișcării, arborii (corespunzător împreună cu roțile fixate pe ei) efectuează
mișcări de rotație cu vitezele unghiulare ω 1 ; ω 2 ; ω 3 ; ω 4 și corespunzător turațiile n1
; n2 ; n 3 ; n 4.
Raportul total de transmitere a mișcării de rotație
ω1
i m=i I ∙ i II ∙i III ¿ i16 =i12 ∙ i 34 ∙ i 56=± (21)
ω4
Rapoartele particulare de transmitere a mecanismelor simple:
−ω 1 −n 1 −z 2 −d 2
i I =i12= = = = ;
ω2 n2 z1 d1
−ω2 −n2 −z 4 −d 4
i II =i 34= = = = ; (22)
ω3 n3 z3 d3
−ω3 −n3 −z 6 −d 6
i III =i 56= = = = ;
ω4 n4 z5 d5
Semnul minus indică inversarea sensului mișcării de către treptele cu angrenaj
exterior.
Înlocuind factorii din relația (21) cu expresiile (22) se obține
−ω1 −ω2 −ω 3 −n1 −n2 −n3 −ω 1 −n1
i m= ( )( )( ) ( )( )( )
ω2
∙
ω3
∙
ω4
=
n2
∙
n3
∙
n4
=
ω4
=
n4
(23)
Sau
−z 2 −z 4 − z6 −d2 −d 4 −d6
i 16= ( )( )( ) ( )( )( )
z1
∙
z3
∙
z5
=
d1
∙
d3
∙
d5
(24)
Relația generală pentru calculul raportului de transmitere a mecanismului cuplat
în cascadă cu s trepte și n roți are forma.
z2 z4 zn d2 d 4 dn
m
i 1 n=(−1 ) ∙ ( )( ) ( )
∙
z1 z3
∙…∙
z n−1
m
=(−1 ) ∙ ∙
d1 d3( )( ) ( )
∙…∙
d n−1
(25)
Fig.9.
La general, o transmisie planetară cu roți dințate are: o axă de rotație fixă numită
axă centrală; elemente (roți) centrale; elemente port–satelit H ale căror axe de rotație
coincid cu axa centrală; sateliți - roți cu axe mobile. Satelitul execută mișcare de rotație
compusă (în jurul axei proprii și în jurul axei centrale). În transmisiile planetare se
utilizează roți cu angrenaj exterior și interior.
Prin legarea a două sau mai multe angrenaje folosind un singur port–satelit se
obțin transmisii planetare simple (fig. 10), unde: 1 și 3 sunt roți centrale; 2 – roți satelit;
H - port–satelitul.
Fig. 10.
O transmisie planetară simplă numită și treaptă planetară are una două roți
centrale (coaxiale) cu satelit simplu (fig. 10a) și satelit dublu (fig. 10b, c, d).
Când structura mecanismului (fig. 11) este formată din două sau mai multe
transmisii planetare simple (trepte planetare), transmisia se numește planetară compusă
(în trepte):
Fig, 11.
unde: H 1 și H 2 - port–satelitul primei și a doua trepte; z 2 și z 5 – sateliții; z 1 , z 3 , z 4 , z 6 -
roțile centrale.
Mecanismul prezentat în (fig. 11) este alcătuit din două trepte planetare.
În dependență de poziția axelor roților centrale și a sateliților transmisiile
planetare pot avea axe paralele (fig. 9, 10, 11) cu roți cilindrice sau cu axe concurente
(fig. 12) cu roți conice.
Fig. 12.
{ ω3H ¿ ω 3−ω H
ω HH =ω H −ω H =0
(27)
unde, indicele de sus indică elementul fixat, iar indicele de jos specifică elementul
mecanismului.
Expresia generală a raportului de transmitere a mișcării de la roata 1 la roata 3 în
rezultatul fixării elementului H va fi:
H ω1−ωH
i 13= (28)
ω3−ω H
Relația dată portă denumirea de formula Willis utilizată pentru determinarea
raportului de transmitere a transmisiilor planetare.
Transmisiile planetare constructiv permite fixarea oricărui dintre elementele
componente. Datorită acestui avantaj, ele practic se utilizează în toate cutiile moderne de
viteze cu comandă automată.
La fixarea roții 3 (ω 3=0), relația (28) capătă forma
H ω1−ω H ω1 −ω H 3
i 13= = =−i 1 H + 1
0−ω H −ω H
De unde raportul de transmitere a mișcării de la roata centrală 1 la elementul H al
în cazul fixării roții 3 .
i 31 H =1−i13
H
(29)
Indicele de jos de pe lângă simbolul raportului de transmitere arată că mișcarea se
transmite de la roata 1 la port–satelitul H, iar cel de sus – fixarea roții 3.
În particular, mecanismul din (fig. 13) la fixarea port–satelitului H se transformă
într-o transmisie complexă cu axe fixe cu cuplare în serie, pentru care raportul de
transmitere a mișcării de la roata 1 la roata 3
z2 z 3 z3
H
i 13=i 12 ∙i 23=− ( )( ) ( )
∙
z1 z 2
=−
z1
de unde
z3
H
i 13=− ( )
z1
(30)
În cazul când se fixează roata 1, viteza unghiulară (ω 1=0), iar raportul de transmitere
H 0−ωH −ω H −1 −1
i 13= = = =1
ω3−ω H ω 3−ω H ω3 i −1
−1 3 H
ωH
De unde raportul de transmitere a mișcării de la roata centrală 3 la elementul H al în cazul
fixării roții 1.
1
i 13 H =1− H (32)
i 13
Înlocuind expresia (30) în (32) obținem.
1
i 13 H =1+
z3 (33)
( )
z1
În concluzie, transmisiile planetare au un avantaj deosebit și anume posibilitatea
obținerii unei serii a raportului de transmitere în funcție de modul de fixare a elementelor.
Totodată aceste transmisii asigură obținerea unui diapazon larg a valorilor raportului de
transmitere (de la câteva unități la câteva suta într-o singură treaptă).