Activitate 2.3.b.

Practici stereotipe și clișee didactice

Oferiți exemple de practici stereotipe care vizează predarea-învățarea-evaluarea la

două discipline de primar (la alegere). Cum credeți că s-a ajuns la aceste practici? Cum
poate fi ele schimbate/ depășite?

Schimbarea profilului psihologic al elevilor, pe de o parte, și nevoia de racordare a

designului educațional la dimensiunea practic-aplicativă a educației în școală, impun categoric
o adaptare, o ameliorare a demersului didactic. Însă inerţia, reticența, unele rigori (normative)
predispun la stereotipii, uneori inevitabile.

Geografie

Clișee, stereotipii
Stereotipii la nivel de
comunicare
-” Ce ați avut de pregătit
pentru astăzi?”
- ” Pentru data viitoare aveți
de ...”
-„Să-mi spuneți...”
Expunerea hărții în fața
clasei și realizarea predării și
a evaluării prin indicarea pe
hartă.
Vreau să precizez că și eu
mă număr printre cei care
consideră că harta este
”temelia adevărată a tuturor
descrierilor geografice” și
că lecțiile de geografie/
istorie nu pot fi realizate în
absența hărții. Mă refer aici
Cum s-a ajuns la aceste
practici?
- un model comunicațional intrat
în memorie din perioada
școlarității celor care fac educație
predispune la mimetism.
- inerția, ancorarea într-un stil de
predare tradițional asimilat cu
aducerea la cunoștință a unor
noțiuni, principii, clasificări unui
public școlar mai mult sau mai
puțin implicat în învățare.
- practici rutiniere;
- rigiditatea unor cadre didactice,
reticența la nou, neadaptarea
stilului didactic la noile tendințe
educaționale, necunoașterea unor
aplicații, jocuri, platforme de lucru
interactive etc;
- dotarea defectuoasă a sălii de
clasă, a școlii, poate descuraja
cadrele didactice să caute soluții
în realizarea unor activități
antrenante, interesante;
- concepția unor cadre didactice
privind utilizării telefonului,
Cum poate fi ele schimbate/ depășite?
- Flexibilizarea demersului didactic prin
abordarea lecțiilor de tip ERR (evocare-
realizarea sensului- reflecție) . Noul
design poate aduce inovație, creativitate
în demersul didactic, rupe monotonia
unei lecții obișnuite de predare-învățare,
care prin respectarea etapelor specifice
parcă impune un șablon la nivel de
limbaj. În acest fel „reflecția” nu este
doar o „altă” denumire a lui „pentru data
viitoare aveți să...”, ci implică căutarea
unor conexiuni, studiu individual,
paralelisme, analogii etc.
- Realizarea unor lecții, atunci când
conținuturile abordate permit, în afara
sălii de clasă ( învățăm despre punctele
cardinale în parc, în pădure, în centrul
orașului etc). Un spațiu mai puțin formal
poate elimina și stereotipiile de limbaj;
Organizarea învățării la geografie ca o
aventură de descoperire și explorare:
- utilizarea unor hărți interactive (în
cadrul unor jocuri, aplicații, platforme de
învățare etc.) oferă posibilitatea de a
învăța logic, de a analiza, de a compara;
- aplicarea unor teste interactive pentru
verificarea cunoștințelor, a
competențelor de orientare și de lucru cu
harta;
- implicarea elevilor în realizarea
/crearea de hărți ( de ex. realizarea
formelor de relief din plastilină);
- realizarea unei hărți imaginare pe baza
 însă la faptul că formarea tabletei în oră de către elevi;
deprinderilor de orientare și
de lucru pe hartă se poate
face în moduri diferite,
antrenante, interactive.
Științe ale naturii
Clișee, stereotipii
Profesorul este principala sursă
primară de informație;
- Prea multe conținuturi pentru
timpul disponibil (o oră pe
săptămână); nu mai este timp
să promovăm cercetarea,
proiectele colective, etc.
- care le poate realiza însuși cadrul didactic, sau alte
Cum s-a ajuns la aceste
practici?
- în învățământul
tradițional, cadrul
didactic este elementul
de legătură dintre elevi și
cunoștințe, iar predarea
se realizează în sala de
clasă- profesorul prezintă
conținutul și elevii
ascultă și notează pentru
a studia.
unui text realizat de cadrul didactic și
propus elevilor ( de ex. Călătorind pe
Dunăre, În drum spre Vf. Moldovenu, O
țară imaginară etc.) dând posibilitatea
acestora să aleagă singuri simboluri.
Cum poate fi ele schimbate/ depășite?
- Metoda SINELG – elevii citesc informațiile din
manual, de pe o carte indicată, de pe internet sau de
pe o fișă dată de cadrul didactic și completează o
schemă, folosind simboluri. Ulterior, își pot
clarifica unele aspecte prin discuții cu colegii și
cadrul didactic, prin apelul la alte resurse
recomandate de cadrul didactic, încurajându-se
astfel interacțiunea dintre elevi, studiul individual,
dorința de a se documenta, gestionarea propriei
învățări.
- Învățarea prin descoperire;
-Învățarea prin intermediul lucrărilor experimentale
/practice;
- ”Învățarea răsturnată- flipped learning – o
inovație în procesul de predare-învățare. Elevii
studiază conținutul curricular în avans, acasă, prin
materiale sugerate de cadrul didactic: texte, cărți,
video-lecții, videoclipuri YouTube, videoclipuri pe
resurse. Lecția în clasă nu mai este dedicată
predării, ci aprofundării temei, creării de
oportunități de învățare, realizării de proiecte
colective, de experimente, de verificare prin lucrări
practice a informațiilor aflate, activității de
rezolvare de probleme, maximizării interacțiunii cu
exercițiile.