‘

‘‘

‘ 
  ‘
‘
‘
‘
‘
Ý

‘Ý
    
 

Ã

‘
Macovei Marian-Nicolae
Teleucă Mihai-Dan
c



c ‘
ntroducere ± termeni şi scurt istoric

2 ‘ tudii de caz privind evaziunea fiscală
2 c Rambursare ilegală de TVA
2 2 Concesionare fictivă
2  Constituirea de firme fantomă
2  Metoda HAWALA
 Bibliografie

’
 c ‘" ‘‘ ‘‘ ‘ ‘
‘
‘
pălare banilor este procesul sau complexul de actiuni prin care infractorii încearcă şi
uneori reuşesc să ascundă originea şi posesia reală a veniturilor ce provin din activităţile lor
ilegalec
Expresia Äspălare de bani´ îşi are originile în tatele Unite ale Americii, perioada
anilor c20-c0 Această perioadă corespunde cu iniţierea prohibiţiei şi totodată cu
ascensiunea legendarilor gangsteri Al Capone şi George ³Bugsy´ Morgan, care se presupune
că ar fi cei care au iniţiat această ingenioasă metodă Cei doi foloseau o serie de maşini de
spălat cu fisă, împrăştiate prin Chicago, pentru a-şi ascunde câştigurile obţinute din jocurile de
noroc, escrocherii şi comerţul cu alcool şi alte afaceri ilegale e numeşte ³spălare de bani´
pentru că descrie perfect ceea ce se întâmplă: banii ilegali sau murdari sunt introduşi într-un
ciclu de tranzacţii sau spălaţi, astfel încât la sfârşit apar ca bani legali sau curaţi Cu alte
cuvinte, sursa fondurilor obţinute ilegal este ascunsă printr-o succesiune de transferuri pentru
ca, aceleaşi fonduri să-şi poată face apariţia, în cele din urmă ca şi venit legal2
Potrivit Legii nr 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum
şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism,
prin spălarea banilor se înţelege:
‘ a schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de
infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul
de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la
urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a
dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora,
cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;
c dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din
săvârşirea de infracţiuni (art 2
Acest proces dinamic se desfăşoară în trei etape, şi anume : obţinerea şi mişcarea
fondurilor obţinute în mod direct sau indirect din infracţiuni, ascunderea urmelor sau originii

c
Dr Nicolae Lupulescu, Ý
‘ ‘
‘‘  ‘ p c, disponibil pe www inm-lex ro, ‘‘
2
www orice info, Ý
‘ ‘‘0 05 20cc

Publicată în Monitorul Oficial, Partea
nr 0 din c2 decembrie 2002

3
veniturior pentru a se evita orice suspiciuni sau investigaţii şi, în fine, disponibilizarea banilor
şi reinvestirea lor în activităţi legale
c În etapa iniţială sau de 

‘a spălării banilor, infractorul introduce profitul său
ilegal în sistemul financiar Aceasta se poate face prin împărţirea sumelor mari de bani în
sume mai mici, care sunt apoi depozitate direct într-un cont bancar sau folosite în cumpărarea
unor instrumente financiare (cecuri, bilete la ordin, etc 
2 După intrarea fondurilor în sistemul financiar, are loc a doua etapă- 

 În
această etapă, infractorul întrprinde o serie de preschimbări sau mişcări ale fondurilor pentru a
le îndepărta cât mai mult de sursa din care provin, cea mai uzitată cale fiind cea a transferului
electronic într-o serie de conturi din diverse bănci de pe întreg globul unt preferate acele
zone geografice sau jurisdicţii care nu cooperează cu organele de anchetă specializate în
combaterea acestui fenomen infracţional
 După ce a reuşit să traverseze primele două etape ale procesului de spălare a
banilor, infractorul sau grupul infracţional trece la a treia etapă- 

-, în care fondurile
intră în circuitul economic legal pălătorul de bani poate acum să investească legal fondurile
pe piaţa imobiliară, a bunurilor de lux sau a afacerilor, la alegere
Într-o economie de piaţă există mai multe sisteme de spălare a banilor: rambursare
ilegala de TVA, constituirea de ³firme fantomă´, concesionări fictive, operaţiuni financiare
back-to-back, metoda HAWALA etc Vom prezenta în capitolul ce urmează câteva studii de
caz privind spălarea banilor


Dr Nicolae Lupulescu,  ‘p 

J
 ’ ‘Ý ‘‘
‘ ‘

‘
‘
‘
’c ‘Ã

‘
‘‘
‘
‘
‘
‘
‘
‘

‘
‘‘
‘ ‘  ‘ ‘‘
 ‘‘
‘

‘

‘
‘
‘ La Constanţa, în perioada 2002-200, cinci indivizi, printre care şi Emil Oprea, au
paăgubit statul român cu c6,5 milioane lei (c65 miliarde lei vechi cu titlu de TVA Acestia
au obţinut suma ilegal de la stat în urma a 0 de operaţiuni de export cu măşti de gaze,
exporturi care nu au fost realizate niciodată Acest prejudiciu este devansat doar de frauda
bazată pe înfiinţarea de firme fantomă realizată de femeia de afaceri Aida Denisa Jipa, tot din
Constanţa, care a prejudiciat statul român cu c0 milioane de euro5
Procurorii Direcţiei de
nvestigare a
nfracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism au finalizat urmărirea penală şi au dispus trimiterea în judecată a unui număr de
cinci inculpaţi, acuzaţi de prejudicierea bugetului de stat cu peste c6,5 milioane lei, (c65
miliarde, la nivelul anilor 2002-200, prin solicitarea şi încasarea ilegală a unor sume de bani
achitate cu titlu de TVA aferentă unor operaţiuni nereale de export
Este vorba de Emil Oprea, din Constanţa, Lucian Mazilu şi Teodor Petre Martin, ambii din
Bucureşti, şi cetăţenii arabi Hussain J Abbas şi Al Atroshe Husain Ali M Amer6
Pe numele celor cinci indivizi sunt emise mandate de arestare în lipsă, sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor:
‘ de punere, fără drept, în circulaţie a unor documente tipizate utilizate în domeniul
fiscal, cu regim special;
‘ fals în înscrisuri sub semnătură privată;
‘ fals în declaraţii;
‘ spălare de bani;
‘ asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, fapte penale aflate în concurs real şi
comise în formă contin

5
Antonia Maer, A
‘‘‘ ‘‘ ‘www lideruldeopinie ro, 2 02 200
6
***, ‘  ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘   ,
www clubulcolectorilor ro, 0 02 200

-
 Din probele administrate în cauză rezultă că, în perioada octombrie 2002-ianuarie
200, bărbaţii au creat un circuit documentar fictiv şi au desfăşurat diverse activităţi prin care
au ascuns şi disimulat adevărata origine a sumelor de bani obţinute din rambursarea ilegală de
TVA
Astfel, la scurt timp după intrarea în vigoare a dispoziţiilor art 27 alin 2 din Legea
5/2002 (c c0 2002 referitoare la abilitarea organelor fiscale teritoriale de a aproba cererile
de rambursări de taxă pe valoare adăugată, în termen de c5 zile de la data depunerii acestora,
cu verificare ulterioară a documentaţiei (semestrial7, o societate reprezentată de Emil Oprea a
formulat patru cereri de rambursare TVA cu control ulterior, aferent lunilor septembrie,
octombrie, noiembrie şi decembrie 2002, invocându-se că TVA colectată şi deductibilă
corespunde exportului a  200 măşti de gaze în valoare totală de 22c 52 52c c0 lei,
tranzacţie realizată printr-un comisionar din Bucureşti către un client extern din
talia
Modul de operare a fost următorul: Emil Oprea depunea cereri la Administraţia
Finanţelor Publice Constanţa (ANAF prin care cerea să i se ramburseze TVA deductibil
generat din operaţiunile de export Aceste cereri, patru la număr, erau însoţite şi de declaraţii
pe proprie răspundere care atestatu că operaţiunile comerciale ar fi avut loc şi că mărfurile au
fost exportate Din cele patru cereri, au fost aprobate şi soluţionate primele trei, acestuia
fiindu-i virată în contul societăţii suma de c65 0c5 c5 56 lei vechi În urma sesizării
Direcţiei de Control Fiscal Constanţa, cea de-a patra cerere a fost suspendată, deoarece
existau suspiciuni cu privire la realitatea operaţiunilor comerciale de export raportate ca
executate şi a documentelor justificative prezentate pentru dovedirea acestora
Controlul efectuat de Direcţia de Control Fiscal Constanţa a constatat că lipseşte faptul
comercial generator de TVA (exportul de măşti de gaze complete şi că, în perioada ianuarie-
august 2002, societatea nu a înregistrat venituri, singurele operaţiuni taxabile fiind cele
rezultate din vânzarea unor active corporale Totodată, s-a constatat că, din septembrie 2002,
societatea a realizat exclusiv operaţiuni de export măşti de gaze complete, export derulat pe
baza unui contract de comision, din documente rezultând 0 de astfel de operaţiuni, toate
înregistrate prin punctul vamal Bucureşti-Băneasa Organele fiscale au concluzionat că toate
cele 0 de operaţiuni de export cu măşti de gaze sunt fictive şi, pe cale de consecinţă, toate
documentele aferente acestora sunt false Mai mult, mărfurile nu au fost prezentate spre
vămuire, iar declaraţiile vamale de export, deţinute de Oprea în contabilitatea societăţii, nu

7
Parlamentul României, ‘  !! publicată în Monitorul Oficial, www legestart ro/Legea-5-2002-
taxa-pe-valoarea-adaugata-(NjU0MDg- htm

Camelia Mitric, "‘# ‘  ‘‘!‘‘‘ 

‘  ‘‘‘

‘‘$%  ‘
www cugetulliber ro, 0 05 20c0


emană de la autoritatea vamală, ceea ce demonstrează faptul că exportul nu s-a realizat în mod
real şi că toate documentele comerciale şi de transport anexate declaraţiei vamale sunt false ‘
Anchetatorii mai susţin că declaraţiile de încasare valutară, anexate tuturor seturilor de
documente aferente celor 0 de operaţiuni de export sunt nereale, deci false
Din cercetările efectuate a rezultat că, pentru procurarea sumelor de bani prin
rambursări ilegale de TVA, cu consecinţă directă şi imediată a producerii la bugetul de stat a
unui prejudiciu corespunzător (c65 0c5 c5 56 lei vechi, s-au implicat, într-o primă etapă
(cea a rambursărilor ilegale de TVA şi concomitent - în aceeaşi zi - transferul imediat al
banilor mai multe societăţi comerciale, printre care şi Price teel România, administrată de
Oprea, şi alte firme ale celorlalte patru persoane implicate
Numai din suma de 5c 267 72 0 lei vechi încasată, urmare aprobării primei cereri
de rambursare TVA, C Price teel România, concomitent cu virarea unor sume de bani în
contul C Vlas Company RL, a cumpărat c 2c 000 UD Ulterior, cu dispoziţie de plată
valutară externă, Oprea, prin firma sa, a ordonat băncii efectuarea unei plăţi externe în sumă
de c 20 000 UD în contul personal deschis de Mazilu la o bancă din UA La rubrica detalii
corespunzătoare, s-a înscris că operaţiunea valutară reprezintă avans la un import din UA a
25 000 MT TAGLE Fiind considerată suspectă, tranzacţia a fost raportată Oficiului Naţional
Prevenire şi Combatere a pălării Banilorc0
Analizat în întregul context infracţional, din cercetările efectuate în cauză rezultă că
transferul bancar al sumei de c 20 000 UD din România în UA a fost prima încercare a
inculpaţilor de a scoate din ţară banii obţinuţi din rambursările ilegale de TVA
În final, transferurile de la C Price teel România RL la C Vlas Company RL Voluntari
au totalizat suma de c 07c 2 60 lei vechi, iar fiecare sumă transferată a intrat într-un
circuit ce s-a finalizat, ca şi în exemplul anterior, cu transferuri externe (China, Liban,
Taiwan, Belgia, Austria, Franţa, Cipru, Egipt,etc 
Ministerul Finanţelor - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală
Juridică a precizat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de c65 0c5 c5 56
lei vechi, reprezentând prejudiciu cauzat bugetului de stat, sumă la care se vor calcula
majorări, penalităţi şi dobânzi în conformitate cu Codul de procedură fiscală, cu modificările
şi completările ulterioare


***, ‘  ‘  ‘  ‘ ‘  ‘ ‘ ‘ ‘ ‘ 
‘ ‘ ‘ ‘ ‘ ‘   ,
www clubulcolectorilor ro, 0 02 200
c0
&‘

o
 Având în vedere valoare mare a prejudiciului creat, în cursul urmăririi penale s-au luat
măsuri asiguratorii pentru a asigura recuperarea prejudiciului
În ceea ce îl priveşte pe Emil Oprea, magistraţii de la Tribunalul Constanţa au dispus
schimbarea încadrării juridice din evaziune fiscală în determinare cu rea credinţă a valorii
TVA şi obţinerea nelegală a unor sume de bani de la organele fiscale, infracţiune pentru care
l-au condamnat la pedeapsa de şapte ani de închisoare; pentru infracţiunea de fals în înscrisuri
sub semnătură privată a fost condamnat la doi ani de închisoare; pentru fals în declaraţii - tot
la doi ani; pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni a primit şapte ani de puşcărie; iar
pentru spălare de bani - c2 ani În final, dacă această hotărâre va rămâne definitivă, Emil
Oprea urmează să ispăşească pedeapsa cea mai grea, respectiv c2 ani de puşcărie Petre
Teodor Martin şi Lucian Mazilu au fost condamnaţi, pentru complicitate la spălare de bani, la
câte opt ani de închisoare; pentru aceeaşi infracţiune, Amer M Ali Husaim Al-Atroshe a
primit zece ani de detenţie ingurul care a fost găsit nevinovat este irakianul Abbas J
Hussein, care a fost achitat de toate infracţiunile de care a fost acuzatcc

‘
’’ ‘
‘ ‘
‘

‘!
"
#‘‘ ‘‘$‘"‘%
 ‘
‘
Procurorii D

COT continuă să îl cerceteze pe Arpad Paszkany pentru infracţiunea de
spălare de bani, în dosarul denumit ³Gazeta ´ În rechizitoriul prin care patronul CFR Cluj a
fost trimis, în data de 0 iulie 200, în judecată pentru şantaj şi sprijinirea unui grup de
criminalitate organizată, se arată că Paszkany va fi cercetat în continuare pentru infracţiunea
de spălare de bani Concret, procurorii D

COT spun ca Paszkany a obţinut sume mari de bani
prin diferenţa de piaţă a terenului de la fosta baza sportiva CUG, detinuţă de patronul
ulius
Mall,
ulian Dascălu, pe care l-a cumpărat la un preţ mult subevaluat
Cei peste cc 000 mp au fost cumparaţi de Paszkany cu doar c0 000 de euro, deşi
valoarea terenului la vremea respectivă era de peste 00 000 de euro În dosarul în care
Paszkany a fost trimis în judecată se arată că valoarea tranzacţiei a fost de aproape 250 000 de
euro, din care Paszkany nu a achitat decât c0 000 de euro, restul fiind compensaţi sub formă
de publicitate Acuzaţia de şantaj care i se aduce lui Paszkany provine de la licitaţia

cc
Camelia Mitric,  ‘

ü
organizată de Consiliul Judeţean Cluj pentru concesionarea terenului din zona lacului
Gheorgheni, unde a fost construit
ulius Mall Dupa licitaţia câştigată de
ulian Dascălu,
Paszkany a facut contestaţie în justiţie, care s-a judecat la Judecătoria Târgu Mureş Decizia
judecătorilor a fost de suspendare a licitaţiei şi de oprire a lucrărilor până la soluţionarea
litigiului din justiţie Acesta lucru nu l-a avantajat pe Dascălu, care luase credite de ordinul
zecilor de milioane de euro din diferite bănci pentru a construi mallul din Cluj
Peste acest lucru s-a suprapus o campanie negativă de presă, dusă de trustul Gazeta
împotriva firmelor lui
ulian Dascălu Potrivit actelor de la dosar, cel care a propus un târg a
fost avocatul clujean Eugen
ordachescu, care îl apără pe Dascalu, şi care i-a propus acestuia
să se înţeleagă cu Paszkany, astfel încât acesta să îşi retragă acţiunea din justiţie După ce s-a
ajuns la înţelegere privind vânzarea terenului de la baza sportivă CUG, patronul CFR Cluj şi-a
retras acţiunea din justiţie, iar astfel
ulian Dascălu şi-a văzut liniştit de construcţia mall-ului

%
‘&‘‘ ‘‘
 ‘'
 (‘'
 ‘
‘
‘ Afacerea cu terenuri care a generat latifundia pe care Zinger o deţine în cartierul
Bartolomeu a început în 2c 02 2000 şi s-a finalizat în 200 Obiectivul vizat au fost terenurile
municipiului, pe care colosul imobiliar Atlanta House a construit Eliana Mall Concesiunile a
c 2 de metri pătraţi, în zona cartierului Bartolomeu, au pornit de la actualul primar George
cripcaru, care era un simplu consilier local în momentul demarării afacerii, dar care ocupa şi
funcţia de director comercial la firma Dip&Gip RL, aflată în proprietatea colegului de partid,
deputatul PD Dumitru
oan Puchianu, societate care a obţinut concesiunea iniţială Terenul a
trecut ulterior în proprietatea cetăţeanului israelian Maor Zinger, reprezentantul companiei
Atlanta, printr-o succesiune de acte adiţionale, la contractul de concesiune al terenului, cu
încălcarea legii concesiunii, în vigoare la acea dată Redevenţa anuală datorată Primăriei
pentru un teren cu mare valoare economică, a demonstrat că afacerea s-a realizat în interesul
firmelor care au concesionat şi în detrimentul bugetului public c2
Contractul iniţial de concesiune încheiat între semnatarul cripcaru, ca reprezentant al
Dip&Gip RL şi municipiul Braşov, prevedea plata unei redevenţe simbolice de doar 0,65
UD, pentru un metru pătrat de teren pe an Alte clauze favorabile doar concesionarului
prevedeau utilizarea reţelelor de utilităţi asigurate de municipalitate, dar şi facilităţi la plata
redevenţei, în timp ce un metru pătrat de teren în zonă se vinde cu 50-60 de euro Era strict
c2
Marios Ola, Adrian Militaru,  ‘ 
'‘ ( ‘ )‘ *‘ '$ ‘ ‘ #$ 
www justitiarul ro, 2c 0 2007

^
interzisă, totuşi, subconcesionarea terenului aflat în discuţie, aspect legal ignorat, cu
desăvârşire
În c 06 2002, se încheie un act adiţional la contractul de concesiune, prin care terenul
este transferat la firma Depcom, aparţinând soţiei actualului primar al Braşovului, Angelica-
Genica cripcaru, în calitate de asociat-administrator, cu încălcarea clauzei de
netransmisibilitate a concesiunii În locul primarului a semnat George cripcaru, care în 2002
ocupa funcţia de viceprimar Terenul nu a zăbovit mult în posesia familiei cripcaru şi, tot cu
avizul primăriei, a fost transferat, în c 07 200, la Atlanta House, pentru Depcom semnând
de această dată sora lui cripcaru, Niculina Moldovan
legalitatea evidentă a reieşit din actul
adiţional încheiat, în text apărând termenul de vânzare-cumpărare, deşi în legislaţia
concesiunilor este interzisă înstrăinarea obiectului concesiunii A urmat un nou act adiţional,
în data de 02 06 200, prin care concesiunea terenului a fost cedată firmei Avasca Real Estate
a lui omer Arthur Mayer din Zurich, care a transferat-o înapoi, în 27 c0 200, firmei Tivina
RL, care este a al lui Maor Zinger, aflat în asociere cu cetăţeanul elveţianc
ÄBinecuvântarea´ lui George cripcaru, care a semnat în calitate de primar, actele
adiţionale, încălcând legea şi totodată contractul iniţial de concesiune au făcut posibile toate
aceste manevre Deşi verificările au fost demarate în 2006, nici până în prezent rezultatul
acestora nu a fost făcut public

’) ‘  

‘‘‘
 ‘
‘

‘‘Ý‘%#‘Ý ‘ÝÃ
‘‘
*
‘

Cele mai bănoase inginerii financiare i din păcate constituind un adevărat flagel
infrac ional cu o tot mai mare amploare, sunt se pare, cele în care "actorii principaliÄ
reprezenta i de firme-fantomă, ce aduc un prejudiciu financiar statului aproape imposibil de
contorizat i de recuperat Prin diferite RL-uri care nu func ionează la sediul social
declarat, " epariiÄ de profesie reu esc să deruleze afaceri de milioane de euro fără să verse
vreun leu în contul statului, sub titlu de TVA, accize sau impozite Pentru depistarea acestor
firme intervin, de regulă, comisarii Gărzii Financiare, care de multe ori reu esc să le stopeze
afacerile

c
Marios Ola, Adrian Militaru,  ‘

c

 Un astfel de caz, este cel finalizat de Garda Financiară Constan a i dore te să
prindă două astfel de firme dintr-un singur foc: C Mycedius hipping RL şi C Mycedius
RL Cele două firme ale unei persoane care a pus pe butuci cinci societăţi comerciale, au
reuşit rara Äperformanţă" de a prejudicia statul cu suma totală de 6 6 0 de lei
³Întreprinzătorul´ care stă în spatele acestor firme fantomă este Aida Denisa Jipa, care îl
devansează pe Emil Oprea şi realizează cea mai mare evaziune din România, cumulând un
prejudiciu de c0 milioane de euroc
Controlul efectuat de comisarii constăn eni la C Mycedius hipping RL
Constan a, ce are ca obiect de activitate comer ul cu produse energetice, a scos la iveală
faptul că respectiva societate s-a aprovizionat cu combustibil lichid u or i piese auto de la
C Lencom ervice RL Bucure ti Potrivit lui Cristian Radu, comisar-sef al Comisariatului
Regional al Gărzii Financiare Constan a, obiectul controlului l-a constituit verificarea
provenien ei produselor energetice, mai ales că era vorba despre produse accizabile, iar
tenta ia de a ocoli dările către stat sunt maric5 Flerul comisarilor Gărzii a confirmat că
societatea din Bucure ti nu func iona la sediul social, era practic fantomă Pentru derularea
opera iunilor comerciale cu o societate de tip fantomă prin intermediul a zece facturi fiscale,
s-a calculat un prejudiciu adus bugetului de stat compus din TVA, impozit pe profit i accize
în sumă de c72 5 lei Aceea i firmă constăn eană, C Mycedius hipping RL, s-a mai
aprovizionat cu produse energetice (motorină de la C Prodemo
mpex RL Bucure ti, o
altă societate care nu func ionează la sediul social, a a că i în acest caz s-a întocmit dosar
penal În acest caz, prejudiciul adus bugetului de stat, compus din TVA, impozit pe profit i
accize, totalizează 2 0 cc lei Potrivit datelor Gărzii Fianciare Constan a, C Mycedius
hipping RL nu s-a limitat la doar două societă i-partenere fantomă, ci a înregistrat pe
cheltuieli facturi fiscale de prestări servicii emise de societă i din Constan a, fără ca între
aceste societă i să existe contracte comerciale de prestări servicii Pentru înregistrarea în
contabilitate a unor cheltuieli care nu au la bază opera iuni reale s-a prezumat că prejudiciul
creat este în valoare de 62 0, lei Prejudiciul total adus bugetului de stat de către C
Mycedius hipping RL este, din calculele Gărzii Financiare, de  c0 56 lei Controalele
comisarilor Gărzii Financiare nu s-au oprit doar la firma Mycedius hipping RL, ci au fost
extinse la o altă societate, cu nume apropiat, ba chiar avea acela i administrator În urma
verificărilor s-a constatat că i C Mycedius a operat în acela i mod: s-a aprovizionat cu

c
***, "‘# ‘   ‘‘‘+ ‘*‘ ‘ ‘‘‘'$ 
‘www ziare com, c 0c 200
c5
Maria Petrean, ,‘ ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘  ‘ ‘  
‘ ‘   , www stiri rol ro,
c 0c 200

cc
produse energetice (benzină, motorină, combustibil lichid u or de la aceea i C Lencom
ervice RL Bucure ti, societate care nu func iona la sediul social declarat Pentru
efectuarea de tranzac ii cu societă i de tip "fantomă" prin intermediul a 2 facturi fiscale s-
a calculat un prejudiciu în sumă de  55 0 lei, compus din impozit pe profit, TVA i
accize Pentru ambele societă i s-au întocmit sesizări penale care au fost transmise
Parchetului de pe lângă Judecătoria Constan a, precum i adrese către Direc ia Generală a
Finan elor Publice Constan a în vederea stabilirii obliga iilor fiscale în întregime datorate
bugetului de stat c6
Potrivit afirma iilor lui Cristian Radu, C Mycedius hipping RL Constan a este un client
vechi al comisarilor financiari, prima sesizare penală de acest gen fiind făcută încă din anul
200 A continuat însă să existe, ba chiar i-a continuat activitatea la marginea legii, pentru
că a a cum se întâmplă în majoritatea cazurilor semnalate de Garda Financiară, magistra ii
pe masa cărora ajung dosarele fie întârzie foarte mult judecarea lor, fie dau solu ii bizare,
prin care îi exonerează pe administratori de orice vină

’+ ‘% 
‘,-
‘
‘
 .

‘‘
 
‘ ‘ 
‘,
/

‘
‘
Această metodă de spălare a banilor este folosită în special în zona Orientului Mijlociu şi se
bazează pesisteme bancare clandestine create în paralel, din cauza lipsei de încredere în
sistemul bancar tradiţional Principiul, care constă în depozitare fondurilor la un particular din
ţara sa şirecuperarea fondurilor de la o persoană dintr-o altă ţară, este folosit în special de
comercianţi, acest principiu se bazează pe încredere reciprocă şi nu lasă Äurme contabile´c7
Practic se transferă bani fără ca aceştia să fie transferaţi, se merge pe încredere Citând o sursă
din interiorul erviciului Global Anti pălare a Banilor, banii terori tilor nu sunt
tranzac iona i neapărat prin bănci Banii trimi i de Al-Qaeda ´zboară pe sub radar´ prin
Western Union, alte servicii rapide de tranzac ii valutare i prin metoda Hawalac

c6
Cecilia Zarea, ,‘‘  ‘-‘‘‘‘‘www ziuaconstanta ro, c2 0c 200
c7
Nicolescu Alina Mihaela, Ý
‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘   ‘ ‘  ‘ *‘  ‘
 ‘‘p 2, Bucueşti 20c0, www academiadepolitie ro
c
Medea Group, &  ‘ .‘ /0‘ ‘  12‘ 34‘ ‘ &‘   ‘ 5  6‘
5 0 .‘ ‘&    ‘A‘Mai 2007, www medeagrp com

c’
 Organizaţiile teroriste au pus la punct un flagel de spălare a banilor care există între
sistemul informal de transfer al fondurilor, funda iile de caritate, băncile islamice i
internet Hawala este un transfer de bani fără mutarea efectivă a lor prin conturi Este un
sistem simplu bazat pe o re ea de dealeri Hawala Teoretic acest tip de tranzac ie nu lasă
dovezi scrise i este mai rapidă i mai ieftină decât tranzac iile bancare clasice
În goana după bani, falimentarul grup terorist apelează cu disperare la parteneri afiliaţi
din lumea crimei organizate Al-Qaeda a încetat să mai fie o organizaţie ierarhică, exact ca pe
vremea când făcea regulile în terrorism şi susţinea financiar operaţiunile teroriste din
Afganistan La acea vreme, le spunea executanţilor să se axeze pe acţiuni şi să nu-şi facă griji
cum le vor subvenţiona Astăzi este o organizaţie bazată pe parteneri afiliaţi, mult mai slabă
decât înainte eamănă mai mult cu un McDonald¶s, dacă vreţi, decât cu General Motors
Partenerii şi celulele sale descentralizate din toată lumea îşi aleg singure ţintele, îşi creează
propriile strategii şi îşi strâng singure fonduri Poate că se inspiră din operaţiunile sediului
central al Al-Qaeda, din regiunea Chitral în nord-vestul Pakistanului, şi poate chiar trimit bani
la conducere Dar, ca şi francizele, sunt în general autonomec
chimbarea, spun oficialii americani precum Cohen, este rezultatul direct al
presiunilor pe care guvernul UA le-a pus pe mercenarii terorişti Acest lucru a forţat Al-
Qaeda să se ascundă Deşi se bazează încă pe donaţii individuale din regiunea Golfului Persic,
aceste contribuţii se fac acum în afara sistemului financiar oficial, prin curieri şi magazine
ilegale de transfer valutar, cunoscute ca hawalas Mai mult, se pare că reţeaua recurge la
crima organizată, precum răpiri şi trafic de droguri Transportul de cocaină din America de
ud către Europa este o sursă de fonduri Eforturile de strângere de fonduri s-au adaptat şi la
tehnologiile moderne, precum telemarketingul Ayman al Zawahiri, al doilea om la comanda
Al-Qaeda, a cerut donaţii prin înregistrări telefonice trimise în 20020
În iunie 200, Abu al Yazid, un fost mercenar Al-Qaeda, implicat acum în operaţiuni
din Afganistan, şi-a exprimat opiniile vehement pe un site web controlat de liderii Al-Qaeda
ÄDacă un luptător sfânt nu are bani să procure arme, mâncare şi băutură pentru Jihad, atunci
nu poate lupta pentru Jihad³ Bineînţeles că internetul este prietenul cel mai bun al teroriştilor
când vine vorba de recrutare Nu că ar fi renunţat la metodele vechi precum extorcarea2c

c
Forbes România, M ‘ ‘‘‘17‘22 02 20c0, www forbes ro
20
&‘
2c
Forbes România,  ‘

c3
'
‘

c‘ Dr Nicolae Lupulescu, ³Ý
‘ ‘

‘‘  8‘
’‘ www orice info, ÄÝ
‘ ‘8‘
)‘ Parlamentul României, Legea nr 656/2002‘
+‘ Antonia Maer, ÄA
‘‘‘ ‘‘ ´, www lideruldeopinie ro‘
0‘ ***, Ä‘  ‘ ‘ ‘‘  ‘ ‘ ‘‘‘
‘‘‘
‘‘‘  8‘www clubulcolectorilor ro
‘ Parlamentul României, Legea 5/2002
o‘ Camelia Mitric, Ä"‘# ‘  ‘‘!‘‘‘ 

‘  ‘‘‘


‘‘$%  8‘www cugetulliber ro
ü‘ Marios Ola, Adrian Militaru, ³ ‘ 
'‘ ( ‘ )‘ *‘ '$ ‘
‘#$ 8 , www justitiarul ro
^‘ ***, Ä"‘# ‘   ‘‘‘+ ‘*‘ ‘ ‘‘‘'$ 
8
c‘ www stiri rol ro, Maria Petrean, Ä,‘‘‘ ‘‘ ‘‘ ‘‘
 
‘‘  8, www ziare com
cc‘ Cecilia Zarea, Ä,‘‘  ‘-‘‘‘‘8, www ziuaconstanta ro
c’‘ Nicolescu Alina Mihaela, ÄÝ
‘  ‘  ‘ ‘ ‘ ‘   ‘
‘ ‘*‘ ‘ ‘8‘www academiadepolitie ro
c)‘ Medea Group, Ä&  ‘.‘/0‘‘ 12‘34‘ ‘&‘
  ‘5  6‘5 0 .‘ ‘&    ‘A8‘ www medeagrp com
c+‘Forbes România, ÄM ‘ ‘‘‘178 www forbes ro

‘
‘
‘‘

‘
‘
cJ