Tulburarea amnestică

Definitie
Tulburarea amnestica se caracterizeaza prin perturbari ale memoriei, in conditiile
existentei unei stari indemne a constiintei.

Epidemiologie
 S-a raportat o incidenta de 0,005% /an a cazurilor care prezinta o amnezie globala
tranzitorie.

Etiopatogenie
 Lezarea unor structuri diencefalice si temporale (hipocampul, corpii mamilari):
- traumatisme craniene sau alte afectari cerebrale;
- tumori;
- infectii;
- afectiuni vasculare (teritoriul arterei cerebrale posterioare);
- abuz de alcool (sindrom Korsakov);
- sedative, hipnotice sau anxiolitice;
- alte substante (CO, Pb, organofosforate, etc).

Diagnostic pozitiv

Manifestari psihice:
- amnezie retrograda;
- tulburari de atentie;
- dezorientare in timp, spatiu, allopsihica;
- confabulatii.
 Tulburarea amnestica datorata unei conditii medicale generale

Criterii de diagnostic pentru tulburarea amnestica datorata unei conditii medicale

generale (DSM IV):

1
A. Dezvoltarea unei deteriorari a memoriei, manifestata prin perturbaarea capacitatii de a
invata informatii noi ori in capacitatea de a evoca informatii invatate anterior.
B. Perturbarea memoriei cauzeaza o deteriorare semnificativa in functionarea sociala si
profesionala si reprezinta un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv in cursul delirului sau dementei.
D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezulta proba faptului ca
perturbarea este consecinta fiziologica directa a unei conditii medicale generale (inclusiv
traumatismul fizic).

Tipuri
- tranzitorie (< 1 luna) - apare in tulburarile cerebrovasculare, metabolice sau epilepsie;
- cronica (< 1 luna).

 Tulburarea amnestica persistenta indusa de o substanta

Criterii de diagnostic pentru tulburarea amnestica indusa de o substanta (DSM IV):
A. Dezvoltarea unei deteriorari a memoriei, manifestata prin perturbarea capacitatii de a
invata informatii noi ori in capacitatea de a evoca informatii in vatate anterior.
B. Perturbarea memoriei cauzeaza o deteriorare semnificativa in functionarea sociala si
profesionala si reprezinta un declin semnificativ de la nivelul anterior de functionare.
C. Perturbarea memoriei nu survine exclusiv in cursul delirului sau dementei si persista
peste durata uzuala a intoxicatiei sau abstinentei de o substanta.
D. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator, rezulta proba faptului ca
perturbarea este etiologic in relatie cu efectele persistente ale uzului unei substante (de
ex, un drog de abuz, un medicament).
Investigatii de laborator:
- MRI: atrofia lobului mediotemporal si largirea ventriculului III.

Diagnostic diferential
 Delir - deficitul in memorie se remediaza odata cu revenirea starii nealterate a
constiintei.

2
 Dementa - tulburarile de memorie sunt insotite si de alte simptome specifice deficitului
cognitiv.
 Intoxicatia sau abstinenta de o substanta - tulburarile de memorie sunt numai in legatura
cu intoxicatia/abstinenta.
 Tulburari disociative - nu este prezenta incapacitatea de a invata informatii noi si nu se
datoreaza unor conditii medicale generale sau uzului unei substante.
Evolutie
 Tulburarea amnestica rezultata in urma unei boli cerebrovasulare se prezinta cu un
pattern ce consta in episoade si perioade de remisiune.
 Traumatismele craniene produc de obicei tulburari amnestice cronice, ce pot merge pana
la o mentinere a simptomelor de 2 ani, sau chiar mai mult.
 Lezarea lobului mediotemporal se asociaza cu perturbari grave si persistente ale
memoriei.
Tratament
 Se trateaza conditia de baza care a provocat tulburarea amnestica prin:
- antibiotice (encefalite bacteriene);
- medicamente antivirale (encefalite virale);
- tiamina (alcolism);
- vasodilatatoare, antiagregante (boli cerebrovasculare).