Easy Box Proiect Final

TOADER SEPTIMIU ADRIAN
MAF 1
Business Plan
SC Easy Box SRL
1
Cuprins
I. Cap 1. Informații generale

II. Cap 2. Date inițiale
III. Cap 3. Fabricație
3.1Studiul teoretic al produsului ce urmează a fi fabricat
3.2 Procesul de producție
IV. Cap 4. Logistică
4.1. Primirea și prelucrarea datelor de la client
4.2. Programarea producției pe săptămână
4.2.1. Politici de inventar
4.2.2 Etape aprovizionare
4.2.3. Alegerea furnizorilor
4.2.4. Emiterea și administrarea
4.3. Logistica internă
4.4.Sistem livrări/ expediții
4.4.1. Managementul transportului
4.4.2. Managementul ambalarii
4.4.3. Managementul servirii clienților
V. Cap. 5 Financiar
VI. Cap 6. Calitate
VII. Cap 7. IT
VIII. Cap 8. Securitatea muncii
IX. Cap 9. Situații de urgență
X. Protecția mediului
2
Capitolul 1.Informaţii generale
Denumire : SC Easy Box SRL

Adresa: Str. Depozitelor, Piteşti, Jud. Argeş, România
Judeţ: Argeş
Nr Tel: (+40)75 142 86 14
E-mail: easybox@gmail.com
Cod CAEN: Clasa1721 Cod CAEN 2121 « Fabricarea hârtiei şi cartonului ondulat şi a
ambalajelor din hârtie şi carton » (Domeniul de activitate al soctietăţii cu răspundere limitată
este fabricarea hârtiei şi cartonului ondulat şi a ambalajelor din hârtie şi carton Cod CAEN
2121, conform Ordinului Institutului Naţional de Statistică nr 337/2007 privind actualizarea
Clasificării activităţilor din economia naţională CAEN).
Firma este plătitoare de TVA.
Domeniul de activitate : Producţie(conform Tab.1)
1 Productie X
2 Servicii
3 Comerţ şi alte activităţi
Tab.1.1
Pondereainvestiţiilor în cheltuielile aferente Planului de Afaceri: Peste 60% ( conform

Tab1.2)
Tab 1.2
Localizarea activităţii întreprinderii: Mediul urban (conform Tab 1.3)
3
1 Mediul rural
2 Mediul urban X
Tab 1.3
Capitolul 2.Date iniţiale
Date generale:
- număr zile lucrătoare/ an: 240;
- cifra de afaceri: cca 700.000 euro / an;
- capital propriu: 200.000 euro .
4
Capitolul 3.Fabricaţie
Managementul operaţional al producţiei este procesul care combină şi transformă

diferite resurse folosite în subsistemele producţiei sau al operaţiunilor în produse cu valoare
adăugată pentru o organizaţie.
Setul de activităţi intercorelate ale managementului care sunt implicate în
manufacturarea anumitor produse se numeşte MANAGEMENTUL PRODUCŢIEI.
Funcţia de producţie este parte a unei organizaţii, ale cărei eforturi se concentrează pe
transformarea produsului brut în produs finit având un anume nivel calitativ.
Producţia este definită ca: “Transformarea pas cu pas a unei forme de material într-o
altă formă folosind procedee chimice şi mecanice pentru a îmbunătăți utilitatea produsului
pentru utilizator”.
Pentru a începe producţia unui produs, în primul rând trebuie să înţelegem ce
înseamnă acel produs, cum fabricăm acel produs, cu ce fabricam acel produs şi de câte
persoane avem nevoie pentru a fabrica respectivul produs.
Mai la obiect, în urma cerinţelor clientului nostru, trebuie proiectam o fabrică pentru
producerea a 3 tipuri de ambalaje de carton.
3.1 Studiu teoretic al produsului ce urmează a fi fabricat
Ambalajul este un material (hârtie, carton, masă plastică etc.) în care se împachetează

ceva pentru a fi păstrat sau transportat.
Ambalajele sunt una dintre principalele cauze ale poluării solului. Ambalajele ecologice
reprezintă soluţia unui mediu mai curat, fiind biodegradabile şi reciclabile.
Cartonul reciclat poate fi refolosit în realizarea de ambalaje precum: cutii de carton, cutii de
cadouri, cutii arhivare, tuburi de carton, standuri de carton, etc.
Activitatea fabricii se bazează pe producţia cutiilor de carton, mai exact de carton
ondulat pentru că au o rezistenţă mai sporită şi sunt uşor reciclabile.
Alegerea materiei prime
Pentru realizarea cutiilor de carton de dimensiunile specificate de client putem achiziţiona
materia primă sub două forme:
· role de carton ondulat;
· carton ondulat debitat la dimensiuni diferite;
5
Fig 3.1.1 Fig 3.1.2
Pentru o productivitate ridicată, economie şi realizarea produselor fără obţinerea

rebuturilor, se cere distribuitorului de carton livrarea acestuia direct tăiat la dimensiunile
necesare.
3.2. Procesul de producţie
Pentru a începe propriu-zis producţia trebuie să urmăm anumiți pași:

· găsirea utilajelor necesare pentru fabricare;
· stabilirea numărului de utilaje din fiecare categorie;
· proiectarea linie sau liniilor de producție (unde este cazul de mai multe linii);
· organizarea producţiei: mixta sau/şi secvenţiala;
· calcularea numărului de operatori care o să lucreze pe utilaje;
· stabilirea şi menţinerea unor norme de fabricare;
Pentru dotarea fabricii noastre, ne-am gândit că ne-ar trebui următoarele tipuri de
maşini şi utilaje:
1. Maşini de ștanțat carton ondulat plane;
2. Mașini de tăiat și biguit carton ondulat;
3. Maşini de lipit/doar mese de lipit în funcţie de cât de mare e producţia;
4. Maşini de ambalat în folie.
În urma cercetărilor făcute pe piața mașinilor și utilajelor pentru dotarea fabricilor de

ambalaje din carton ondulat am găsit următoarele tipuri de echipamente:
• Pentru a da forma inițială a ambalajului am găsit la un importator de astfel de
echipamente o mașină de ștanțat produsă de PR China model ML1600 care poate executa
până la 12+/-2 ștanțări/minut și se pliază pliază perfect cerințelor noastre de producție.
6
Fig 3.1.3 Fig 3.1.4
•Pentru taiatul si formarea pliurilor unde ambalajul se va strange vom folosi de la

același importator o mașina de tăiat și biguit,modelul FTY2500 de la același producator PR
China.
7
Fig 3.1.5 Fig 3.1.6
Avantajul la aceasta mașina este acela că ascuțirea cuțitelor se face din mers. Este
programabilă și are viteze de lucru reglabile.
•Pentru lipirea cutiilor am stabilit ca vom dispune mese unde un lucrator va lipi
manual cutiile, fară a fi nevoie de a investi în alte mașini/ utilaje ;
Fig 3.1.7
8
•Ultimul proces înainte de depozitare și livrare este ambalarea,care o vom face cu o
mașină de ambalat în folie direct pe palet.
Fig 3.1.8
•Transportul se va face cu o transpaleta electrica spre depozitul de produse finite.
Fig 3.1.9
Pentru a stabili numărul de utilaje de fiecare fel trebuie să luăm în calcul capacitatea
de producţie a fabricii pentru a satisface cerințele clientului.
9
Clientul ne cere să producem următoarele cantităţi anual:
ü Galia 9-300.000 buc/an;
ü Galia13-500.000 buc/an;
ü Galia 14-600.000 buc/an.
Dacă luăm în considerare că avem decât 240 zile lucrătoare, trebuie să producem
zilnic următoarele cantităţi de ambalaje:
ü Galia 9: 300.000/240 => 1250 buc/zi;
ü Galia 13: 500.000/240 =>2083 buc/zi;
ü Galia 14: 600.000/240 =>2500 buc/zi.
La toate aceste cantităţi, trebuie sa gândim şi stocul de siguranță, care va fi produs
doar în prima lună, iar apoi va fi menținut prin metoda FIFO (first în, first ouţ) şi care
reprezintă 20% din producția noastră zilnică.
Astfel în prima lună trebuie să producem:
ü Galia9: 1250+(1250*20)/100=1500 buc/zi;
ü Galia13: 2083+(2083*20)/100=2500 buc/zi;
ü Galia 14: 2500+(2500*20)/100=3000 buc/zi.
3.3. Modul de realizarea al procesului

Deoarece avem 3 tipuri de ambalaje pe care trebuie să le producem şi clientul ne-a
permis să facem livrări săptămânale, am gândit că producţia să se facă în două feluri şi anume
secvențiala pe o linie de producţie şi mixtă pe altă linie de producţie.
Am folosit acest mod de organizare pentru a produce doar pe un singur schimb de 8

ore. Programul va începe la ora 8:00 dimineaţa =>la ora 10:00 va fi prima pauză de 10
minute până la 10:10 => la 11:50 până la 12:10 va fi pauză de masă=>14:00 ultima pauză de
10 minute până la 14:10 => 16:00 încheierea programului de muncă.
10
Din ce am spus mai sus rezulta că din cele 8 ore (480 minute), timpul efectiv în care
se lucrează este de doar 440 minute şi pe baza acestui timp vom calcula normele care
trebuiesc făcute.
Având de la producător capacităţile de funcționare ale mașinilor și datele tehnice am
stabilit ca pe linia mixta o să producem Galia 9 şi Galia 13 sub următoarea organizare: în
primele 180 minute producem Galia 9 cu o cadență de 8, (3) piese pe minut (1500
buc/180minute=8, (3) buc/min), iar în următoarele 260 minute vom produce lotul de Galia 13
cu o cadență de 9,61 piese/minut (2500buc/260minute=9,61 buc/min).
Schimbarea matriţei la maşină şi stanţat şi reglajul mașinilor se va face de către un muncitor
calificat pentru treaba asta.
Pe linia de producție secvențială vom produce reperul pe care clientul ni-l cere în cea
mai mare cantitate şi anume Galia 14 pentru a reduce din timpul de producție (timpul de
reglaj al utilajelor). Norma pe această linie va fi de aproximativ 6,81 piese/minut
Toate aceste norme de producție vor fi valabile doar în prima lună pentru a asigura stocul de
siguranţă.
Din a doua lună normele vor fi următoarele:

ü Galia9:6,94buc/minut;
ü Galia13:8buc/min;
ü Galia14:5,81buc/min.
Au ieşit aceste norme împărţind necesarul de piese care trebuie fabricate într-o zi la
numărul de minute efective de muncă.
Pentru a asigura buna funcţionare a producției, fiecare utilaj are nevoie de un
muncitor care să lucreze cu el.
Prin urmare, în procesul de fabricare avem nevoie de următoarele persoane:

v 2 operatori pentru stanțe;
v 2 operatori pentru mașinile de tăiat și biguit;
v 2 operatori care lucrează la mesele de lipit;
v 1 operator care se ocupa de mașina de ambalat cu folie;
v 1 persoană care se ocupă de reglajul mașinilor;
v 1 electrician care asigură mentenanța pentru mașini;
v 1 mecanic pentru eventualele defecte tehnice;
v 1 inginer pentru partea de producție.
Trăgând linie, doar pentru producție va fi nevoie de 11 persoane.

Pentru o producție organizată, am gândit că vom folosi şi la noi în fabrica sistemul de
optimizare a producției KANBAN şi 5S.
KANBAN-reprezinta un sistem de optimizare a producției şi poate reduce cu
până la 40% stocurile.
11
Cuvântul “KAN” înseamnă “etichetă” în limba romana, iar “BAN” înseamnă
“singur/unic”. Principiul de bază: fabrica livrează clientului sau numai produsele care
i-au fost comandate anterior de către client prin intermediul unui sistem fizic de
informare materializat sub forma unor etichete.
O altă metodă pe care o aplicăm în fabrica noastră se referă la 5S.
O muncă eficientă şi de calitate necesită un mediu curat, securitate şi rigoare.
Principiul celor 5S – respectiv Seiri, Seiton, Seişo, Seiketsu, Shitsuke,
permite tocmai construirea unui mediu de muncă funcţional, condus de reguli simple,
precise şi eficiente. Cei 5S constituie fundamentul pe care se clădeşte un demers al
progresului, a desfăşurării mijloacelor şi metodelor lean-manufacturing-ului, fiind o
pârghie a managementului schimbării. În acelaşi timp, cei 5S pot fi considerate drept
reguli de bază a ordinii, disciplinei, preliminarii inconfundabile pentru un întreg
proiect de ameliorare.
Plecându-se de la sintagma „pierderile sunt beneficii potenţiale “, orice eliminare a
unei pierderi înseamnă un câştig. Important de remarcat însă că nu va exista o
ameliorare reală a productivităţii sau calităţii, dacă persistă risipa. În concluzie, putem
afirma că cei 5S reprezintă un termen generic, „un mijloc mnemotehnic de a privi
acest principiu de duh “.
Esenţa principiului celor 5S

Cei 5S reprezintă primele cinci litere a unor termeni de sorginte japoneză. În tab.1, de
altfel, sunt redate variantele de identificare, a celor 5 reguli, în limba de origine,
respectiv japoneza, franceză, literară şi uzuală, americană şi, bineînţeles, traducerea în
limba română.
Japoneză Franceza Americană Română

literară uzuală
Seiri ranger s’organiser sorting out a rândui
Seiton ordre, situer ( les systematic, ordine
arrangement choses ) arangement
Seiso nettoyage scintiller spic and span curat
Seiketsu propre, net standardiser standardizing standard
Shitsuke education suivi self-discipline urmărire
Tab 3.1 Structura principiului 5S
·Punerea în practică a celor 5S

Cadrele de conducere au sarcina de a schimba spiritul şi tehnicile 5S la
nivelele inferioare, formează personalul adecvat;
Odată explicaţiile furnizate şi ideile de ameliorare îmbogăţite de noile
iniţiative, se recurge la planificarea operatorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor.
Întreprinderea este împărţită în sectoare şi responsabilităţile 5S din acestea
sunt atribuite corespunzător;
Direcţia emite regulile 5S, alege setul de legi, precizează limitele, zonele de
stocare şi diversele consemne;
12
În termen de 5 luni, câte o lună pentru fiecare S, diferitele sectoare ar trebui să
pună în valoare ideile reţinute. Primele acţiuni ar consta în a curăţi, a tria şi a
materializa zonele de stocare, culoarele de circulaţie etc;
Progresele şi conformitatea acţiunilor sunt validate de o aşa-numită „ patrulă
5S “ lunară. Această echipă de control dispune de fişe de evaluare. La sfârşitul
auditului, fişele au note pentru fiecare criteriu şi eventuale remarci, puse în
comun şi discutate. Responsabilul calităţii culege ansamblul fişelor şi
calculează pentru fiecare sector nota globală. Tabelul recapitulativ al
rezultatelor va fi afişat.
Capitolul 4. Logistica
13
Tab 4.1
Logistica este managementul (gestionarea) fluxului de mărfuri între punctul de origine

și punctul de destinație, în scopul de a satisface cerințele clienților sau a corporațiilor.
Aceasta se ocupă de-a lungul producției și desfacerii (furnizării) cu organizarea, reglarea,
prezentarea (punerea la dispoziție), și optimizarea proceselor de trafic de informații, de
mijloace financiare, de energie, de bunuri și de personal. „Logistica înseamnă să ai obiectul
potrivit, la locul potrivit, în momentul potrivit” Logistics World. Procesul care asigură un flux
coerent și neîntrerupt al produselor și serviciilor de la furnizorii organizației, ținând cont de
procesele din interiorul organizației, până la clienții finali. Procesul de logistică se ocupă de
operațiuni și resurse din domeniile:
- aprovizionare;
- achiziții;
- stocuri;
- depozite;
- transport;
- servicii clienți; etc.
14
Fig 4.2 : Schema generală a unui proces de logistică
LA – logistica de alimentare/aprovizionare
LD – logistica de distribuţie
LT – logistica de la terţi
LI – logistica internă
SP – sistemul de producţie
DM/C – depozit de materii prime/componente
DPf – depozit de piese finite
Într-o întreprindere există 3 mari tipuri de fluxuri, ilustrate în figura următoare :
Estimativ, Forţa de muncă în cadrul departamentului de logistică al întreprinderii SC

EasyBox SRL cuprinde următoarele posturi :
15
 1 persoană ce se ocupă de ramura Logistică amonte ;
 3 persoane ce se vor ocupa de partea de Logistică internă ;
 1 persoană ce va avea în montorizare tot ce se întamplă în ultima etapă a logisticii
industriale, aceea de Logistică aval.
Despre ambalare (paletizare), transport intern şi operatori s-a vorbit la fabricaţie, şi de

aceea nu vom repeta aceleaşi idei în partea de logistică.
4.1 Primirea şi prelucrarea datelor de la client
Înregistrarea comenzilor se va face prin e-mail la adresa easybox@gmail.com.

Confirmarea comenzii va fi transmisă în mai puţin de 24 de ore, prin curier electronic
automat la adresa de e-mail comunicată de către client. Prin comunicarea adresei de e-mail de
către client, se consideră că acesta şi-a exprimat acordul pentru folosirea acestei tehnici de
comunicare la distanţă. Deoarece s-a optat pentru plata cu Ordin de plată, comenzile sunt
procesate numai după primirea şi încasarea plăţii corespunzatoare sumei de pe factura. Orice
comandă care nu este platită în maximum 7 zile de la primirea confirmării de comandă de
către client, va fi anulată în mod automat.
Clientul este responsabil pentru informaţiile transmise la momentul înregistrării
comenzii. Societatea Easy Box SRL este exonerată de orice răspundere în cazul în care
comanda nu va putea fi confirmată sau livrată la adresa transmisă de client din cauza erorilor
căsuţei de e-mail sau ale coordonatelor adresei de livrare. De asemenea, nu va fi acceptată
nicio modificare a adresei de livrare a comenzii după ce aceasta a fost confirmată de SC Easy
Box SRL.
După plata comenzii nu va fi acceptată nicio modificare a acesteia (dimensiuni, brand,
profil, adresa de facturare şi/sau de livrare, etc)
În cazul unor eventuale erori din comandă, clientul va trebui să contacteze serviciul hotline al
societăţii Easy Box prin telefon (075 14 28 614) sau prin e-mail (easybox@gmail.com) şi va
primi precizări referitoare la condiţiile de anulare şi de rambursare ale comenzii.
Plata se va face prin transfer bancar (Important: deoarece s-a optat pentru plată cu
Ordin de plată, comenzile vor fi expediate către client numai după primirea şi încasarea platii
corespunzătoare sumei de pe factura proformă. În cazul în care ordinul de plată nu va fi
onorat de bancă, comanda respectivă va fi anulată automat).
4.2 Programarea producţiei pe săptămână
16
În această ramură a logisticii, aceea de logistică amonte vom avea nevoie de o singură
persoană ce se va ocupa de toate operaţiile ce ţin de aceasta.
4.2.1 Politici de inventar
Ca orice întreprindere, indiferent de metoda aplicată la producţie, este nevoie să avem

un stoc de siguranţă. Acesta va fi calculat, estimativ, în funcţie de anumiţi factori.
Pentru a putea defini Stocul de Siguranţă vom avea nevoie denecesarul de
aprovizionat, de materie primă. Am stabilit că vom face livrări săptămânale către clientul
nostru. De aceea va
trebui calculat necesarul de materie primă pentru a răspunde cererii clientului la momentul
dorit de acesta.
Necesarul de cutii pe tipuri :

o Galia 9 : n= 300000/240= 1250 cutii/zi  n=6250 cutii/săptămână;
o Galia 13 : n= 500000/240= 2083 cutii/zi  n=10417 cutii/săptămână;
o Galia 14 : n= 600000/240= 2500 cutii/zi  n=12500 cutii/săptămână.
Am stabilit ca vom primi drept materie prima, cartonul, la dimensiunile prezentate mai
jos, pentru fiecare tip de cutie de carton. Astfel ariile fiecărui tip sunt următoarele :
 Galia 9 : Aria=1,48 m²
Fig 4.2.1.1
17
Fig 4.2.1.2
Fig 4.2.3
18
4.2.2 Etapele Aprovizionării
 Calculul Necesarului de aprovizionat (presupune determinarea cantităţii, calităţii

locului si termenului de livrare) ;
 Alegerea furnizorilor ;
 Negocierea cantităţilor de aprovizionat ;
 Emiterea şi administrarea comenzilor de aprovizionare.
Cantitatea necesară de aprovizionat

NA=Nbf-Spl
Nbf- cantitatea de cartoane (materiale) necesare pentru a fabrica produsele cerute de
client la care se adaugă Stocul de Siguranţă : Nbf=Cnf+SS
SS- Stocul de Siguranţă şi reprezintă cantitatea de produse destinată să atenueze
efectele incidentelor din aprovizionare şi consum. Acesta se alege în funcţie de anumite
criterii, iar în cazul nostru aceştia sunt : furnizor intern ; piese comune  1 zi.
Pentru aprovizionare săptămânală, Stocul de Siguranţă va fi :

Pentru Galia 9 : SS=(1/5)*1250=250 ;
Pentru Galia 13 : SS=(1/5)*2083=416.6 ;
Pentru Galia 14 : SS=(1/5)*2500=500 .
Astfel avem următoarele valori pentru Nbf, in funcţie de tipul de cutii ( materii prime
necesare realizării fiecarui tip de cutie) :
Pentru Galia 9 : Nbf=Cnf+SS=250+1250=1500 buc ;
Pentru Galia 13 : Nbf=Cnf+SS=416.6+2083~2500 buc ;
Pentru Galia 14 : Nbf=Cnf+SS=500+2500=3000 buc ;
Astfel putem dimensiona capacitatea depozitului, partea de intrări, în funcţie de necesarul

pentru o perioadă de o săptămână :
 Pentru Galia 9 : Considerăm paleţi ce conţin 250 bucăţi, a câte 5 mm grosime fiecare
 înălţimea paletului va fi de 1.5 m (valoarea cuprinde atât grosimea bucăţilor, cât şi
dimensiunile paleţilor). Astfel vom avea 30 paleţi aşezaţi pe 15 poziţii (deoarece
putem pune 2 paleţi unul deasupra celuilalt pentru a ocupa spaţiu mai puţin)
15*1.48=22.2 deci vom avea nevoie de 23 m² pentru a depozita materia prima
necesara producţiei de cutii Galia 9, într-o săptămână ;
 Pentru Galia 13 : Considerăm paleţi ce contin 250 bucăţi, a câte 5 mm grosime fiecare
dimensiunile paleţilor). Astfel vom avea 50 paleţi aşezaţi pe 25 poziţii ( deoarece
19
 Pentru Galia 14 : Considerăm paleţi ce conţin 250 bucăţi, a câte 5 mm grosime fiecare
dimensiunile paleţilor). Astfel vom avea 60 paleţi aşezaţi pe 30 poziţii ( deoarece
Conform calculelor de mai sus, este nevoie de o suprafaţă de aproximativ 63 m² în

depozitul de materii prime. Astfel am decis să avem o suprafaţă de 100 m², incluzând căile de
accesşi alte elemente necesare.
Stocul previzionat în ziua livrării : Reprezintă Stocul iniţial la care se adaugă livrările
recepţionate şi se scade consumul din ziua de calcul şi până în ziua de recepţie : Spl=Si+L-C
În cazul nostru, consumurile reprezintă cantitatea de bucăţi de materie primă consumată 
C=Cnf
Presupunem următoarele date pentru livrări :
pentru Galia 9 : L=1400 buc  Spl= 1400-1250=150 buc ;
pentru Galia 9 : L=2300 buc  Spl= 2300-2083=217 buc ;
pentru Galia 9 : L=1400 buc  Spl= 2800-2500=300 buc .
într-un final, necesarul de aprovizionat pentru o săptămănă oarecare din an, pe

categorii de cutii :
 pentru Galia 9 : NA=1500-150=1350 buc ;
 pentru Galia 13 : NA=2500-217=2283 buc;
 pentru Galia 14 : NA=3000-300=2700 buc.
4.2.3 Alegerea furnizorilor
Trebuie avut în vedere raportul calitate/preţ.Vom căuta furnizor intern, pentru a primi
cât mai repede livrările de la acesta. Am decis să alegem un singur furnizor, deci sursă unică,
deoarece are avantajul unei colaborări strânse.
Furnizorul nostru va fi CARPATICA INVEST SRL, cu adresa: Fdt. Harmanului, 3,
Brasov, Brasov, 500240( Telefon/Fax: 0268 334 539). Braşov se află la o distanţă de 138
km, iar timpul de livrare, estimativ pentru o viteză de 54 km/oră este de 2h32min. Comanda
va ajunge în maxim 3 ore.
20
4.2.4 Emiterea şi administrarea comenzilor de aprovizionare
Comanda reprezintă materializarea contractului după soluţionarea furnizorilor şi

negocierea condiţiilor contractuale. Comanda angajează clientul faţă de furnizor confirmând
faptul că acesta va prelua marfa şi o va achita la termenele stabilite şi obligă furnizorul să
Respecte o serie de clauze economice şi juridice. O comandă de livrare trebuie să conţină
date precise şi concise referitoare la cantităţi, termene de livrare, preţ, calitate, condiţii de
ambalare.
O comandă de aprovizionare trebuie să cuprindă următoarele orizonturi de timp:
ü perioada previzionată: cea care îi cere furnizorului astfel încât să livreze la timp;
ü perioada fermă: cuprinde necesarul de piese din perioada respectivă;
ü perioada de recapitulare: care se referă la recapitularea comenzilor ferme ce au fost
deja recepţionate.
În cazul nostru avem comenzi săptămânale, deci acestea se transmit furnizorului o dată pe
săptămână:
ü perioada fermă este de o săptămână (5 zile lucrătoare);
ü perioada previzionată este de 4 luni;
ü perioada de recapitulare este de o săptămână (furnizor intern).
4.3 Logistica internă
Vom folosi ideea de ONE PIECE FLOW ce se referă la spaţiu/timp: nu trebuie să stea
deloc între operaţii. Între Postul de lucru 1 şi Postul de lucru 2 trebuie eliminat timpul de
aşteptare. De exemplu, putem folosi cărucioare gravitaţionale. Am hotărât că vom folosi
producţia sub formă de U, după cum vedeţi şi în schema de mai jos, deoarece nu vrem
încrucişarea fluxurilor, astfel, material primă intră pe o parte (ÎN), aceasta este depozitată în
locul special amenajat, apoi este transportată în secţia de producţie, unde va trece prin etapele
de prelucrare în vederea obţinerii produsului finit, care va fi şi el la rândul său depozitat până
la livrarea către client (OUŢ).
Ca şi metoda de gestionare a stocurilor la intrare, dar şi la ieşire din producţie
(stocurile de materii prime şi stocurile de produse finite) am hotărât să utilizăm metoda FIFO
(first în, first ouţ), deoarece este cea mai utilizată şi uşor de aplicat în întreprinderea noastră.
Ca şi aplicare, ne-am gândit că vom folosi sisteme şi aparatură, de care se ocupă IT-ul cu
ajutorul cărora vom putea analiza, verifica şi stabili stocul existent în cele două depozite (ÎN
şi OUŢ). Cu ajutorul acestor sisteme vom putea determina cantitatea de materie primă adusă
de furnizor, cantitatea de materie primă ce intră în producţie pentru a fi transformată,
cantitatea de produse finite ce ies din linia de fabricaţie şi nu în ultimul rând cantitatea de
produse finite ce vor fi livrate (OUŢ).
În depozite am decis să avem rafturi, notate, pentru a putea implementa FIFO, iar în
funcţie de ordinea numerotării acestora, persoană ce se ocupă de transport (intern/extern), va
putea uşor să respecte condiţiile cerute de FIFO.
21
22
4.4 Sistem livrări / expediţii
Presupunem aceeaşi politică de livrare a produselor finite către clientul nostru, pe care
am stabilit-o în cadrul aprovizionării cu materii prime.
În fiecare zi de vineri a săptămânii vom cere necesarul de materii prime şi tot în aceeaşi zi
vom face şi livrările.
Presupunem că clientul nostru este situat la Bucureşti. Bucureşti se află la o distanţă
de 119 km, iar timpul de livrare, estimativ pentru o viteză de 70 km/oră este de 2h 12min.
Comandă către clientul nostru va ajunge în maxim 3 ore.
Clientul are nevoie de următoarele produse finite:
v Galia 9: 1250/zi  6250/săptămână;
v Galia 13: 2083/zi  10417/săptămână;
v Galia 14: 2500/zi  12500/săptămână.
Acestea sunt produsele finite ce suntem obligaţi să le livrăm săptămânal, cu o
toleranţă de 30%. Aceasta ne ajută în cazul în care angajatorii nu îşi fac treaba şi avem
produse finite defectuoase, sau poate avem prea multe livrate.
Depozitul trebuie să conţină spaţiu de depozitare pentru produsele finite ce sunt
fabricate pe parcursul unei săptămâni. În plus ne vom gândi la căile de acces, pentru
transportul intern. În secţia de producţie de asemenea, trebuie avut în vedere spaţiul de
stocare al produselor finite/semifabricatelor dintre posturi şi spaţiul de acces.
Spaţiu de depozitare produse finite pe categorii:
v Pentru Galia 9: Considerăm paleţi ce conţin 250 bucăţi (câte 2 rânduri pe palet, de
câte 125 bucăţi fiecare), a câte 5 mm grosime fiecare  înălţimea paletului va fi de
1.5 m (valoarea cuprinde atât grosimea bucăţilor, cât şi dimensiunile păleţilor). Astfel
vom avea 25 paleţi aşezaţi pe 13 poziţii (deoarece putem pune 2 paleţi unul deasupra
celuilalt pentru a ocupa spaţiu mai puţin) 13*1.44=18.72 deci vom avea nevoie de
19 m² pentru a depozita materia primă necesară producţiei de cutii Galia 9, într-o
săptămână;
celuilalt pentru a ocupa spaţiu mai puţin) 21*0.72=15.12 deci vom avea nevoie de
16 m² pentru a depozita materia primă necesară producţiei de cutii Galia 13, într-o
săptămână;
celuilalt pentru a ocupa spaţiu mai puţin) 25*0.66=16.5 deci vom avea nevoie de 17
m² pentru a depozita materia primă necesară producţiei de cutii Galia 14, într-o
săptămână.
23
Din ce am calculat mai sus rezultă un necesar de aproximativ 52 m², doar pentru
depozitare. La aceste dimensiuni se vor adăuga şi căile de acces şi spaţiile dedicate
depozitării altor materiale, echipamente, etc.
Condiţii necesare depozitării produselor finite
Fisa tehnica cutii carton
Caracteristici U.M Standard utiliazat Toleranta

Ondula - - -
Culoare - - -
Gramaj g/mp SR EN ISO 536-97 ±10%
Grosime mm STAS 13001-91 ±0.5%
Umiditate % SR EN 20287-96 6-9
Tab 4.4.1Determinari fizico- mecanice
Conditii de depozitare:
 În incaperi închise,curate,ferite de surse de căldură şi variaţii de umiditate,în
ambalajul original. Umiditate relativă max. 44-45%. Temperatura maximă de păstrare
a ambalajelor: 18- 250C;
 Recomandarea noastra : pentru păstrarea caracteristicilor de rezistenţă şi planeitate se
recomandă desfacerea ambalajelor din ambalajul original numai în momentul
utilizării efective;
 Transportul:
1. În mijloace de transport acoperite, curate, fără a se amesteca cu altă marfă
2. Termenul de garanţie:Maxim 6 luni de la data fabricaţiei, cu respectarea
condiţiilor de depozitare;
3. Acte însoţitoare:Declaraţia de conformitate pentru fiecare lot, întocmită
conform dispoziţiilor legale în vigoare;
4. Protecţia mediului:Materialele din componenţa produsului sunt reciclabile
100% şi biodegradabile.
4.4.1 Managemetul transporturilor
Managementul transporturilor este una dintre activităţile fundamentale ale logisticii

pornind de la faptul că desfăşurarea fluxului într-un canal logistic presupune circulaţia
materiilor prime, materialelor şi bunurilor de la punctul de origine la clientul final. Totodată,
contribuţia sa la costurile activităţii organizaţiilor şi la cele logistice este unul dintre cele mai
importante. Transportul este adesea considerat ca fiind cea mai importantă componenta unică
în costul logistic total. Managementul transporturilor presupune în esenţă derularea unor
activităţi cum ar fi alegerea celor mai adecvate modalităţi de transport (rutier, feroviar,
maritim, aerian, prin conducte), deplasarea mărfurilor, evaluarea şi selecţia transportatorilor,
consolidarea transporturilor, stabilirea rutelor de transport, programarea transporturilor,
asigurarea respectării regulilor de transport din zona unde se efectuează.
24
În cazul nostru vom folosi ca mijloc de transport pentru livrare tipul de transport
rutier, cu tirul, fiind cel mai avantajos din punct de vedere economic şi al timpului de
livrare.
Date tehnice :
Tip KRONE SDP 27 G3 CS
Lungime utilă 13620 mm
Lăţime utilă 2.480 mm
Înălţime utilă 2.815 – 3.000 mm
Înălţime de cuplare 1.080 – 1.150 mm
Masa proprie 12.000 kg
Masa utilă 27.000 kg
Masa maximă autorizată 39.000 kg
4.4.2 Managementul ambalarii
Din punct de vedere al logisticii, utilizarea ambalajelor este importantă atât din punct
de vedere al marketingului şi promovării bunurilor cât şi al protecţiei şi păstrării acestora. Deşi un
ambalaj bine conceput poate constitui un element de atracţie pentru consumator,
din punctul de vedere al logisticii este mai importantă funcţia acestuia de
protecţie în timpul stocării şi transportului. În esenţă, funcţia logistică a
ambalajului este de a permite produselor să ajungă la client, în condiţiile solicitate de
acesta.
25
Din acest motiv, un ambalaj bine conceput în relaţie cu configuraţia
depozitului şi cu echipamentul de manipulare utilizat permite o depozitare
corespunzătoare şi o accelerare a circulaţiei bunurilor.
Principalele decizii specifice managementului ambalării urmăresc proiectarea de
ambalaje care să răspundă cerinţelor proceselor de manipulare, realizarea de
ambalaje care să asigure integritatea produselor pe durata transportului şi
păstrării şi asigurarea de ambalaje care să protejeze produsele contra pierderilor
şi deteriorărilor.
Deoarece comanda săptămânală nu este foarte mare, iar greutatea păleţilor
cu cutii este nesemnificativă în comparaţie cu greutatea ce poate fi transportată
de camion (tir), presupunem că putem transporta necesarul de produse finite
săptămânal cu ajutorul unui singur camion.
4.4.3 Managementul servirii clientilor
Servirea clienţilor este rezultatul funcţionării unui sistem logistic. În directă

conformitate cu misiunea logistică, servirea clienţilor are în vedere livrarea produsului corect
consumatorului care 1-a solicitat la locul şi momentul la care 1-a solicitat în starea în care 1-a
solicitat şi la cel mai mic cost posibil. Un nivel de servire ridicat contribuie la satisfacţia
clientului ceea e face că acesta să fie elementul de referinţă în proiectarea şi funcţionarea
întregului sistemului logistic. El determina nivelul iesirilor sistemului logistic, în funcţie de
solicitările şi aşteptările clienţilor şi totodată determina nivelul de performanţă pe care firma
îl oferă clienţilor săi.
Deciziile specifice managementului servirii clienţilor se bazează pe activităţi cum ar
fi:
 cercetarea nevoilor şi cerinţelor clienţilor actuali şi potenţiali;
 diferenţierea nivelului de servire în punct: ie de cerinţele segmentelor de piaţă vizate;
 evaluarea percepţiei clienţilor faţă de nivelul de servire oferit;
 evaluarea decalajului dintre nivelul aşteptat de clienţi şi cel efectiv oferit.
Principalele decizii manageriale care privesc nivelul de servire a clienţilor sunt stabilirea
nivelului de servirea clienţilor şi ajustarea sa în funcţie de evoluţia cerinţelor clienţilor.
Totodată, managementului servirii utilizează informaţii necesare planificării nivelului de
servire a clienţilor. De asemenea, una dintre componentele sale importante este şi
managementul distribuţiei inverse şi a retururilor de mărfuri şi materiale.
În ceea ce priveşte previziunea cererii, din punctul de vedere al logisticii aceasta implica
culegerea şi prelucrarea datelor pentru stabilirea necesarului de aprovizionare, de stocare, de
producţie, de transport astfel încât să poate fi realizat un anumit nivel de servire a clientului. Din acest
motiv, în anumite organizaţii, planificarea tuturor activităţilor economice se realizează la nivelul
logisticii prin intermediul managementului servirii clienţilor.
26
Capitolul 5. Financiar
Departamentul Financiar se ocupă de organizarea campaniilor de strângere de fonduri,

încheierea contractelor de finanţare sau sponsorizare, relaizarea unui plan de dezvoltare al
asociaţiei, căutarea de noi oportunităţi şi modalităţi de atragere a sonsorizărilor, de repartizare
a fondurilor existente în cadrul asociaţiei, ntocmirea bilanţului contabil la fiecare sfârşit de an
şi alte atribuţii ca îi revin din Regulamentul Intern al Asociaţiei.
Fişa calculţtie cost/produs
 Cifra de afaceri: 700000 euro/an

 1m3apă= 3 ron;
 1 kw energie electrică = 0,5323 ron
Consum apă Cantitate Preţ

Consum zilnic 200 litri/zi 6 bani/ zi
Consum lunar 6 tone apă/lună (200 litri/zi ≈ 4055 euro/ lună
*30zile=6000 litri/lună)
Consum anual 72 tone apă/an (6000 ≈ 48713 euro/an

litri/lună*12 luni)
Consum energie Cantitate Preţ

Consum zilnic 300 kw/zi ≈ 36 euro/zi
Consum lunar 9000 kw/lună (300kw/zi*30 ≈ 1080 euro/ lună
zile= 9000kw/lună)
Consum anual 108000 kw/an ≈ 1230 euro/an

(9000kw/lună*12 luni= 108000
kw/an)
27
Transpaletele: 2000 kw/an→ 167 kw/lună (2000kw/an :12 luni= 167 kw/lună)→ 5,6 kw/zi
(167 kw/lună: 30 zile= 5,6 kw/zi.
O analiză a Resurselor Umane din intreaga intreprindere:
 Producţie: 11 salariat: -7*1400 RON;
-2*1200 RON;
-2*2000 RON;
 IT: 1 salariat: 1*2000 RON;

 Logistică: 5 salariaţi: 5*1600=8000 RON;
 Calitate: 3 salariaţi: 3*1300=3900 RON;
 Securitate: 1 salariat: 1100 RON;
 Financiar: 1 salariat: 1200 RON;
 Pază si protecţie: 2 salariaţi: 2*1000=2000 RON
 Director: 1 salariat: 2600 RON.
Materia primă :
Galia 9 : 72000 Euro/an ;
Galia 13 : 60000 Euro/an ;
Galia 14 : 63000 Euro/an.
CHELTUIELI cu imobilizările corporale : Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi

plantaţii :
- 2 maşini ştanţat : 18600 Euro ;
- 2 maşini debitat si biguit : 10000 Euro ;
- 1 maşină ambalat 2000 Euro ;
- 2 mese lipit : 1000 Euro ;
- 3 transpalete : 24000 Euro ;
- Scule mentenanţă : 10000 Euro ;
- IT : 6550 Euro ;
- Calitate : 5000 Euro ;
- Transport- Închiriere camion : 6000 Euro/an ;
28
Tab 5. Amortizarea
Am calculat amortizarea în RON rezultă 20787.5 Euro.
CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

la data de 31.12.2020
EURO
Denumirea Nr
indicatorului . Exercitiul financiar
rd. precedent incheiat
A B 1 2
493,00
1. Cifra de afaceri neta (rd.02 la 04) 1 - 0
Productia vanduta
(ct.701+702+703+704+705+706+708 493,00
) 2 - 0
Venituri din vanzarea marfurilor (ct. 707) 3 - -
Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de
afaceri nete (ct. 7411) 4
2. Variatia stocurilor
(ct. 711)
- Solduri creditoare 5 - -
Solduri debitoare 6
3. Productia imobilizata (ct.721+722) 7
4. Alte venituri din exploatare (ct.758+7417) 8 - -
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
493,00
(rd.01+05-06+07+08)) 9 - 0
5. a) Cheltuieli cu mat.prime si materiale consumabile (ct.601+602- 195,00
7412) 10 - 0
Alte cheltuieli materiale (ct.603+604+606+608) 11 - -
49,94
b) alte cheltuieli din afara ( cu energie si apa) (ct.605-7413) 12 - 3
Cheltuieli privind marfurile (ct. 607) 13 - -
29
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 100,90
15+16) 14 - 9
100,90
a) Salarii (ct.641-7414) 15 - 9
b) Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala (ct.645-7415) 16 - 33299,97
7.a) Ajustarea valorii imobilizarilor corporale si necorporale (rd.18- 20,78
19) 17 - 8
a.1. Cheltuieli (ct.6811+6813) 18 -
a.2. Venituri (ct.7813+7815) 19 - -
7.b) Ajustarea valorii activelor circulante (rd.21-22) 20 -
b.1) Cheltuieli (ct.654+6814) 21 - -
b.2) Venituri (ct.754+7814) 22 -
12,00
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd.24 la 26) 23 0
8.1. Cheltuieli privind prestatiile externe
(ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628- 12,00
7416) 24 0
156,00
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (ct. 635) 25 - 0
8.3. Cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate (ct.658) 26 - -
Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli (rd.28-29) 27 - -
Cheltuieli (ct.6812) 28 - -
Venituri (ct.7812) 29 - -
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL
378,64
(rd.10 la 14+17+20+23+27) 30 - 0
REZULTATUL DIN
EXPLOATARE:
114,36
Profit (rd.09-30) 31 - 1
Pierdere (rd.30-09) 32 -
9. Venituri din interese de participare (ct.7613+7614+7615+7616) 33
din care, in cadrul grupului 34
10. Venituri din alte investitii financiare si creante ce fac parte din 35
activele imobilizate (ct. 7611+7612)
11. Venituri din dobanzi (ct.766) 37 - -
Alte venituri financiare
(ct. 7617+762+763+764+765+767+768+788) 39 - -
VENITURI FINANCIARE-TOTAL
(rd. 33+35+37+39) 40 - -
12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor
financiare
detinute ca active circulante (rd.42-43) 41 - -
Cheltuieli (ct.686) 42
Venituri (ct.786) 43
13. Cheltuieli privind dobanzile (ct.666-7418) 44 - -
30
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668+688) 46 - -
CHELTUIELI FINANCIARE-
TOTAL
(rd.41+44+46) 47 -
REZULTATUL FINANCIAR
Profit (rd.40-47) 48
Pierdere (rd.47-40) 49 -
14.REZULTATUL CURENT:
114,36
Profit (rd.31+48) 50 - 1
Pierdere (rd.32+49) 51 -
15. Venituri extraordinare (ct.771) 52
16. Cheltuieli extraordinare (ct.671) 53
17. REZULTATUL EXTRAORDINAR
Profit (rd.52-53) 54 - -
Pierdere (rd.53-52) 55
VENITURI TOTALE 493,00
(rd.09+40+52) 56 - 0
378,64
CHELTUIELI TOTALE (rd.30+47+53) 57 - 0
REZULTATUL
BRUT:
114,36
Profit (rd.56-57) 58 - 1
(114,361
Pierdere (rd.57-56) 59 )
63,07
18. IMPOZIT PE PROFIT ( CT.691-791) 60 6
19. Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in elementele de mai sus
( ct. 698) 61
20. REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR:
51,28
Profit 62 - 5
Pierde
re 63
21. Rezultatul pe
actiune
de baza 64
diluat 65
31
Capitolul 6. Calitate
Calitatea este o problemă de:
 Educaţie- Doar oamenii educaţi pot acţiona cu profesionalism şi pot realiza lucruri
bune de prima dată şi de fiecare dată;
 Cultură- Cultura permite înţelegerea necesităţii calităţii şi cunoaşterea a ceea ce

este bun pe plan mondial;
 Comportament- Realizarea unor produse bune implică insistenţa în activitate,

reluarea acţiunilor care s-au desfăşurat greşit revenirea asupra unor aspecte
insuficient clarificate, tenacitate în munca.
32
La nivel de produs
Post 1: - control recepţie (se verifică lungimea şi grosimea

desfăşuratelor celor 3 tipuri de cutii, starea exterioară conforma a cartonului), spre deosebire
de controlul efectuat în timpul fabricaţiei (controlul proceselor), controlul de recepţie are un
caracter static, rolul său fiind de a decide acceptarea sau respingerea lotului controlat, fig 6.1.
Fig 6.1 - controlul de recepţie
33
Post 2 Post 3
-control in puncte fixe
-lipsa taieturi -control vizual al cutiilor cu o frecventa de 1/10.
-lipsa preformari
Defecte ce ar putea sa apara:
 zgarieturi
 rupturi
 lipsa totala sau partiala a zonei lipite
 aspect estetic ( indoituri pe laturi, pete de adeziv, zone
umede ).
Conform ISO 9001 şi cerinţelor clientului, o dată pe zi se vor executa urmatoarele 3

determinari:
 rezistenţa la plesnire pe cant a cartonului ondulat ;
 rezistenţa la compresiune si a indexului de compresiune la hârtie şi carton ;
 rezistenţa la compresiune, determinare pentru produsul finit (cutia).
ECT (Edge Crush Test), rezistenţa la plesnire pe cant a cartonului ondulat, o determinare
care se execută zilnic, pentru fiecare calitate de carton ondulat fabricată. Este una dintre cele mai
importante determinari, pentru ca între aceasta determinare şi rezistenţa la compresiune a cutiilor
exista o dependenţă liniară, Tab 6.1.
34
Caracteristici Descriere aparat Descriere test Specificatii
• Domeniu de Aparatul Proba este • Sistem hidraulic ;
masurare : 200 – 7 functioneaza pozitionata intre • Miscarea asigurata
000 kPa (MTB 100) conform principiului clopotul de fixare si de motor ;
sau 200 – 10 000 kPa Mullen : un piston diafragma. Dupa • Fixare pneumatica a
(F18533) ; pompeaza glicerina apasarea butonului de probei :
• Functii statistice ; dedesubtul unei START, clopotul de - Presiunea de
• Protectie mecanica ; diafragme circulare, prindere coboara si prindere ajustabila :
• Afisaj ; provocand bombarea fixeaza proba. Un pana la 7 000 kPa;
• Fixare pneumatica a acesteia. Astfel, piston hidraulic - Suprafata de
probei. asupra probei fixate pompeaza constant testare : 780 cm2 ;
deasupra diafragme glicerina dedesubtul diametru 31,5±0,05
cu ajutorul unui diafragmei. mm.
clopot de fixare, este Diafragma se • Domeniul presiunii
exercitata o presiune bombeaza, presand de testare: 200 – 7
constanta, pana la proba pana ce aceasta 000 kPa (MTB100)
ruperea probei. cedeaza. Valoarea sau 100 – 10 000
Echipamentul este inregistrata in acel (F18533); • Afisarea
dotat cu un sistem de moment este afisata. digitala a valorilor si
protectie a Pistonul revine in functiilor statistice;
operatorului (inclus pozitia sa initiala, Utilitati necesare:
in sistemul de fixare proba este eliberata - electricitate: 220 V,
a probei). Sunt iar aparatul este gata 50 Hz;
afisate rezultatele. pentru efectuarea - apa: nu necesita;
Grosimea maxima a unui nou test. - aer comprimat: 400
probei este de 12 Statistica meniului – 600 kPa.
mm. afisaza valorile Greutati:
individuale si - net: 55 kg;
statistice (min, max, - gros: 75 kg.
media si deviatia Dimensiuni:
standard). - 63 x 22 x 52 cm.
Tab.1-caracteristici ale aparatului ce determină rezistenţa la plesnire pe cant a cartonului

ondulat
35
Rezistenţa la compresiune şi a indexului de compresiune la hârtie şi carton.

- Afisarea grafica Instrument Operatorul pozitioneaza - Ecran tactil;
si a valorilor pe un compact folosit la proba intre cleme. Dupa - Afisare valoare si
ecran tactil ; masurarea apasarea butonului de statistica:
- Presiunea de rezistentei la start, clemele se strang si - Rezistenta la
strangere a compresiune, ce se pun in miscare pana compresiune in kN/m
clemelor: 2,300 N prezinta valori si cand este detectata ;
(ajustabila) ; grafic ale testului ruperea. Daca aceasta nu - Forta maxima
- Senzor 500 N pe ecranul tactil este detectata, testul este (Fmax.) in N ;
pentru masurare integrat. Clemele intrerupt automat. La - Index compresiune
pana la 33,33kN/m revin rapid in final, clemele revin in (CI) in Nm/g.
; pozitia sa initiala pozitia lor initiala, si - Interfata PR 232 ;
- Miscare liniara a (0,3 - 0,7 mm), elibereaza proba. Valorile - Interfata
clemelor (miscare dupa ce proba si graficele sunt afisate pe imprimanta (paralel)
concentrica). cedeaza. ecran. compatibila cu HP
Laserjet ;
- Domeniu de
masurare : 1 - 500 N
(corespunzator 0,06
kN/m);
- Latime proba: 15
mm;
- Presiune cleme:
2,300 ± N
(ajustabila);
- Acuratete masurare:
< 1% din valoarea
afisata.
36
Utilitati necesare:
- electricitate: 220 V,
50 Hz;
- apa: nu necesita;
- aer comprimat: 600
kPa.
Greutati:
- net: 32 kg;
- gros: 42 kg.
Dimensiuni:
- 270 x 500 x 270
mm.
Tab 6.2-caracteristici ale aparatului ce determina rezistenta la compresiune si a indexului de

compresiune la hartie si carton.
Grosimea cartonului ondulat şi hârtiei se determina cu ajutorul grosimetrului, respectiv

micrometrului şi este un parametru esenţial pentru rezistenţa produsului final, alături de calitatea
hârtiilor utilizare în fabricaţie. Este un parametru care depinde de grosimea hârtiei, stratului de
clei aplicat la lipire, tipul cartonului şi tipul ondulei.
3.BCT (Box Compression Test), rezistenta la compresiune, cea mai importantă

determinare pentru produsul finit (cutia), oferă date esenţiale pentru modul şi greutatea optimă de
încărcare şi paletizare la client. BCT se execută pe o presă specială de tip Tecnolab.
37
.

• 4 senzori de 2 platane de testare Operatorul asaza • 4 senzori electronici
masurare a fortei, cu paralele sunt incluse cutia ce urmeaza a fi de masurare a fortei;
acuratete ; intr-un cadru de baza testata pe mijlocul • Domeniile
• Viteze de testare rezistent. Platanul platanului inferior. disponibile de
variabile : 1 ÷ 200 inferior este fix. Dupa apasarea masurare : 5 ÷ 150
mm/min ; Platanul superior este butonului de START, kN ;
• Modalitati de fixat pe un suport platanul superior • Dimensiunile
testare conform deplasabil. In functie incepe sa coboare. platanelor : de la 400
TAPPI sau de cerinte, platanul Imediat ce platanul x 400 mm pana la
ISO/FEFCO; superior poate fi superior atinge cutia, 1500 x 1500 mm ;
• Afisaj digital. livrat fix sau mobil. forta de compresiune • 2 tije filetate ce
Sub platanul inferior incepe sa fie asigura o deplasare a
sunt montati 4 masurata. Cand este platanului cu
senzori de masurare a detectat momentul in frictiune redusa ;
fortei. Acestia care cutia cedeaza, • Sistem de protectie
masoara platanul superior a acestor piese ;
compresiunea si revine automat in • Controlat de
inregistreaza pozitia initiala iar microprocesor ;
momentul in care valoarea inregistrata • Platanul superior :
38
cutia cedeaza. in acel moment este fix sau mobil.
Valoarea inregistrata afisata pe ecran. Utilitati necesare:
in momentul cedarii - electricitate: 220 V,
este afisata pe ecran. 50 Hz (pentru forte
Exista o gama de pana la 50 kN) ;
diversa de domenii 380 V, 50 Hz (pentru
de masurare si de forte de la 100 kN) ;
dimensiuni ale - apa : nu necesita ;
platanelor. - aer comprimat : nu
necesita.
Greutati :
- net : 900 ÷ 2650
kg ;
- gros : 1000 ÷ 3100
kg.
Dimensiuni : - 90 x
40 x 161 cm pana la
195 x 150 x 292 cm.
Tab 6.3-caracteristici ale aparatului ce determina rezistenta la compresiune pentru produsul

finit (cutia)
Foarte important este ca toate aceste determinări efectuate în cadrul

laboratorului CTC se execută într-o atmosferă climatizată (temperatura de 23±1ºC
şi umiditate 50±2%, conform SR EN 20187/1997).
Standardul ISO 9001:2000 defineşte un singur model de asigurare externă a calităţii.

Acest standard specifică cerinţele referitoare la sistemul de management al calităţii în
vederea demonstrării de către furnizor a aptitudinii sale privind asigurarea calităţii produselor şi
serviciilor oferite clienţilor şi în scopul evaluării acestei aptitudini de către părţile interesate. El
serveşte ca referinţă pentru certificarea sistemelor de management al calităţii constituind bază
pentru recunoaşterea reciprocă a certificatelor pe plan internaţional. Elementele sistemului de
management al calităţii sunt astfel structurate încât potrivit ciclului PDCA (Plan-Do-Check- Act)
Indică succesiunea firească a etapelor care trebuie parcurse pentru implementarea sistemului de
management al calităţii şi pentru menţinerea eficacităţii acestuia, prin îmbunătăţirea continuă a
tuturor proceselor pe care le implică un asemenea sistem (fig.6.3.). În acest scop elementele
sistemului de management al calităţii sunt structurate pe patru domenii:
v responsabilitatea managementului;
v managementul resurselor;
v realizarea produsului;
v măsurare, analiză şi îmbunătăţire.
39
P
Fig.6.2 PDCA
fig.6.3.-Modelul sistemului de management al calităţii bazat pe proces
40
La nivel de proces
Se vor utiliza urmatoarele :
Fişa de control statistic este un document care cuprinde grafice de control pentru medie
si amplitudine, histograma valorilor individuale si calculul limitelor de control si a indicatorilor
de capabilitate, Cp si Cpk. Limita superioara de control
Grafic de control pentruamplitudinefig 6.4
Fig 6.4. - Grafic de control pentruamplitudine Limita

inferioara de
amplitudine
control
Grafic de control pentru medie fig 6.5.
Limita superioara de toleranta
Limita inferioara de toleranta
Media mediilor
41
Fig6. - Histograma valorilor individuale
Conceptul de Poziţie si Dispersie fig.6.7.:
Îmbunătăţire continuă
Nivelul Calităţii
Asigurarea Calităţi Timp
Fig 6.7 - Conceptul de Poziţie si Dispersie
42
O consecinţa practică a modelarii matematice a unei distribuţii reale de valori este
stabilirea Toleranţei Naturale.
Aceasta este caracteristică intrinsecă unui proces de a se modifica în timp făra a fi supus
intervenţiei externe, această caracteristica influentează in mod direct dispersia valorilor
masurate: valoareaei fiind stabilita prin conventie Tnat = ± 3 ∙ σ ; sau altfel spus, intervalul
simetric fata de valoarea medie in care se vor gasii 99.73% din cazuri.
43
Poziţie
Dispersie
Dispersie restransa poziţie descentrata
Fig 6.8. – Exemple de distributii Gaussiene
Capabilitatea proceselor în abordarea clasică
Utilizând următoarele notaţii:

o Lmin, Lmax – limita minimă, respectiv maximă stabilite pentru caracteristica
măsurată;
o Lmed – valoarea medie a câmpului de toleranţă prescris;
o TL – câmpul de toleranţă al caracteristicii respective;
o w – intervalul de împrăştiere al valorilor măsurate pentru caracteristica respectivă;
o valoarea medie (media aritmetică) a valorilor măsurate,
o σ – abaterea medie pătratică;
Cu privire la capabilitatea proceselor, precizia unui proces este confirmată de îndeplinirea
următoarei condiţii (stabilită în condiţiile “regulii celor 3 σ”):
iar centrarea procesului este apreciată prin îndeplinirea condiţiei:
La fabricarea unui produs pot apărea patru situaţii diferite pentru distribuţia caracteristicii
în raport (ca poziţie şi împrăştiere) cu intervalul de toleranţă specificat, în funcţie de care se
interpretează precizia şi reglarea procesului .
44
a)proces precis si centrat, deoarece
b) proces precis 6 , dar
necentrat
45
c)proces imprecis 6s >TL, dar centrat
Capabilitatea proceselor
Capabilitatea potenţială a procesului, Cp are formula:
unde:
• Lmin, Lmax - limitele intervalului de toleranţă;
• 6σ – întinderea distribuţiei valorilor ;
Capabilitatea procesului, Cpk:
- unde Xmed reprezintă media valorilor caracteristicii măsurate.
46
Dispersie mare poziţie centrata Dispersie restransa poziţie centrata
Deviatie
Distributie
standard
Gaussiană
fX
Exemple de distributii Gaussiene cu Cpk = 1:
Lmax - Lmin
Se poate observa că între cei doi indicatori există relaţia egalitate fiind doar atunci când
jumătatea intervalului de toleranţă coincide cu media valorilor măsurate:
În fig.6.9 este prezentat un proces stabil statistic (îşi menţine parametrii în timp şi este şi
reglat, deci este stabil) în cont fig.6. 9 - proces stabil statistic
47
În fig 6.10 este prezentat un proces instabil statistic sau un proces out of control este
stabil ca precizie, dar nu este reglat .
Fig 6.10 - proces instabil statistic stabil ca precizie, dar nu este reglat .
În fig. 6.11 este prezentat un proces instabil statistic sau un proces out of control avand
precizia variabilă, deşi se menţine în permanenţă centrat pe ţintă. [2]
Ţinta
Ţinta
x
Timp Ţinta
Ţinta
Ffig. 6.11 -
proces instabil statistic cu precizie variabilă, dar menţinere în permanenţă centrată pe ţintă.
48
QRQC:Quick Response Quality Control
Origine sector automobile: Nissan
QRQC se aplică în orice domeniu de activitate a companiei (la nivelul produselor
fabricate în toate secţiile) şi relativ la orice subiect (calitate, siguranţa muncii, logistică, proiect,
furnizori, echipament de producţie, financiar) în vederea eliminǎrii problemelor de calitate
depistate la client sau în intern în urma efectuǎrii autocontrolului şi a controlului de calitate.
Cultura organizatională, mai degrabă, decât un instrument.
Scop: diminuarea non-calităţii.
Principii
Intreagaorganizati
e este
preocupata de:
Linie (UEL)
Probleme de zicuzi
Atelier
Problemenerezolvatepeli
nie, puncteblocante
Uzina
Reclamatiileclientilor
49
Abordarea în teren
 Reuniunile sunt permanente !

 Piesele neconforme sunt în mâna personalului!
 Daca un defect nu se poate reproduce în mod voluntar nu se închide subiectul.
 Toata lumea are markere rosu, negru!
 Fara foaie care iese din calculator!
 Deciziile se bazeaza pe informaţii vizuale!
50
Calendar
1- Acţiuni curative ?
In primele 48 de ore
2- Analiza cauzelor problemei
Max 10 zile
3- Analiza non-detectiei
Max 10 zile
4- Plan de acţiuni
Max 20 zile
51
Pentru a înţelege problema:
Pentru a înțelege cauzele problemelor:
52
Participanţi
53
1- Pentru o unitate de lucru
Operator/Metode/Calitate (echipe
pluridisciplinare)
2- Pentru un atelier de fabricaţie.
La fel cu responsabilul de atelier.
3- La nivel de uzină
La fel cu directorii executivi
Întrebari pe care toata lumea ar trebui să şi le pună:
Am îmbunatăţit ceva azi ?
Am învătat ceva azi ?
Am predat ceva azi?
5S
5S = tehnică utilizată pentru stabilirea şi menţinerea unui mediu al calităţii totale în cadrul
unei organizaţii
54
Eliminarea celor 3M (3M = abreviere a 3 cuvinte japoneze care încep cu litera M):
Muda = Pierdere (să nu faci lucruri care nu aduc nici un folos)
Mura = Inconstanţă (să nu fi constant în obţinerea performanţei)
Muri = Imposibil (să nu faci imposibilul)
S1 - SORTARE – SEIRI
I. Separarea reperelor necesare activităţii de cele inutile sau în plus;
II. Îndepărtarea reperelor inutile;
III. Eliminarea reperelor în plus faţă de cele necesare activităţii curente şi depozitarea lor
ordonată.
S2 - SISTEMATIZARE - SEITON
I. Ordonarea, depozitarea, etichetarea spaţiilor de depozitare (curente, intermediare,
finale) şi a reperelor necesare activităţii de producţie, întreţinerii, inspecţiei şi protecţiei,
astfel încât să poată fi găsite şi manevrate cu uşurinţă atunci când este nevoie (timp de
căutare “0”).
II. Marcarea tuturor spaţiilor interioare necesare producţiei, mentenanţei, inspecţiei,
accesului şi deplasărilor.
S3 - STRĂLUCIRE - SEISO
55
I. Îndepărtarea murdăriei de pe utilaje, din toate ariile de lucru şi depozitare interioare şi
exterioare din cadrul fabricii, eliminarea totală a scurgerilor de fluide ale mecanismelor,
maşinilor-unelte şi traseelor de alimentare.
II. Utilizarea codurilor culorilor pentru identificarea uşoară a tuturor traseelor de
alimentare şi evacuare.
S4 - STANDARDIZARE - SEIKETSU
I.Stabilirea unor reguli clare de menţinere zilnică a curăţeniei şi ordinii în toate ariile de
lucru, de depozitare şi în birouri.
II. Identificarea clară a responsabilităţilor pentru aceste activităţi, a stimulentelor şi
sancţiunilor.
III. Identificarea prin etichetare, indicatoare, numerotare a tuturor locaţiilor din companie
(birouri, secţii producţie, magazii, spaţii de depozitare, săli cu destinaţii specială etc.).
S5 – SUSŢINERE - SHITSUKE
I.Permite tuturor angajaţilor (manageri, operatori):
să-şi însuşească efectuarea corectă a operaţiilor de sortare, ordonare, curăţenie şi
standardizare;
să le aplice permanent din prima zi de angajare;
documentarea regulilor, responsabilităţilor, stimulentelor, sancţiunilor.
II. Schimbarea mentalităţii fiecărui angajat în sensul înţelegerii importanţei disciplinei
autoconsimţite pentru îmbunătăţirea productivităţii, reducerii costurilor, siguranţei
locurilor de muncă şi a responsabilităţii individuale.
Ţinta activităţilor 5S= S.C.R.C.
S = Siguranţa muncii
C = Curăţenia
R = Ritmul de lucru
C = Comunicarea
56
Strategia culorilor
57

1
Marcaţi lucrurile care sunt inutile/
nefolositoare cu un X roşu sau
puneţi o etichetă roşie
2 Marcaţi obiectele aşezate în locuri
greşite cu un cerc alb

3 Marcaţi tot ce trebuie reparat cu un

triunghi galben
4 Dacă există ceva ce trebuie
reparat urgent coloraţi triunghiul

jumătate cu roşu
Marcaţi lucrurile ce trebuie mutate şi
5 sunt dificil de manevrat cu un pătrat
albastru
6

Marcaţi fiecare loc periculos cu
galben şi negru
58
Strategia imaginilor-prese
înainte după
În cadrul unei astfel de activităţi şi anume managementul calităţii produselor este

necesară existenţa fenomenului de audit.
Auditul este un proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de
dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt
îndeplinite criteriile de audit.
Tipuri de audit efectuate în funcţie de activităţile vizate:
o auditul calităţii produsului;
o auditul calităţii procesului;
o auditul sistemului calităţii;
Scopul auditului calităţii procesului de fabricaţie:
o stabileşte absenţa sau insuficientă documentelor;
o evaluează conformitatea unui proces în raport cu cerinţele specificate
(documentele de referinţă, cerinţele clientului);
o evaluează eficienţa procesului (lipsa de eficacitate a punerii în aplicare a
dispoziţiilor prestabilite);
o determina măsurile corective şi de îmbunătăţire necesare;
o stabileşte gestionarea necorespunzătoare a interfeţelor procesului cu alte procese
(transversale).
Pentru a utiliza instrumente documentate de aplicare practică, procesul a fost constituit
din câteva teme:
o Recepţie administrative;
o Stocare/Destocare,
o Fabricaţie,
o Ambalare,
59
o Condiţionare.
Pentru fiecare din temele precedente, a fost stabilită o fisă. Fişa tema cheamă în sprijin şi
lista criteriilor aplicabile la această temă şi serveşte ca baza la cotarea procesului. Fiecare fişa
este însoţită de o fisă în ajutorul auditorului. În fiecare fisa tema criteriile sunt regrupate în 5
capitole după logica “5” M:
o Organizare – metode;
o Personal – mâna de lucru;
o Produs – material;
o Mijloace;
o Ambianţă – mediu.
Aceasta descompunere permite să se efectueze o sinteză pe capitol procesului auditat fig 6.12.
Fig.6.12 – Fişa de audit
60
TETRAEDRUL CALITĂŢII-Concluzii
În opinia lui Juran, fundamentul pe care este construită calitatea, îl constituie
caracteristicile calităţii. El defineşte caracteristicile calităţii, prin "orice dimensiune
dimensiune, proprietate chimică sau organoleptică (de exemplu gust, miros, etc.), care conferă
produsului atributul de a fi corespunzător pentru utilizare. Alte caracteristici sunt durata de
serviciu, fiabilitatea, mentenabilitatea ’’.
Fig.6.12 tetraedrul calităţii
61
Capitolul 7. IT
O rețea de calculatoare în mediul de afacere al anului 2013 este indispensabilă,

reprezentând un ansamblu de calculatoare autonome interconectate prin intermediul unor medii
de comunicație ce asigură folosirea în comun, de catre un număr de utilizatori, a tuturor
resurselor fizice, logice si informaționale de care ansamblul predefinit de calculatoare dispune.
Datorită unui flux de informații mare și dinamicii continue a acestuia, cât și a
utilizatorilor prezenți în fabrică, accesarea informațiilor din mai multe locații geografice
reprezintă o problemă comună pentru toți cei ce necesită aceste informații, reteaua reprezentând
și un mediu de comunicare între persoanele aflate la distanță. În firmă, datorită prezenței a mai
multor departamente ce coordonează activitatea acesteia, rețeaua de calculatoare facilitează
schimbul si corelarea de informații între diverse departamente sau de ce nu în cadrul aceluiași
departament. Principalul atu al rețelei de calculatoare în cadrul firmei îl reprezintă partajarea
resurselor de calcul, pentru ca programele, echipamentele și în special informațiile să fie
disponibile pentru orice utilizator din rețea, indiferent de localizarea acestuia și să întocmească
un raport cu informațiile accesate, de care acesta are nevoie într-un anumit moment. O schimbare
efectuată de catre un angajat într-un anumit document va fi disponibilă tuturor instantaneu, astfel
colaborarea dintre oameni aflați în locatii diferite devine extrem de simplă. Practic, orice
utilizator dintr-o locație geografică acoperită de rețea are acces la informații ca și cum acestea ar
fi stocate local, acesta fiind și scopul rețelei în cadrul firmei, de distrugere a barierelor dintre
distanțe. Fiabilitatea rețelei este foarte mare, fișierele stocate putând fi multiplicate în mai multe
calculatoare, pentru ca la nevoie, atunci când unul dintre calculatoarele ce stocheaza informațiile
fabricii nu este operațional, fișierele să nu fie afectat și să continue actualizarea și procesarea
informațiilor pe un alt calculator, iar după efectuarea reparațiilor necesare asupra principalului
calculator, fișierele să fie sincronizate automat pentru a deveni operațional și acel sistem de
calcul. Rețeaua de calculatoare poate fi dezvoltată cu mare ușurință, putând fi adăugate foarte
ușor noi sisteme de calcul atunci când prezența acestora este necesară, sau când noi utilizatorii au
nevoie de accesarea informațiilor din noi locații, datorita retehnologizării fabricii, atunci când
clientul efectuează noi comenzi, ce depășesc capacitatea de execuție curentă a produselor finite și
depășesc starea tehnică a departamentelor.
Cea mai bună rețea ce poate fi utilizată în interiorul fabricii noastre, pentru a reuși să
conecteze toate departamentele și pentru a executa cu ușurință orice cerință este necesară pentru
a executa în deplină sigurantă și în timp util cererea clientului, cât și menținerea legăturii cu
furnizorii și toate sistemele angrenate de către fabrică o reprezinta rețeaua de tip stea în LAN
(Local Area Network).
62
Fig.7.1 Local area network
Astfel toate resursele stocate pe un server pot fi partajate între calculatoarele rețelei cu o
mare ușurință și cu viteză, serverul antrenând și diferite periferice conectate în rețeaua de
calculatoare precum imprimanta sau camerele de supraveghere, facilitând și schimbul de mesaje
dintre departamentele fabricii, pentru a corela informațiile primite de departamentul de logistică,
producție, financiar și calitate.
Stocarea fișierelor importante este făcută local în server, iar fișierele vor fi sincronizate
automat către toate calculatoarele conectate în rețea. În plus, pentru a evita pierderea datelor dacă
întreg ansamblul de stocare al datelor este distrus din cauza unor evenimente nedorite, precum
inundații, incendii sau cutremurele, fișierele importante, precum comanda clientului, necesarul
de materii prime, salariatii, remuneratiile acestora și tot ce ține de funcționarea efectiva a fabricii,
pot fi stocate într-un sistem cloud aflat înafara fabricii, apelând la unul din giganții din industrie
precum Google sau Microsoft, ce pentru un anumit tip de abonament ne pot sincroniza și stoca
orice tip de fișier, de diferite dimensiuni în limitele abonamentului selectat, ce poate avea un
spațiu de stocare pornind de la câțiva GB și poate ajunge la TB.
63
Pentru menținerea întregului ansamblului operațional avem nevoie de următoarele:
Server DELL PowerEdge T20, Procesor Intel® Pentium® G3220 3.0GHz Haswell, 4GB
DDR3 UDIMM 1600MHz, 500GB HDD, LFF 3.5 inch x 1
Fig. 7.2 Server DELL
Serverul ajută la conectarea tuturor calculatoarelor din rețea pentru punerea la comun a
resurselor firmei, fie ele financiare, logistice sau de securitate. Acesta deservește resursele
hardware ce sunt partajate și comandate de către calculatoarele conectate la acesta, precum
impremanta sau un un sistem de stocare al fișierelor - NAS (Network-attached storage).
Principalele caracteristici:
Procesor Intel® Pentium® Processor G3220 (3M Cache, 3.00 GHz)

Memorie RAM 4 GB DDR3 1600 MHz
Hard Disk 500 GB 7200 rpm
Controller retea Intel 82579 Gigabit LAN
Dimensiuni 435 x 360 x 175 mm
Putere 290 W
Sistem de operare Windows Server 2012
Prețul 2299 RON
64
Switch D-Link DGS-1016D x 1
Fig. 7.3 Switch D-Link DGS-1016D x 1
Utilizarea switch-ului permite conectarea tuturor calculatoarelor din cadrul firmei

prezente în toate departamentele acesteia, la server și implicit la internet. Internetul este utilizat
de către toate departamentele, pentru preluarea comenzilor de la clienți în cadrul departamentului
de logistică, cât și de achiziție a materiilor prime necesare pentru onorarea comenzilor în timp
util pentru clienți. Departamentul financiar efectuează plățile necesare și se ocupă de finanțele
întreprinderii prin interediul serviciului internet bancking pus la dispoziție de către bancă.
Datorită unui număr mare de porturi, switch-ul permite conectarea în rețea a mai multor
unitati de calcul cu mare ușurință și făra costuri suplimentare, exceptând costul cablului de
conectare între acesta și eventualele noi achiziții de calculatoare.
Numar porturi 16x RJ-45

Viteza de transfer 10/100/1000 Mbps
Controller retea Intel 82579 Gigabit LAN
Putere 10W
Prețul 447 RON
65
Router wireless TP-Link TL-WR1043ND x 2
Fig. 7.4 Router wireless
Folosirea unui router facilitează efectuare unor conexiuni wireless în interiorul fabricii,
pentru a spori mobilitatea angajaților și pentru a putea utiliza cititoare de coduri de bare cu
răspuns rapid mobile, prin intermediul rețelei wireless. Principala funcție atribuită router-ului
este aceea de conectare a server-ului la internet, internet oferit de către firma ce operează în
cadrul localității Pitești. Abonamentul la conexiunea de internet va costa 50 RON/lună.
Porturi LAN 4x LAN

Viteza de transfer 10/100/1000 Mbps
Securitate 64/128/152-bit WEP encryption, WPA/WPA2, WPA-PSK/WPA2-
PSK
Putere 5W
Prețul 228 RON
66
Sistem brand HP Pro 3500 MT, Procesor Intel® Celeron® G550 2.6GHz Sandy Bridge,
2GB DDR3, 500GB HDD, GMA HD, FreeDos x 5
Fig 7.5 Sistem brand HP Pro 3500 MT
Utilizarea calculatoarelor în cadrul înreprinderii facilitează viteza de transfer a

informațiilor distribuite în cadrul firmei între departamentele acesteia cât și o interfață pentru
utilizatori prietenoasă în cadrul aplicatiilor software utilizate pentru gestionarea informațiilor
aferente.
Procesor Intel® Celeron® Processor G550 (2M Cache, 2.60 GHz)

Memorie RAM 2 GB
Capacitate stocare 500 GB 7200 rpm
LAN 10/100/1000 Mbps
Dimensiuni 38.9 x 36.8 x 16.5 cm
Putere 300 W
Sistem de operare Microsoft Windows 8 Professional 32 biți
Prețul 1649 RON
67
Monitor LED Philips 226V4LAB/00 21.5 inch 5ms black x 5
Fig. 7.6. Monitor LED
Monitoarele Philips oferă o soluție avantajoasă pentru utilizarea acestora în cadrul firmei,
datorită consumului de energie scăzut, ajutând la dimensionarea facturii de energie datorită
tipului de display utilizat.Permite un unghi de vizibilitate ridicat și de o luminozitate bună pentru
operarea în diferite condiții de iluminare.
Diagonala 21.5 inch

Rezolutie 1920 x 1080 pixeli
Unghi de vizibilitate 170/160 grade
Tip display LED backlit
Putere 19.15W
Prețul 482 RON
68
Multifuncţional Canon IR 1133A, A4 x 1
Fig. 7.7.Multifuncţional
Utilizarea multifuncționalei Canon simplifică procesul de birotică și fiind mult mai

compactă decât dispozitivele separate de copiere, imprimare și scanare salvează spațiu și evită
apariția unor probleme e conectivitate, procesul de diagnosticare fiind simplificat. Conectivitatea
USB și rețea permite conectarea acesteia cu ușurintă în cadrul rețelei și folosirea oricărui
departament din cadrul fabricii cu un click distanță.
Tehnologie: Laser
Functii disponibile: Copiere / Imprimare/ Scanare / Scanare duplex
Formate medii de A4 / A5 / B5 / Legal / Letter / Executive / Statement / Envelope 10 /
printare: Envelope DL
Interfata: USB / Rețea
Putere 1200 W
Prețul 1999 RON
69
Motorola DS3578-SR x 4
Fig 7.8. Motorola DS3578-SR x 4
Pentru ca întreaga rețea să colecteze absolut orice informație despre materia primă ce
intră în fabrică și produsele finite ce ies, am dotat fabrica cu 4 cititoare de coduri de bare.
Acestea sunt operate de angajații ce descarcă paleți de cartoane de la furnizori, scanând un cod
de bare atribuit fiecărui palet de cartoane. Software-ul integrat atribuie acelui cod de bare un un
număr de ordin ce înregistreaz în sistem data completă de intrare a acestuia în fabrică cât și
specificațiile acestuia. De asemenea, fiecărui palet de cartoane îi este atribuit un loc definit în
depozitul de materii prime, codul de bare stocând în sistem locația exacta a acestuia pe raft, prin
numerotarea rafturilor. Astfel se menține principiul de primul intrat primul ieșit, atunci când se
intră în faza de producție cât și în faza de livrare a comenzilor. Atunci când un palet nou este
necesar să intre în linia de producție, departamentul de producție prin intermediul rețele de
calculatoare calculează necesarul de materie primă și comandă un anumit număr de cartoane din
primele intrate în depozit, menținând evidența exactă prin sistemul de coduri de bare. La ieșirea
din producție sunt creați noi paleți cu produsele finite, cutiile fiind sortate, iar paleților le sunt
atribuite noi coduri de bare și sunt scanate pentru a se ține o nouă evidență în depozitul de
produse finite, pentru a fi distribuite clientului în regim de FIFO.
70
Coduri de bare 1D/2D

Temperaturi de operare -20° până la 50° C
Greutate 391 g
Baterie 2200 mAh
Prețul 2500 RON
Vodafone Business Red Acces x 7
Pentru ca în cadrul fabricii să avem parte de o soluție de comunicare eficientă între

angajații noștri, avem nevoie de o soluție de voce mobilă, ideală pentru afacerea noastră fiind un
abonament business de la compania Vodafone. Abonamentul Vodafone Business Red Acces ne
oferă convorbiri nelimitate naționale și ne pune la dispoziție telefoane pentru efectuarea
apelurilor, totul la prețuri cât mai scăzute, pentru avantajele oferite. Astfel, la un abonament
lunar de 31 € cu TVA inclus, fiecare angajat la fabricii va primi un telefon din partea companiei
Vodafone și o cartelă pentru convorbiri nelimitate indiferent de rețea. Acest lucru facilitează
convorbirile cu absolut oricine poate avea o legătură cu fabrica noastră, plecând de la furnizori,
convorbirile dintre angajați în interiorul firmei și departamentele noastre, până la client.
Convorbirile nelimitate ne permit o detaliere exactă a problemei ce poate interveni în cadrul
fabricii pentru ca diagnosticarea acesteia să fie cât mai ușoară, rapidă și efectuată de experți în
timp util.
Periferice
Pentru ca întreg ansamblul să poată fi operational și conectat în rețea avem nevoie de o

multitudine de periferice. Pentru început, pentru operarea pe calculatoare a datelor avem nevoie
de 5x kit tastatură + mouse Genius KB-C100, PS2, negru în valoare de 45 RON/ bucată.
Executarea conectivității între calculatoare, switch, router si server se realizează cu ajutorul a
500 metri cablu de rețea, pus la dispoziție de către firma de internet, în valoare de 2 RON/metru.
Supravegherea perimetrului fabricii va fi asigurată de un sistem de supraveghere video

compus dintr-un kit DVR, PNI House PTZ04, Exterior, 4 camere.
71
Fig.7.9.Perferice
Utilizarea unui kit de supraveghere asigură îngradirea perimetrului căilor de acces în

interiorul fabrici ce deservesc materiile prime și iesirile de produse finite. Datorită senzorului
inflaroșu, camerele oferă o bună supraveghere și în condiții de iluminare scăzută, iar softul inclus
asigură o înregistrare și redare a imaginilor în timp real.
Senzor imagine: 1/4" CMOS

Pixeli: PAL: 512 x 582, NTSC: 512 x 492
Iluminare minima: 0 Lux (IR pornit)
Numar camere video 4 x camera exterior
Prețul 899 RON
Preț achiziții tehnice:
Server 2299 RON x1 ~ 520 €
Switch 447 RON x1 ~ 100 €
Router 228 RON x2 ~ 102 €
72
Sisteme de calcul 1649 RON x5 ~1850 €
Monitor 482 RON x5 ~ 540 €
Multifuncțională 1999 RON x1 ~ 450 €
Scaner 2500 RON x 4 ~ 2346 €
Kit tastatură + mouse 45 RON x5 ~ 50 €
Cablu retea 500M x 2 RON/M ~ 225 €
Supraveghere 899 RON ~ 200 €
Total = 6532 € ~ 6550 €
Abonamente lunare:
Abonament internet de mare viteză: 50 RON/lună 11 €/lună
Abonament voce Vodafone: 140 RON x 7 ~ 31 € x 7 = 217 €/lună
Total: 228 €/lună
Promovarea
Puține lucruri sunt mai frumoase, atunci când lansezi un produs nou, decât o listă lungă de
oameni pregătiți să cumpere. Exact în acest sens ne poate ajuta o campanie de pre-lansare.
Pe scurt, aceasta presupune să creăm notorietate pentru produsul nostru chiar înainte de a-l
lansa și să adunăm o listă de potențiali clienți.
Când vorbesc de potențiali clienți nu mă refer la like-uri pe Facebook. Ci la o listă de email,
sau de abonați la messenger, o listă de oameni cu care mai putem ține legătura și pe care îi
putem anunța de faptul că produsul poate fi achiziționat acum, sau diferite oferte pe care le
avem.
Dar un mod de a câștiga mai ușor atenția oamenilor, a firmelor, de a rezolva (măcar parțial)
această problemă a încrederii, o mare provocare în marketingul online, este prin a ne folosi de
comunitățile altora pentru promovarea afacerii noastre.
73
Schimbul de promovare în acest context se referă la a apela la alte branduri, pagini,
influenceri etc. care să ne promoveze serviciul/produsul, noi întorcându-le favorul sau
oferindu-le un procent din vânzări.
În această categorie intră în primul rând alte companii. Dacă acestea au același public ca noi,
dar nu vând produse competitoare, reprezintă o primă opțiune pentru acest tip de promovare.
Ideea de bază este faptul că un mesaj, chiar și de vânzare, venit de la cineva pe care îl
cunoaștem sau de la care am mai cumpărat, este mai eficient decât unul venit de la un brand
necunoscut, pe care îl vedem pe internet.
Promovarea se va realiza si prin intermediul paginii de Facebook, de

Instagram, site-ul firmei,
prin reclame pe internet, pe site-uri de specialitate, prin impartirea de
pliante si cataloage firmelor identificate pe acest segment de piata...etc
Capitolul 8. Securitatea muncii
74
Protecția muncii reprezintă ansamblul de acțiuni și măsuri pentru prevenirea riscurilor
profesionale, protecția sănătății și securitatea lucrătorilor, pentru eliminarea factorilor de risc și
accidentare prin informarea, consultarea, instruirea, protejarea lucrătorilor și a reprezentanților
lor.
În România măsurile de protecția muncii sunt reglementate prin Legea 319 din 2006 -
Legea securității și sănătății în muncă si a normelor de aplicare a acesteia, norme de protecția
muncii și instrucțiuni specifice de securitate și sănătate în muncă.
Toate societăţile comerciale sunt obligate să asigure angajaţilor lor condiţiile necesare
impuse de lege cu privire la Protecţia Muncii. În cazul în care societăţile nu deţin toată
documentaţia necesară iar angajaţii nu sunt instruiţi specific cu privire la activitatea pe care o
depun, angajaţii risca amenzi între 3500 şi 7000 ron.
Cerinţe ergonomice:
Locul de muncă trebuie să fie acomodat pentru o muncă concretă şi pentru muncitorii de
o anumită calificare cu considerarea particularităţilor antropometrice, fizice şi psihice ale lor.
La construirea locurilor de muncă se vor respecta următoarele condiţii de bază: prezenţa spaţiului
suficient pentru executarea mişcărilor de lucru la executarea muncii, conducerea sau deservirea
maşinii; asigurarea suficientă a legăturilor fizice, vizuale şi auditive dintre muncitor şi utilaj.
La organizarea, construirea şi amplasarea locurilor de muncă trebuie prevăzute măsuri

care preîntâmpină sau reduc oboseala precoce a muncitorului.
De asemenea este necesar de prevăzut la locuri de muncă: alegerea pozei raţionale de
lucru, amplasarea raţională a panourilor indicatoare şi a organelor de dirijare; asigurarea
câmpului de vedere optim a elementelor locului de muncă.
La amplasarea elementelor locului de muncă şi determinarea dimensiunii lor se vă ţin
cont de indicii antropometrici, statici şi dinamici şi de posibilitatea reglării a lor în dependenţă de
diferite grupe de populaţie pentru care locul de muncă este destinat.
75
Capitolul 9. Situaţii de urgenţă
Pentru a preveni situaţiile de urgenţă sau pentru a reacţiona cât mai bine în cazul în care
vom fi puşi în faţa unei astfel le situaţie trebuiesc respectate următoarele reguli:
o respectarea tuturor normelor de protecţie a muncii, deoarece nerespectarea
acestora poate duce la un dezastru atât în interiorul fabricii cât şi în exteriorul
acesteia;
o instalarea unui sistem de stingere a incendiilor;
o amenajarea unor locuri speciale de fumat pentru angajaţii fumători;
o instalarea unui sistem de alarmă acustic care, în momentul în care este pornit să
oprească automat toată linia de producţie;
o instalarea camerelor de supraveghere în interiorul fabricii;
o instruirea cât mai eficientă a angajaţilor în privinţa normelor de protective a
munci;
o simularea unei situaţii de urgent o dată pe an;
o amplasarea desenelor cu arhitectură fabrici pentru că aceasta la poată fi părăsite
cât mai uşor în cazul situaţiilor de urgent;
o panourile electrice să fie asigurate cât mai bine;
o utilajele să aivă mecanisme de protective;
o angajaţi care vor fi găsiţi fără echipament de protective ar trebui sancţionaţi cu un
procent din salariu.
76
Securitatea obiectului împotriva incendiului se asigură prin:
 printr-un sistem de preîntâmpinare a incendiului;

 printr-un sistem de protecţie împotriva incendiului care costă din dulapuri
antiincendiare unde se află nisip, o lopată şi o căldare cu fundul ascuţit;
 prin măsuri tehnico-organizatorice adică toţi sunt instruiţi cum să se comporte şi ce
să facă în caz de incendiu;
Factorii periculoşi ai incendiului care au influenţa asupra oamenilor sunt următorii :
o focul deschis şi scânteile

o temperatură înaltă a mediului înconjurător
o fumul
o concentraţia scăzută de oxigen
o prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor , etc.
Preîntâmpinarea incendiilor se asigură prin:
prevenirea formării mediului combustibilului

prevenirea formării sau includerii în mediul de combustibil a surselor de aprindere
Pentru a nu forma mediul combustibil este nevoie :
o de a folosii la maxim materialele greu combustibil şi necombustibile;

o de a limita utilizarea substanţei inflamabile şi utiliza cele mai nepericuloase
procedee de -amplasare şi păstrare;
o de a menţine mediul de vapori şi gaze în afara zonei de aprindere;
o de a automatiza şi mecaniza la maximum procesele tehnologice ce ţin de folosirea
substanţei combustibile;
o folosirea încăperilor şi cabinelor bine izolate de mediul înconjurător.
Prevenirea formării în mediu combustibil a surselor de aprindere trebuie să se asigure prin:
 folosirea maşinilor şi mecanismelor la exploatarea cărora nu se formează surse de

aprindere;
 folosirea utilajului electric în corespundere cu ceriţele regulilor de construcţie a
instalaţiilor electrice;
 folosirea în construcţie a mijloacelor cu acţiune rapidă de deconectare a posibilelor
surse de aprindere ;
 amenajarea protecţiei contra fulgerului a clădirilor , instalaţiilor şi utilajului;
 executarea regulilor stabilite privind securitatea incendiilor.
77
Faţa de sistemul de protecţie împotriva incendiilor sunt înaintate următoarele cerinţe:
 folosirea mijloacelor de stingere a incendiilor şi tipurilor de tehnică împotriva

incendiilor respective;
 folosirea instalaţiilor automate de semnalizare a incendiilor;
 instalaţii şi dispozitive ce asigură limitarea propagării incendiilor;
 folosirea sistemelor de protecţie antifum.
Sistemul de protecţie antifum trebuie să aigure protecţia căilor de evacuare de
fum,temperaturile înalte şi produsele toxice ale arderii atâta timp, cât este necesar pentru
evacuarea sau protecţia colectivă a oamenilor .
În timpul funcţionării întreprinderii toţi colaboratorii sunt instruiţi referitor regulilor de
securitate împotriva incendiilor, se folosec mijloace demonstrative de agitaţie privind asigurarea
securităţii împotriva incendiilor.
Responsabilitatea pentru securitatea împotriva incendiilor a obiectului o poartă şeful obiectului
sau alte persoane oficiale, numite prin ordin de către conducerea unităţii.Aceste persoane sunt
obligate:
 să cunoască proprietăţile incendiare a materialelor şi substanţelor care se folosesc sau
se păstrează pe sectorul încredinţat ,să nu admită încălcarea regulelor de păstrare;
 să urmărească starea de funcţionare a tuturor sistemelor ţi instalaţiilor , să ia măsuri
de înlăturare a neajunsurilor depistate;
 să explice angajaţilor instrucţiunile şi regulile securităţii împotriva incendiilor care
sunt în vigoare la obiectivul dat .
Vaporii tuturor lichidelor inflamabile sunt mai grei ca aerul şi se acumuleză, de regulă, în
zonele de jos ale încăperilor.Viteza de ardere a lichidelor este o mărime instabilă şi depinde de
temperatura de fierbere şi aprindere a lichidului.Prafurile prezintă un pericol de incendiu sporit ,
deoarece posedă toate proprietăţile incendiare ale materialelor solide. Valorile limitelor
concentraţiilor explozive ale amestecurilor praf-aer depind nu numai de componenţa chimică ,
dar şi de umiditate şi dispersitate.
78
Capitolul 10.Protecţia mediului
Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi,
cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ultimii 20 de ani, Europa a înţeles că trăieşte peste
posibilităţile sale reale şi că modul nostru de viaţă pune planeta la încercare. Consumăm tot mai
mult din resursele naturale şi punem în pericol sistemele de mediu (apa, solul şi aerul). Aceasta
nu poate continua la nesfârşit, cu atât mai mult cu cât populaţia lumii continuă să crească.
Dacă nu schimbăm comportamentul acum, viitorul nostru va fi mai puţin sigur şi tot mai
mulţi oameni se vor lupta pentru resurse naturale din ce în ce mai reduse.
Mai sunt multe obstacole care trebuie depăşite până când vom reuşi să trecem la un consum
raţional. Va trebui să schimbăm modul în care consumăm resursele naturale. În ţările
industrializate se trăieşte confortabil, dar se folosesc cantităţi mari de energie şi de materii prime.
Tot aici se produc şi multe deşeuri. Pentru a ajunge la un consum raţional, va trebui să schimbăm
stilul ne-raţional de consum. Dezvoltarea raţională pare o problemă copleşitoare, dar chiar aşa şi
este. Dar, la şcoală sau acasă, toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa
este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, pe termen lung. Prin reducerea cantităţi de
deşeuri, refolosirea şi reciclarea obiectelor de uz curent şi respectarea normelor ecologice atunci
când mergem la cumpărături, avem posibilitatea de a contribui la o schimbare radicală.
79
Evitarea consumului de energie
Reciclarea
80

Limbă

Easy Box Proiect Final

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Easy Box Proiect Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TOADER SEPTIMIU ADRIAN

I. Cap 1. Informații generale

Denumire : SC Easy Box SRL

Domeniul de activitate : Producţie(conform Tab.1)

Pondereainvestiţiilor în cheltuielile aferente Planului de Afaceri: Peste 60% ( conform

Localizarea activităţii întreprinderii: Mediul urban (conform Tab 1.3)

Capitolul 2.Date iniţiale

Managementul operaţional al producţiei este procesul care combină şi transformă

3.1 Studiu teoretic al produsului ce urmează a fi fabricat

Ambalajul este un material (hârtie, carton, masă plastică etc.) în care se împachetează

Pentru o productivitate ridicată, economie şi realizarea produselor fără obţinerea

3.2. Procesul de producţie

Pentru a începe propriu-zis producţia trebuie să urmăm anumiți pași:

În urma cercetărilor făcute pe piața mașinilor și utilajelor pentru dotarea fabricilor de

•Pentru taiatul si formarea pliurilor unde ambalajul se va strange vom folosi de la

•Transportul se va face cu o transpaleta electrica spre depozitul de produse finite.

3.3. Modul de realizarea al procesului

Am folosit acest mod de organizare pentru a produce doar pe un singur schimb de 8

Din a doua lună normele vor fi următoarele:

Prin urmare, în procesul de fabricare avem nevoie de următoarele persoane:

Trăgând linie, doar pentru producție va fi nevoie de 11 persoane.

Esenţa principiului celor 5S

Japoneză Franceza Americană Română

·Punerea în practică a celor 5S

Logistica este managementul (gestionarea) fluxului de mărfuri între punctul de origine

Într-o întreprindere există 3 mari tipuri de fluxuri, ilustrate în figura următoare :

Estimativ, Forţa de muncă în cadrul departamentului de logistică al întreprinderii SC

Despre ambalare (paletizare), transport intern şi operatori s-a vorbit la fabricaţie, şi de

4.1 Primirea şi prelucrarea datelor de la client

Înregistrarea comenzilor se va face prin e-mail la adresa easybox@gmail.com.

4.2 Programarea producţiei pe săptămână

4.2.1 Politici de inventar

Ca orice întreprindere, indiferent de metoda aplicată la producţie, este nevoie să avem

Necesarul de cutii pe tipuri :

 Galia 9 : Aria=1,48 m²

 Galia 13 : Aria=0,75 m²

 Galia 14 : Aria=0,69 m²

 Calculul Necesarului de aprovizionat (presupune determinarea cantităţii, calităţii

Cantitatea necesară de aprovizionat

Pentru aprovizionare săptămânală, Stocul de Siguranţă va fi :

Astfel putem dimensiona capacitatea depozitului, partea de intrări, în funcţie de necesarul

Conform calculelor de mai sus, este nevoie de o suprafaţă de aproximativ 63 m² în

într-un final, necesarul de aprovizionat pentru o săptămănă oarecare din an, pe

4.2.3 Alegerea furnizorilor

Comanda reprezintă materializarea contractului după soluţionarea furnizorilor şi

4.3 Logistica internă

Caracteristici U.M Standard utiliazat Toleranta

4.4.1 Managemetul transporturilor

Managementul transporturilor este una dintre activităţile fundamentale ale logisticii

Tip KRONE SDP 27 G3 CS

Lungime utilă 13620 mm

Lăţime utilă 2.480 mm

Înălţime utilă 2.815 – 3.000 mm

Înălţime de cuplare 1.080 – 1.150 mm

Masa proprie 12.000 kg

Masa utilă 27.000 kg

Masa maximă autorizată 39.000 kg

4.4.2 Managementul ambalarii

4.4.3 Managementul servirii clientilor

Servirea clienţilor este rezultatul funcţionării unui sistem logistic. În directă

Departamentul Financiar se ocupă de organizarea campaniilor de strângere de fonduri,

Fişa calculţtie cost/produs

 Cifra de afaceri: 700000 euro/an