Nume şi prenume Teoleaca Eugenia Florina

Studiu de caz 5. Franciza în România1

Conform unui studiu realizat de către DC Invest, pentru site-ul www.observatorulfrancizei.ro, în România
franciza a căpătat o amploare din ce în ce mai mare. În ceea ce priveşte sectoarele în care franciza a pătruns pe piaţa
românească, aşa cum se poate observa în graficul următor, cel mai mult s-au dezvoltat reţelele de magazine şi
serviciile, în special cele destinate persoanelor juridice.
În anul 2004, amploarea afacerilor de tip franciză în România este scăzută comparativ cu ţările dezvoltate,
însă se preconizează dezvoltarea acestora, pe fondul stabilizării economiei şi al unei percepţii mai bune din partea
potenţialilor francizori a mediului de afaceri. De exemplu, în Franţa sunt operate 800 de branduri în regim de
franciză, existând circa 4.000 de firme care au adoptat acest sistem. De altfel, Franţa este şi unul dintre principalii
furnizori europeni. Intrarea într-un asemenea sistem presupune o investiţie iniţială destul de mare din partea
partenerului care achiziţionează dreptul de utilizare al unei mărci recunoscute. Pe parcursul desfăşurării afacerii se
percep alte taxe, conform contractului care se încheie între parţi pentru exploatarea unei mărci şi acordarea de
know-how necesar derulării afacerii.
Asociaţia Reţelelor de Franciză a identificat pe piaţa românească un număr de 103 mărci internaţionale şi
autohtone, din care 60 au apărut în ultimii doi ani. Capitala se situează pe primul loc în ceea ce priveşte prezenţa
acestor francize, cu peste 70% din total. Ritmul de dezvoltare a fost foarte rapid ţinând cont că în anul 1995 pe piaţa
românească intraseră doar patru companii străine care ofereau sistemul de franciză, iar în 2003 numărul acestora a
ajuns la 60. Franciza s-a dezvoltat în principal în domeniul vânzărilor cu amănuntul care a fost considerat foarte
atractiv pentru companiile străine. Circa 60% din francizele acordate se regăsesc în activitatea de retail, restul fiind
reprezentat de sectorul de servicii. În anul 2014, există peste 500 de companii în franciză care realizează anual
afaceri estimate la 1,4 miliarde de euro. Cele mai de succes francize sunt cele din zona de fast-food şi servicii,.
Investiţia medie în deschiderea unui business “la cheie” este de 10.000 de euro.
Numărul de francize acordate pentru domeniul productiv este foarte restrâns, datorită investiţiilor mari pe
care le implică acest domeniu. Printre francizele de producţie se numără Pepsi-Cola, KFC sau Pizza Hut, investiţiile
presupunând construirea unor fabrici noi şi a reţelelor de distribuţie. Nu numai firmele străine îşi extind activitatea
prin franciză.
În prezent, sunt deja peste 20 de companii autohtone care văd în acest instrument unul dintre motoarele
expansiunii lor. Domeniile în care acestea activează sunt diverse, dar în general se înscriu în tendinţa de pe piaţa
locală, caracterizată printr-o dezvoltare preponderentă a francizei de retail, respectiv a francizei de servicii.
Mărci româneşti care se extind prin franciză Sursa : www.arfr.ro
Marca Domeniul de activitate
ANGST producţie şi comercializare produse din carne
CRIS TIM comerţ cu amănuntul cu mezeluri şi alte produse alimentare
COCO - RICO comercializare pui congelaţi şi semicongelaţi
CUBICS comercializare corpuri de iluminat
ELVILA producţie şi comerţ de mobilier
FORNETTI Patisserie
GOGOAŞA ÎNFURIATĂ producere şi comercializare gogoşi
LEXXAS comercializare prin magazine virtuale
TINA R comercializare de articole vestimentare de damă
TOP OF THE MALL fast food, clătite
SMARTREE outsourcing, servicii gestionare resurse umane
BELLA ITALIA Pizzeria
JUST SONS STUDIO comercializare confecţii de damă
PRO - NATURA producţie şi comercializare produse farmaceutice naturale
VINEXPERT producţie şi comercializare produse de vinificaţie
Dezvoltarea reţelelor de franciză este urmarea firească a creşterii numărului de centre comerciale şi de
hipermagazine care dispun de mari galerii comerciale închiriate comercianţilor independenţi. Traficul în aceste
centre este foarte intens, iar numărul potenţialilor clienţi este foarte mare. În plus, cei care deţin francizele se
angajează prin contract să deschidă un anumit număr de magazine noi în fiecare an.

1
Sursa: Capital, Nr. 20, 13 Mai 2004, Bortos Iulian - Firmele autohtone au simţit gustul francizelor
 Printre cele mai de succes francize internaționale ale anului 2017 se numără:
– 5asec este un brand prezent în București și în marile orașe din țară, care oferă servicii de îngrijire și
curățătorie a textilelor și care a intrat pe piața locală în urmă cu șase ani. În prezent, există 13 unități 5asec în
România, dar sunt căutăți în continuare parteneri pentru extindere, în orașe ca Ploiești, Brașov și Sibiu;
– Oro Toro se poziționează ca un brand adresat grumanzilor și, deși s-a extins destul de mult în țară, în
2016, este încă deschis spre francizare, pentru o investiție cuprinsă între 70.000-120.000 euro, în funcție de spațiul
și de gradul preluării;
– Tucano Caffe este un lanț cunoscut de cafenele, care s-a extins cu patru noi unități în România, anul
trecut, concomitent alte patru în Republica Moldova și încă două în Emiratele Arabe Unite.

În ceea ce privește francizorii români, aceștia pun la dispoziția potențialilor beneficiari branduri
precum:
– Condimental de Calif – Până la finalul lui septembrie, când Radu Tănase, fondatorul brandurilor Calif și
Condimental, a anunțat că va lansa o franciză, părea că piața locală nu mai poate oferi surprize anul acesta.
Businessul de franciză se referă la brandul de food Condimental, prima unitate urmând să fie deschisă în viitorul
apropiat, în zona Obor, din București. Planurile de viitor vizează, însă, un număr de 10-15 sedii noi, înființate în
orașele mari, prin sistemul de francizare.
Costul unei francize Condimental de Calif este de 15.000 euro, sumă pe care beneficiarul o va plăti o
singură dată, alături de redevențe și contribuții de marketing. Poate fi un cost ridicat pentru un antreprenor român,
însă proprietarii brandului afirmă că este vorba despre un business care se delimitează de imaginea clasică a
restaurantelor de tip fast food și se apropie, mai degrabă, de segmentul premium.
Calif este o afacere românească, fondată în 2010, din dorința de a reinventa un produs tradițional oriental,
aflat la mare căutare: shaorma. Condimental de Calif reprezintă cel de-al doilea brand creat în jurul businessului.
Pentru ambele restaurante, proprietarii spun că asigură materie primă provenind din propriul centru de producție.
– The Coffee Shop – Concept românesc creat în urmă cu doar patru ani, cu o cifră de afaceri de peste 20 de
milioane de euro, The Coffee Shop deține cinci locații în București și vizează planuri de extindere, din noiembrie
2016 existând deja o cafenea cu acest nume în la Sofia, în Bulgaria. Conceptul reunește de fapt cafeneaua cu
magazinul, după modelul coffee shop-urilor din afară.
– Meli Melo – În ciuda numelui cu rezonanță franceză și a faptului că fondatorii sunt, într-adevăr, francezi,
Meli Melo este un business 100% românesc, înființat în 1998. În prezent, se poate lăuda cu faptul că este cel mai
mare lanț de magazine de accesorii din România, cu nu mai puțin de 36 de unități de vânzare și un magazin online;
– Imprinto – Rețea de magazine care oferă servicii de printare și personalizare a obiectelor promoționale,
Imprinto are deja mai mult 20 de ani pe piață, dar nu se oprește aici. Sunt așteptate încă 40 de magazine noi, în
următorii doi ani.
Cu pași mici, francizele cuprind și .ro
Un segment slab acoperit pe piața locală este cel al francizelor online, florăria digitală Floridelux.ro fiind
unul dintre puținele exemple. Magazinul online a ajuns la șase francize deschise în țară și caută să se extindă în alte
cinci mari orașe, precum Timișoara, Sibiu sau Constanța. Taxa de franciză este de 5.000 de euro, aproape un sfert
din investiția inițială necesară.
Deocamdată, specialiștii nu oferă un verdict în ceea ce privește strategia ideală de a investi într-o franciză:
nu este cunsocut dacă e mai bine să vă asociați cu o marcă foarte extinsă în țară (număr de francize) sau cu una
aflată la început de drum. De exemplu, retailerul de haine Celio care operează doar trei magazine în București și
Iași caută parteneri pentru expansiunea în țară. În locul taxei inițiale, francizatul Celio trebuie să contribuie la
bugetul de marketing cu 4% din vânzările proprii.

Întrebări:
a. Care sunt motivele pentru care majoritatea francizelor au ca domeniu de activitate comerţul?
Comertul a fost considerat foarte atractiv pentru companiile straine
b. De ce firmele româneşti prezentate mai sus au ales franciza ca modalitate de extindere a afacerilor?
 este urmarea firească a creşterii numărului de centre comerciale şi de hipermagazine care dispun de
mari galerii comerciale închiriate comercianţilor independenţi. Traficul în aceste centre este foarte
intens, iar numărul potenţialilor clienţi este foarte mare
c. Care sunt motivele care pot duce la falimentul unei francize?
 lipsa fondurilor, abilitățile oamenilor slab pregatiti, reticența de a urma formula, o nepotrivire între
francizat și afacere și - poate surprinzător - un francizor inept.
d. Cum consideraţi piaţa din România în acest domeniu în prezent? Dar în viitor?Prezentați principalele
francize românești.
Piata din Romania este pe un trend ascendant, in viitor consider ca se vor inmulti franzicizele.
Angst, Cris Tim, Coco Rico,Cubics, Elvila.
e. Prezentați principalele diferențe dintre franciza internațonală și licențierea internațională.
Franciza este o modalitate de a scala o afacere odata ce modelul de afacere este de succes. Se pot franciza
majoritatea tipurilor de afaceri atat timp cat se pot oferi instructiuni clare pe care sa le poata utiliza si alte
persoane.
Francizorul retine controlul asupra marcii si acorda francizatului permisiunea de a folosi modelul de
afacere si marca de succes. In schimbul acesteia francizatul acorda capitalul initial pentru afacere, ajuta la
promovarea marcii si plateste o taxa recurenta.
Francizorul isi sprijina francizatii oferind instruire, know-how, marketing si alte resurse si abilitati.
Licentierea este pur si simplu terminologia pentru exploatarea proprietatii intelectuale intr-un mod care
implica pastrarea dreptului de proprietate asupra acelei proprietati intelectuale in timp ce se acorda
permisiunea unei terte parti sa faca utilizari specifice ale acesteia.
Diferenta dintre licentiere si franciza este ca licentierea este o relatie juridica care are un domeniu limitat
si se refera doar la utilizarea unei marci comerciale sau a unei tehnologii, in timp ce franciza implica o
relatie care depaseste acordarea unei licente si include o relatie de control in cazul in care activitatea de
baza trebuie sa functioneze in conformitate cu sistemele si procedurile desemnate