Dezvoltarea economică și invaziile străine - Brazilia

Formarea Braziliei (cu verde) și a celorlalte țări din America de Sud începând cu anul 1700.
Începutul colonizării portugheze pe teritoriul brazilian este reprezentat de prima invazie lusitană.
Până în acel moment, Brazilia (sau „Pindorama”, semnificând „Țara Palmierilor”) era dominată
de tribul de indieni numiți tupí.[34] Tupii s-au opus dominației portugheze de multe ori, spre
exemplu în Războiul Barbarilor, dar fiindcă nivelul lor de dezvoltare tehnologică a fost mult sub
cel al colonizatorilor, nu au avut nicio șansă să recupereze dominația lor asupra teritoriilor
acaparate de coloniștii portughezi.

În secolul al XVII-lea au avut loc câteva acțiuni militare împotriva francezilor care încercau să
stabilească baze proprii în America de Sud, baze destinate pirateriei și afacerilor cu fernambuc,
această intenție ducând la un război între Franța și Portugalia. Totul a culminat prin expulzarea
francezilor conduși de către Nicolas Durand de Villegagnon (ei au construit Fort Coligny în
orașul Rio de Janeiro de astăzi) și confirmarea hegemoniei portugheze în regiune.

Tot în secolul al XVII-lea s-a dezvoltat și agricultura. Au apărut primele fazende (ferme), care
foloseau ca forță de muncă sclavii negri aduși din Africa, unde s-a cultivat tutun și mai ales
trestie de zahăr[35] în statele actuale Bahia, Pernambuco și, mai târziu, Rio de Janeiro.
Expedițiile din São Paulo, ai căror participanți erau numiți bandeirantes (stegari), au dus la
descoperirea aurului și plantelor medicinale în Minas Gerais.

Partea de nord-est a Braziliei a fost ocupată de olandezi în 1624 și mai apoi între 1630 și 1654.
Contele Mauriciu de Nassau, numit guvernator al teritoriilor portugheze nou dobândite de către
Compania olandeză a Indiilor de Vest, a întemeiat o administrație înfloritoare sub numele de
„Brazilia olandeză”. El a părăsit teritoriul în 1644, întorcându-se în Europa. Administrația
olandeză întemeiată de el nu a rezistat, sucombând în urma așa numitei „Revoluții
pernambucane”, ale cărei cele mai importante bătălii[36] au fost date la Guararapas. Atunci a
fost fondat Quilombo dos Palmares, comandat de Zumbi, războinicul care a unit mii de negri ce
au fugit din fazende, mulți amerindieni și albi săraci sau indezirabili. Quilombo a fost apărat cu
eroism și violență, dar în cele din urmă a fost distrus de către bandeirantes conduși de Domingos
Jorge Velho. Deși Zumbi a fost omorât și decapitat, în rândul sclavilor a circulat o legendă
despre evadarea lui[37].

În secolul al XVIII-lea, deși producerea zahărului nu-și pierduse importanța sa economică,

atenția Coroanei s-a concentrat asupra regiunii Minas Gerais unde au fost descoperite bogate
filoane de aur. Acest fapt a dus la îmbogățirea rapidă a Regatului Portughez. Totuși, filoanele
aurifere s-au epuizat înainte de sfârșitul secolului.