1.5.3.

Gastronomia şi turismul

Gastronomia este studiul relațiilor dintre cultura şi alimentaţia unei ţări, regiuni, zone,
popor etc. De multe ori se consideră greșit că termenul de gastronomie se referă numai la arta
de a găti, de a face mâncare, dar această activitate este doar o fracţiune din ştiinţa
gastronomică. Din punct de vedere etimologic, cuvântul de "gastronomie" se derivează din
greaca antică, γαστήρ (gastér) care semnifică "stomac" sau cuvântul νόμος (nómos) care
semnifică "cunoaștere" sau "lege" 1.
Gastronomia, este o ştiinţă a creării şi a prezentării alimentelor care sunt destinate
consumului în afara casei (gospodăriei) oamenilor şi reprezintă astfel una din laturile
primordiale ale deservirii turistice, încadrându-se obligatoriu în grupa serviciilor de bază.
Drept urmare activitatea de alimentaţie publică mai ales în unităţile de turism, care
este realizată ca o activitate de sine stătătoare sau care se coroborează cu serviciile turistice
are multiple implicaţii economice şi sociale, atrăgând şi răspunderi cu privire la satisfacerea
nevoilor de hrană, corelând astfel satisfacţia subiectivă a turistului cu necesarul fiziologic de
substanţe nutritive, dar mai ales asigurarea consumării tuturor alimentelor existente la
comercializare, chiar dacă sunt produse proprii în locaţia turistică sau preluate din alte
sectoare, zone sau tări.
În acest context sectorului gastronomic îi revine sarcina prin care asigură ansamblul
de condiţii necesare pentru ca turiştii să-şi poată procura necesarul de alimente utilizate ca şi
hrană zilnică necesară de-a lungul călătoriei dar şi a sejurului. Acest sector gastronomic are
sarcina de a organiza producţia proprie de preparate culinare şi în acelaşi timp să asigure
servirea turiştilor / consumatori, în condiţii din cele mai bune.
Încă din cele mai vechi timpuri între alimentaţie publică şi sectorul turistic există
interconectări importante şi deosebite, astfel sistemul de alimentaţie publică funcţionează mai
mult decât profitabil în toate punctele turistice existente, iar unele din reţete specifice (zonale,
regionale sau locale) se constituie intr-un factor foarte important în luarea unei decizii de
vizitare sau numai de tranzit a unor anumite zone turistice.
S-a ajuns astfel ca o unitate de alimentaţie să se tranforme ea însăşi într-un punct de
atracţie turistică, încurajând vizitarea acelei locaţii, zone turistice sau ţări, deci putând să
influenţeze fluxul turistic (restaurante faimoase, braserii, pensiuni etc).
Calitatea ca şi produsele specifice unei anumit punt turistic împreună cu serviciile care
sunt oferite de o adevărată reţea catering devin esenţiale în succesul multor afaceri de turism.

1
http://ro.wikipedia.org/wiki/Gastronomie
 Calitatea mâncării ca produs culinar, oferit turiştilor, a crescut în acelaşi timp cu
modificările economico-sociale locale, interne şi internaţionale şi mai ales ţinându-se seama
de perfecţionările numeroase aduse tehnologiei de fabricaţie, dar şi a modalităţilor de
diversificare a ofertelor turistice şi gastronomice în acelaşi timp.
Oferta de produse alimentare mai ales în zonele turistice trebuie să corespundă
exigenţelor din ce în ce mai mari ale omului modern, deţinător de informaţii corecte şi vaste,
care este tentat din ce în ce mai mult de procurarea mâncărurilor gata preparate, în pofida
celor nepreparate care necesită timp, ustensile, utilaje şi mai ales pricepere în preparare.
Nevoia de hrană, care face parte din nevoile
fiziologice, aşa cu este prezentată în piramida lui
Maslow 2, trebuie să fie satisfăcută la un nivel din ce în
ce mai mare prin acoperirea cu produse variate, curate,
naturale (accentul punându-se din ce în ce mai mult pe
produsele BIO), produse apetisante ca aspect, prezentare
şi gust dar mai ales la costuri convenabile 3.
Consumatorul contemporan dar mai ales consumatorul de produs turistic este pus în
faţa unor oferte diversificate de produse gastronomice, având la bază cunoştinţe profunde
despre efectele hranei acestora asupra reacţiilor metabolice ale organismului uman, având
drept urmare modificarea cerinţelor privind proprietăţile produselor alimentare.
Consumatorul devenind tot mai exigent, alegând locaţiile care sunt coraborate cu produsele
culinare ce corespund în mai mare măsură cu aşteptările sale.
Într-o economie de piaţă în plină dezvoltare şi foarte agresivă şi neirtătoare, care
prezintă o ofertă bogată de produse, unele de primă necesitate (cum sunt cele culinare),
calitatea lor a devinit obiectivul oricărui producător, iar realizarea acesteia condiţionând
competitivitatea pe o piaţă vastă. Drept consecinţă, la produsele culinare, conceptul de
calitate prezintă unele aspecte specifice, fiind condiţionate de segmentele de consumatori
aflate în vizorul strategiei firmei, a determinat ca aşteptările acestora de la produsele solicitate
să deţină proprietăţile psiho-senzoriale dar şi fizico-chimice care determină reacţiile aşteptate.
Industria alimentară şi ai ales cea destinată turismului este forţată în realizarea de
produse culinare care să corespundă tuturor necesităţilor şi exigenţelor consumatorilor de
turism, în primul rând din punct de vedere cantitativ, dar mai ales din punct de vedere

2
Abraham Maslow (1908-1970) psiholog umanist american cunoscut pentru propunerea privind bazele teoriei
ierarhiei nevoilor umane
3
https://www.google.ro/piramida+maslow
calitativ, care să poată accesa circuitul economic internaţional în condiţiile de competitivităţii
acerbe existente.
O urmare importantă a celor prezentate mai sus este aceea că în ultimul timp,
circulaţia produselor alimentare, mai ales cele bio, dobândeşte o importanţă specială, în
sensul că toate acele exigenţe exprimate sau cerute de consumatorii de turism. Exigenţe care
trebuie să ajungă şi la producători, pentru ca fiecare din participanţii la circuitul economic să-
şi poată satisface pe deplin interesele urmărite şi anume profitul. Colaborarea din ce în ce mai
strânsă dintre pieţa biologică şi cea economică, a devenit în ultimul timp una dintre
coordonatele de bază a comerţului cu mărfuri alimentare şi a determinat o reconsiderare a
substanţelor nutriţionale existente în produsele alimentare.
În contextul liberalizării internaţionale a circulaţiei mărfurilor, a mondializării pieţelor
economice, dar mai ales prin multitudinea produselor alimentare existente, se dezvoltă
dificultatea consumatorilor în alegerea lor, dar mai ales atitudinea şi reorientarea
producătorilor de produse alimentare, în vederea obţinerii de produse care vor ţine seama de
noile probleme ridicate de cerinţele de nutriţie ale omului modern, deci să se axeze din ce în
ce mai mult pe proiecţiile nutriţionale ale produselor alimentare.
Pe plan internaţional s-a ajuns deja la etapa de conştientizare a faptului că toate
produsele alimentare, au calitatea de mărfuri, în principal datorită specificului lor, atât pe
piaţa economică, cât şi din punct de vedere metabolic a organismului uman. Astfel, valoarea
de întrebuinţare a mărfurilor alimentare se reflectă prin valoarea nutritivă, este concepută în
cele patru laturi: valoarea igienică, valoarea psihosenzorială, valoarea energetică şi mai ales
valoarea biologică.
În practica industriei alimentare apar din ce în ce mai des semnale generate de
impactul cerinţelor nutriţionale moderne (produse fără colesterol, fără zaharuri, bogate în
fibre etc), determinând reconsiderarea chimizării unor alimente şi în special progresul tehnic
şi ştiinţific. Toate acestea conducând la ideea de a se redefiniri, de a se reproiecta şi a se
recepta diferit cerinţele care intervin pe timpul producerii, procesării, distribuţiei dar şi
comercializării produselor alimentare.
Proiectarea nutriţională din ce în ce mai importantă în alimentaţia modernă, reprezintă
treapta cea mai nouă de evoluţie în domeniul preparării, conceperii de noi produse alimentare
care reconstruiesc relaţiile complexe care se dezvoltă între om şi alimentele îngurgitate prin
aducerea într-un plan apropiat a valorilor biologice a produselor alimentare. Aceasta se
bazează pe o nouă abordare care ţine seama de multitudinea criterială solicitată de
consumatori, a produselor tuturor alimentare fie ele vegetale sau animale, având scopul de a
se reduce orice risc potenţial care este reprezentat de consumul acelor produse alimentare
folosite pe scară largă în prezent, dar şi pe o serie de faze noi care îl diferenţiază de acestea.

Produsele de gastronomie reprezintă acele alimente care prin calitatea lor, prin
modul în care sunt prezentate dar şi prin condiţiile de folosire în consum, vor satisface
exigenţele de confort alimentar, care sunt impuse din ce în ce mai mult de către societatea
modernă. Satisfacţia provenită din consumul alimentelor, ce este conferită de utilitatea clasică
a alimentului şi care este pusă strict în valoare numai prin calitatea de prezentare sau
multiplele înlesniri de consum, reprezintă adevăratul centr de greutate al sistemului de
alimentaţie publică din turism.
Concepţia structurală şi mai ales funcţională atât în timp cât şi spaţiu al alambicatului
sistem de alimentaţie publică se subordonează adaptării rapide la necesităţi de consum
modern atât al alimentelor clasice locale, cât şi a celor noi (modificate genetic) sau existente
pe alte meridiane ale lumii, care au devinit accesibile dar mai ales mai atractive.
A crea un sistem coerent şi inteligent de alimentaţie a consumatorilor de turism
înseamnă a satisface cât mai simplu şi mai plăcut necesităţile culinare ale oricărui turism, în
orice moment, în orice locaţie de pe glob. Necesităţile de consum ale unei societăţii moderne,
active şi foarte dinamice oferă o multitudine de oportunităţi deosebite de producţie,
procesare, distribuţie sau ofertare pentru piaţa culinară turistică.

1.6. Turismul culinar

Într-un vechi proverb Socrate arată că “Mananci pentru a trai, nu traiesti pentru a
manca” 4.
Cu toate acestea, sunt multe situaţii şi locuri în care parcă numai placerea gustului da
un sens nou vietii şi aceasta merită trăită.
În consecinţă una dintre bucuriile pe care vizitarea altor ţări şi unul din principalele
privilegiile ale turiştilor care ajung să descopere si chiar să experimenteze mereu alte culturi,
ramâne sansa de a putea savura mancaruri autentice, unice şi specifice, preparate chiar de acei
care le-au descoperit.
Astfel mâncarea chinezeasca este autentica cu adevarat numai în China, la fel cum
tzatziki este în Grecia sau gulaşul în Ungaria şi nu în ultimul rând micii şi sarmalele din

4
Socrate, citat despre opinie, http://www.rightwords.ro/citate/mananci-pentru-a-trai-nu-traiesti-pentru-a-manca-
-23350
România. Mâncarea din India are acele arome specifice pe care doar acolo le poţi descoperi
cu adevarat si când ajungi in acea regiune se poate descoperi gustul, frumuseţea şi aromele
specifice zonei. La fel cum în Franta există secrete culinare străvechi care îmbina bucataria
tipic provensală cu cea din zona mediteraneana îmbunătăţită cu rafinamentul parizian, tot aşa
şi în Bucovina cea Românească, alături de spiritualitatea şi frumusetea zonei, se mananca
foarte bine, sănătos şi traditional, se poate bea afinata, cornata, zmeurata si alte bauturi
nealcoolice sau alcoolice deosebite şi specifice.
Chiar dacă un turist este sau nu un adevarat gurmand, sau le place numai să gatească
si sa gatească retete noi, cu siguranta acesta va aprecia placerea de a putea descoperi dar şi
savura mereu noi feluri de mancare sau bauturi specifice anumitor zone.
În urma statisticilor care se fac de către agenţiile de voiaj s-a observant existenţa unui
interes serios al multor turisti, de mancarea si bauturile specifice sau traditionale, existente
într-o anumită zonă unde aceştia calatoresc.

Astfel, dorinţa unui număr din ce în ce mai mare de turisti, care vor să înteleagă
cultura si specificul unor zone, ţări, sau puncte de stracţie, au dat naştere atât unor activitati şi
atractii turistice dar şi unui tip de turism deosebit şi nou, adică turismul culinar, sau altfel
spus turismul pentru delectarea gustului.

Atât mâncarurile cât şi bauturile traditionale autentice reprezinta fara indoială din
ce în ce mai mult adevarate atractii turistice, care sunt puse la dispozitia turiştilor pe tot
parcursul anului, făra o existenţă sezonieră şi fara a depinde de un anumit anotimp. Şi totuşi
sunt anumite fructe, plante sau legume care se pot fi utiliza numai intr-o anumita perioada a
anului, fiind transformate în mancaruri si bauturi proaspete, deşi odată cu dezvoltarea
tehnologiei toate acestea pot fi conservate sau pastrate mai mult timp pana la consumare.
Este destul de important de ţinut minte ca mancarea traditionala şi specific face parte
dint-o experienta autentica cautată de tot mai multi turisti in zilele noastre. Începând cu nu
mai puţin celebrele cine având un specific zonal, însoţit de un program artistic simplu şi
traditional, în special în ţările din Asia de Sud-est alături de bucuria de a găti alaturi de
angajaţii restaurantului sau chiar de a face cumpărături cu aceasta sau plăcerea de a allege şi
de a culege din gradina proprie cele necesare. Toate acestea ajutând la dezvoltarea
agroturismului în foarte multe ţări şi zone cu specific culinar deosebit, sau chiar şocant.
În concluzie se consideră că cel puţin un sfert din turişti participă, la activitati cu
specific culinar pe parcursul vacantelor. Mai mult decat atat, tour operatorii, sunt ferm
convinşi de existenţa unei nişe mari şi specifica de vizitatori sau turisti interesati mai
mult de mancarea dar şi bauturile traditionale dintr-o anumita locaţie, zonă sau ţară.
Ba chiar la unii turişti specificul culinar este motivul principal al calatoriei.
Se poate exemplifica astfel un mic orăşel din sud estul Frantei, pe nume Mougins,
care este considerat ca fiind un adevarat paradis gastronomic şi unde există mai mult de 50 de
restaurante excelente, majoritatea aflându-se in centrul localitatii.
Sau specialitatile italienesti, unde în afara de celebrelor paste si pizza, există un
adevărat defăţ gastronomic in Bologna si Palermo, sau o degustare de vinuri în Toscana.
Si nu trebuie uitate destinatiile turistice exotice, care se dovedesc a fi si adevărate
paradisuri gastronomice special: Singapore, Thailanda, Tunisia, India si Egypt.
Sau pentru un adevărat şi pasionat bautor de whiskey, cea mai potrivită zona atât
pentru degustari cât şi pentru călatorii este decat Highland-ul Scotiei, unde la Edinburghs
Whisky Heritage Centre, se poate descoperi cum se fabrica “apa tare”
Practic pe piaţa turistică se disting trei tipuri de turişti care prezintă interes culinar:
 Turiştii care sunt în mod conştient şi deliberat vizitatoriv gastronomici,
 Turiştii care se pot bucura ocazional de oportunităţile de a savura mancaruri si
bauturi traditionale care se găsesec în locurile vizitate, dar nu îşi aleg destinatiile
numai în functie de acestea,
 Turiştii care participa numai întâmplător la unele activităţi culinare pe parcursul
calatoriilor.

Concluzie
Sunt foarte mulţi turişti care sunt pregătiţi psihic sau chiar nerabdatori în a calatori
pentru a-si urma pasiunea gastronomic şi pentru a-şi delecta papilele gustative.
Pasiunea pentru feluri de mancare diferite, exotice atât ca aspect, ca mod de preparare,
de prezentare, de gust şi senzaţii gustative, pentru ciocolată, pentru diferite bouturi alcoolice
sau nu, poate deveni uşor un adevărat viciu care bazat în principal pe deliciu.
Şi totuşi aceste termene: culinar sau gastronomic, nu înseamnă acel segment de turisti
gurmanzi, vizitatori numai la restaurantele sofisticate, plin de fiţe si mai ales foarte scumpe.
Experienţele şi satisfacţiile obţinute de turistul gastronomic se pot lega numai de mancăruri
sau bauturi specifice, traditionale, indiferent de modul de obţinere al acestora: cumparate de
pe piata locala, de la pensiuni cu specific deosebit sau din restaurantele de top.
 Subdomeniul TURISMULUI CULINAR este destul de nou în România, dar românii
fiind gurmanzi de felul lor au interese culinare consistente şi au o educaţie gastronomică
deosebită.
Nişa turiştilor având interese culinare va creaşte foarte mult în viitorii ani şi dacă se
iau în calcul si acei turişti care se pot bucura numai întâmplator de experiente culinare, reese
că practic orice turist, vizitator sau călător poate deveni un turist cu interese culinare.
În concluzie acest segment din piata turistica se poate considera o deosebită
oportunitate pentru toate agenţiile de turism din Romania.
Aici se poate adăuga şi afiniatea românilor pentru restaurantele cu All Inclusive, care
se pot bucura de mancarea si bautura dorită în călătorii şi vacanţe.

Turismul gastronomic reprezintă în principal cautarea de experiente culinare noi şi

unice dar şi delectarea papilelor gustative cu tot felul de mancaruri sau bauturi deosebite, în
calatoriile avute în vedere.