COMUNICAREA ÎN FAMILIE

Conștientizarea, o cale către eficiență

Comunicarea constituie un element foarte important al vieții noastre. Adesea, dacă i-am
acorda mai multă atenție, am rezolva o parte consistentă a problemelor din viața noastră de zi cu
zi. Familia are și ea o importanță majoră în viețile noastre. Din păcate, uneori, considerăm cadrul
familial drept sursa unora dintre problemele noastre. Comunicarea în cadrul unei familii constituie
cheia către rezolvarea multora dintre conflictele care ne macină zilnic. Cu toate acestea, ne este
greu să comunicăm eficient. Însă, depunerea unui astfel de efort merită și ne aduce multiple
beneficii.

1. Comunicarea nonverbală și importanța acesteia

Fie că vrem, fie că nu, fie că suntem conștienți, fie că nu, comunicarea ne însoțește la
fiecare pas. Este foarte important să devenim conștienți de modul în care are loc și să încercăm să
învățăm să o folosim drept piatră de temelie pentru clădirea unor relații sănătoase cu ceilalți
membrii ai familiei noastre. Un lucru foarte important, pe care poate îl scăpăm des din vedere, este
acela că există două tipuri de comunicare: verbală și nonverbală. Dacă ne gândim la faptul că în
lipsa unei discuții între membrii unei familii nu există comunicare, ne înșelăm. Comunicarea nu
se limitează numai la cuvinte. Este recomandat să nu uităm să ținem cont de comunicarea
nonverbală. Aceasta are o importanță foarte mare. Transmitem mult mai clar ce gândim sau cum
ne simțim, chiar fără a intenționa, prin intermediul atitudinii afișate, al limbajului corporal sau al
contactului fizic. În același timp, receptăm mai ușor intențiile celui din fața noastră prin astfel de
elemente. Din păcate, felul în care le interpretăm pe acestea poate fi eronat.
Cuvintele, deși nu trebuie deloc neglijate, nu sunt, consider, cele mai importante. Ele
constituie un ajutor pentru a comunica mai eficient, pentru a cosmetiza mesajul pe care dorim să-
l transmitem sau pentru „a pune la punct” agitația din mintea noastră. Avem tendința de a fi
dependenți de cuvinte. În lipsa cuvintelor avem impresia că nu am comunicat deloc sau că celălalt
nu ne-a înțeles. Datorită faptului că interpretarea limbajului nonverbal este influențată de gândurile
receptorului și, prin urmare, poate fi departe de ceea ce s-a dorit transmis inițial, cuvintele, dacă
știm cum să le folosim, reduc astfel de erori. Este de menționat că, pentru o comunicare cu adevărat
eficientă, nu trebuie să luăm în considerare numai cuvintele. Este extrem de important să nu uităm
de limbajul trupului nostru și să ne asigurăm că acesta este în acord cu ceea ce comunicăm prin
discurs, dar și că deservește cât mai fidel ce ne dorim de fapt să transmitem.
De multe ori, nu acordăm limbajului nonverbal atenția cuvenită. În multe cazuri, el ne poate
transmite care este raportarea noastră reală la o anumită situație. Există momente în care, din
dorința de a nu-l supăra pe celălalt, filtrăm chiar și gândurile despre acea situație. În asemenea
momente, dacă suntem atenți la noi în ansamblu și nu ne limităm la atenția acordată gândurilor,
putem descoperi ce credem de fapt. Felul în care ne influențează o situație este mult mai vizibil la
nivelul reacțiilor trupului, la nivelul impulsurilor pe care le putem identifica în respectiva situație.
Limbajul nonverbal ne poate ajuta să ne descifrăm. Acordându-i atenție, îi vom putea comunica
cât mai fidel, celui din fața noastră, ce gândim sau cum ne simțim. Cuvintele ne servesc
asigurându-ne că am transmis cât mai fidel și mai clar cu putință mesajul, lăsând loc de cât mai
puține interpretări.
 2. Ascultarea activă – o modalitate de a nu ne mai grăbi în comunicare
În cele mai multe cazuri, atunci când prin ceea ce spunem sau prin atitudinea noastră, îi
rănim pe ceilalți mebri ai familiei, nu avem astfel de intenții. Aceste probleme se nasc, cel mai
des, din lipsa atenției acordate felului în care vorbim sau în care ne comportăm. Nu avem răbdare
să „asamblăm” ceea ce urmează să spunem. Nu ne acordăm timp pentru a ne clarifica ce dorim să
transmitem, pentru a ne alege, măcar în mare parte, cuvintele.
Graba nu se regăsește numai în cazul emițătorului, ci și în acela al receptorului. Nu
ascultăm ce încearcă să ne spună celălalt. Ascultarea activă poate remedia problemele pe care
graba emițătorului le creează. Prin urmare, utilizata scuză că celălalt este de vină fiindcă, de
exemplu, a vorbit necorespunzător, poate fi astfel combătută. Chiar dacă, să spunem, mama este
nervoasă când încearcă să ne transmită că ar dori să fim mai atenți cu vasele de sticlă la care ține
foarte mult și ridică tonul, ascultând-o activ, putem face astfel încât conflictul să nu crească. Dacă
înțelegem, din implicarea sa în discurs, că pentru ea acele vase sunt foarte importante și nu ne
limităm la a acorda atenție faptului că ea strigă la noi, ne este clar de ce s-a enervat atât de tare și
de ce nu și-a mai putut controla tonul vocii. Ascultând și încercând să înțelegem ce justifică felurile
de a se comporta și de a vorbi ale celui din fața noastră, vom îndepărta gândurile parazitare care
fac referire la noi și supărarea că celălalt a îndrăznit să ne acuze. Ascultând activ, capacitatea de a
empatiza crește; înțelegerea noastră față de celălalt, de asemenea. Ingredient mai puțin luat în
considerare, ascultarea constituie cheia către comunicarea eficientă. Atunci când emițătorul nu
reușește să fie clar în transmiterea mesajului, receptorul devine cel care poate „salva” situația.
Acest lucru nu înseamnă că toată povara cade pe umerii receptorului. Situația ideală este ca de la
emițător să plece comunicarea eficientă. Totuși, când lucrurile nu se așează în acest mod,
receptorul poate face astfel încât să nu fie încurajată o comunicare deficitară.
Înțelegând ce stă în spatele cuvintelor și comportamentului emițătorului, receptorul va fi
capabil să devină, atunci când este momentul, un bun emițător. Ascultarea activă face ca, la rândul
tău, în momenul în care ai de transmis un mesaj, să o faci mult mai conștient. Dacă empatizezi cu
celălalt, șansele de a-i răspunde fără să încurajezi conflictul în mod inutil sunt mai mari. Acordând
atenție modului în care celălalt comunică, vei observa ce să faci și ce să nu faci, ce este și ce nu
este eficient. Cu siguranță este dificil să te controlezi de fiecare dată când un conflict este pe
punctul de a esclada, dar atenția acordată procesului de comunicare ajută în eliminarea conflictelor
de prisos.
Pentru o comunicare eficientă în familie este nevoie de intenție, de timp acordat acesteia și
de atenție. Comunicarea are oricum loc, dacă nu prin cuvinte, prin fapte: copilul percepe gesturile
părintelui. Dacă acesta nu se ocupă de copil, dacă își petrece întreaga seară uitându-se la televizor,
copilul va înțelege că nu este iubit, că mama sau tatăl său nu-și doresc compania lui. Orice cuvinte
care vor veni după un astfel de comportament vor fi de prisos. Copilul le va prelua ajutat de ceea
ce a înțeles din limbajul corporal al părintelui. Pentru mintea umană, limbajul nonverbal este mult
mai pregnant decât cuvintele. Tocmai din acest motiv este important să fim atenți la el.
Acest sistem funcționează și invers, dinspre copil înspre părinte. Dacă ne axăm pe exemplul
cu vasul, dat mai sus, mama, văzând că ceea ce este important pentru ea nu contează pentru copil,
va reacționa. Deși adult, la un anumit nivel descifrează comportamentul copilului interpretându-l
drept nepăsare față de ea și de lucrurile importante pentru ea. Dacă mai există în acel moment o
situație stresantă, fără vreo legătură cu respectivul copil, care o apasă pe mamă, reacția ei de a
ridica tonul va fi și mai intensă. Așa cum părintele care stă la televizor își iubește, de fapt, copilul,
dar nu înțelege cât de important este să nu-i arate (în ciuda lipsei unei astfel de intenții) exact
opusul, la fel copilul care a spart vasul, își iubește mama, dar neglijează cât este de important cum
se raportează la ceea ce contează pentru ea.
Conflictul, în ciuda asocierii care se face des, nu este neapărat de factură negativă. Dacă
știm cum să ne folosim de acesta, ne poate ajuta în soluționarea diverselor probleme. Însă este
foarte important să nu lăsăm conflictul să crească fără a-l rezolva. Comunicarea este instrumentul
care ne ajută mult în acest sens.

3. În concluzie
În familie, în unele momente, comunicarea nu este ușoară. Intervin diverse blocaje, frici de
a nu supăra sau dezamăgi, diverse frustrări care se acumulează în timp. Cu toate că vorbim despre
dificultăți în a comunica (sigur că nu în fiecare caz, dar, din ce am observat, în suficient de multe),
este spre binele nostru să înțelegem cum ne ajută comunicarea în consolidarea unei relații familiale
sănătoase.
Mintea noastră este foarte jucăușă. De multe ori reușește să ne păcălească, să ne inducă în
eroare, iar noi nici nu ne dăm seama. Cadrul familial este unul dintre cele în care mintea ne poate
fi prieten sau dușman. Pentru a ne îndrepta către direcția mai favorabilă din acestea două, este
nevoie de muncă, de conștientizarea procesului de eficientizare a comunicării. Ne ajutăm astfel să
percepem din ce în ce mai puțin eronat mesajele transmise de ceilalți membrii ai familiei prin
intermediul comunicării nonverbale, dar și să fim din ce în ce mai clari atunci când avem un mesaj
de transmis către aceștia.

Sașa Pânzaru, Masterat, Anul I, Arta actorului