Jumiitatea de est a Imperiului
remarcabile: amendarea legii romane ~i con-
Roman s-a transformat fntr-
un stat grec ortodox -
Bizantu~. Constantinopolu~
capitala Bizantului, a fost
timp de secole cel mai frumos
ora-5 al Europei.
I riitial, Bizantul a fost un ora~ ~rec s!tuat pe
malul european al Bosforulul, stramtoare
ce separa Asia Mica (astazi Turcia) de
Europa. Intelegand importanta acestei a~ezari
inconjurate de apa din trei parti, imparatul
Constantin a repus bazele acestui ora~ in 330
d.Hr. Numit Constantinopol dupa numele
fmparatului, ora~ul a devenit "noua Roma", de
unde era guvernata jumatatea de est a
Imperiului. ~pre deosebire de vest, aceasta
regiune mai avea resurse ~i bogatii considera-
bile, inclusiv ora~e importante; toate acestea i-
au dat posibilitatea sa faca fata cu succes
perioadelor grele care au urmat, culminand in
476 cu caderea imparatului roman.
Un imperiu zguduit
imparatul aflat la Constantinopol a continuat sa
guvemeze Balcanii, Grecia ~i estul Mediteranei.
De~i numim aceasta regiune Imperiul Roman
de Rasarit, pentru cei aflati sub conducerea sa
noua stapanire era cunoscuta sub numele de
Imperiu (oricat de instabil ar fi fost acela). Pe
de alta parte, ei sperau ca Apusul nu era pier-
dut pentru totdeauna. insufletit de aceasta
idee, imparatul Iustinian (527-565) a initiat o
puternica mi~care militara, recucerind Africa de
1;-!ord, ltalia ~i sudul Spaniei. Domnia lui
Justinian a fost marca~ de o serie de realiz~ri
struireaunor cl~diri impozante, cum ar fi Hagia
Sophia (Catedrala Sfilnta Sofia), sunt doar o
parte din acesterealiz~ri. Imperiul a rnmas "roman" cu un imparat auto-
Dar Imperiul nu putea s~ apere granite atilt cratic ~i sistem legislativ de inspiratie romana.
de intinse la nesfilr~it. in 568 lombarzti au Dar limba folosita ~i cultura erau grece~ti, iar
cucerit nordul ltaliei, dar in general in partea religia se dezvolta lntr-un mod aparte. Din
de apus aveau loc numeroase retrageri de acest motiv istoricii prefern sa foloseasca denu-
trope. in partea de est, sortti se dovedeau mirea de Imperiul Bizantin, sau simplu Bizant.
schimb~tori in luptele cu Persia; dar in anti Cu o armata foarte bine pregatita ~i riguros
630 arabti musulmani au n~v~lit din Arabia ~i reorganizat ca un stat din "pri~ linie", afla!
au cucerit Persia, invingilnd Bizantul, Siria, permanent sub amenintarea Islamului, Bizantul
Egiptul ~i Africa de Nord. Dup~ pierderea a rezistat timp de opt secole. Cea mai impor-
Tunisiei, In 696, Imperiul Roman de Ras~ritse tanta cheie de rezistent:l a constituit-o sistemul
limita la Balcani, Asia, Sicilia ~i o palm~ de de aparare al Costantinopolului, prin interme-
p~miint in sudul ltaliei. diul a trei ziduri care s-au dovedit de nestra-
Aceste state au constituit inima Imperiului puns. Constantinopolul era totodata cel mai
in unnatoarele secole. Pierderile suferite in se- mare ~i mai superb ora~ al cre~tinatatii, leagan
colul al VII-lea au avut ~i avantaje:Imperiul era al unei culturi In care artele ~i, In general, rafi-
mai compact iar granitele erau mai u~or de namentul1i faceau pe cruciati ~i pe feudalii din
ap~rat. Din numeroase puncte de vedere Apus sa se simta ca n~te bieti provinciali.
O Manuscris
din secolul al XIV-
lea, ce inJa,i~eaza
atacul marinarilor
bizantini asupra du~-
manilor, cu ajutorul
"Jocului grecesc".
Acesta era un
amestec de var
nestins, petrol ~i sul-
Juri, care lua Joc in
contact cu apa.
Aceasta inven'ie,
datand aproximativ
din anul 675 d.Hr., a
asigurat controlul
flotei bizantine
asupra Mediteranei.
63
 BIZANTUL

O imparatul Vasile O Lupta solda,ilor

I, intemeietorul bizantini cu bulgarii.
dinastiei macedo- Statui bulgarilor a
nene, sub conduc- fost recunoscut de
erea careia puterea Bizan, in 681, deve-
Bizan~ului a atins nind foarte puternic
punctul culminant. in timpul lui Simeon
(893-927). Sub dom-
nia lui Vasile II,
Bizan'ul a cucerit
statui bulgarilor.
Dupa o batalie
cumplita. in 1014. se
spune ca Vasile ar fi
orbit 14000 de pri-
zonieri. motiv pentru
care a fost numit
..uciga~ul de bulgari".

O Aceasta pictura bizantina prezinta pros-

peritatea existenta in regiunile rurale, in tim-
pul dinastiei macedonene. Dupa moartea lui
Vasile al 1I-lea, cre~terea taxelor a ingreunat
foarte mult via,a ,aranilor .

jntre R:Isarit ~i Apus s-a produs o ruptura iscate de cruciatii cre~tini care jefuiesc
~i din punct de vedere al religiei. Printre Constantinopolul. Are loc a Patra Cruciada
cuceririle arabilor s-au numarat ~i maretele (1202-04), care a tranSfoffilat Bizantullntr-un
dioceze Antiohia, Ierusalim ~i Alexandria. jn "Imperiu Latin" fragmentat.
aceasta situatie, Constantinopolul ~i Roma
raman singurele pretendente la postul de A Suprema1ia otoman3
lider al cre~tinatatii, iar disputele dintre ele se In mod remarcabil, In 1261, unul din princi-
intensifica. patele grece~ti ce supravietuise a reu~it sa-i
La Constantinopol, jmparatul era protec- Invinga pe latini, refacand un Bizant In mini-
torul Bisericii, avand autoritate directa asupra atura, In vestul Asiei Mici ~i In Grecia. Dar In
ei, in timp ce la Roma papa stabilise ca 1340 un dezastruos razboi civil a dat posibili-
Biserica latina era independenta de stat, une- tate otomanilor sa Invinga Imperiul. Sfar~itul a
ori fiindu-i chiar rivala. fost amanat deoarece fortele otomane erau
Datorita divergentelor de ordin religios, implicate In alte lupte. Dar In 29 mai 1453
cele doua biserici s-au indepartat din ce in ce ultimullmparat, Constantin al XI-Iea, a murit
mai mult, pana cand in 1045 a avut loc Marea aparand zidurile Constantinopolui, In timp ce
Schisma. De aici s-au format Biserica marele ora~ era distrus ~i jefuit de catre turci.
Romano-catolica ~i Biserica Ortodoxa din
zilele noastre.
De-a lungul secolelor alIX-lea ~i al Xo-lea,
misionarii bizantini i-au convertit la ortodoxism
pe sarbi, bulgari ~i ru~i. Aceasta a fost una din-
tre importantele victorii pe care bizantinii le-au
obtinut in epoca de aur, care a durat incepand
cu dornnia lui Vasile I (867-876) pana la dom-
nia lui Vasile Il (976-1025); armatele imperiale
au continuat ofensiva, cucerind o mare parte a
Balcanilor ~i a Orientului Apropiat.

Conflicte
La sfar~itul secolului al XI-lea, in Imperiu au
luat na~tere numeroase certuri ~i lupte intre
diferite grupuri aflate in opozitie tocmai cand
noii inamici erau aproape infranti. Normanzii
i-au alungat pe bizantini din sudul Italiei, in
timp ce turcii au pus pe picioare Islamul ~i au
in,,:ins armata imperiala la Manzikert (1071),
intr-o batalie ce a jucat un rol important in
istoria lumii. O mare parte din Asia Mica, care
era sursa de forte umane a Bizantului, a fost
cucerita.
Salvata de la un dezastru ce parea iminent,
datorita certurilor iscate intre inamici, Bizantul
cere ajutorul Apusului. Astfel are loc Prima
Cruciada (1096-99), in timpul careia este recu-
perat Ierusalimul, iar Imperiul este eliberat de
o parte din presiunile externe, permitandu-se
astfel o modesta expansiune a Bizantului. jn
1176 apar noi probleme care slabesc
Imperiul. De data aceasta problemele sunt

64