You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: STUDII ŞI COMUNICĂRI DE ETNOLOGIE

STUDIES AND COMMUNICATIONS OF ETHNOLOGY

Location: Romania
Author(s): Amalia Bulla-Gârlonța
Title: Modelul dimensiunilor culturale conform Geert Hofstede
Models of Cultural Dimensions According to Geert Hofstede
Issue: 25/2011
Citation Amalia Bulla-Gârlonța. "Modelul dimensiunilor culturale conform Geert Hofstede". STUDII ŞI
style: COMUNICĂRI DE ETNOLOGIE 25:197-204.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=756902
CEEOL copyright 2022

Modelul dimensiunilor culturale conform Geert Hofstede

Amalia BULLA-GÂRLONÞA

Doctorand – Facultatea de ªtiinþe, Universitatea

„Lucian Blaga” Sibiu, e-mail: amaliagarlonta@googlemail.com

Abstract: The most known model which try to discriabe almost all cultures all over
the world, is Geert Hofstede’s one. This model try to point out the main factors whice
shape a culture and thereby differentiate the cultures all over the world. This article
tries to show the importance of every dimension for the conception of an intercultural
training for the romanian people.
Keywords: Culture, Romanian culture, Hofstede – culture dimensions, power distance,
individualism, masculinity, uncertainty avoidance, long-term orientation.

Cultura izvorãºte din faptul cã un grup de oameni care trãiesc împreunã o

perioadã mai lungã de timp, tind sã împãrtãºeascã aceleaºi valori ºi opinii cu
privire la bine sau rãu, adevãrat sau fals etc. (Brãtianu, 2003). Fiecare persoanã
dobândeºte, prin urmare, pe parcursul vieþii diferite modele de gândire, simþire
ºi manifestãri, care sunt reprezentante pentru cultura grupului social din care
provine (Hofstede, 1996).
Aceste diferenþe dintre culturi pot fi rezumate în 5 variabile/dimensiuni
fundamentale. Profesorul olandez Geert Hofstede a reuºit sã identifice aceste
5 dimensiuni, realizând cel mai mare studiu empiric ce s-a efectuat vreodatã
asupra diferenþelor culturale. Hofstede a fost solicitat de cãtre IBM în anii 70
ca sã-i sfãtuiascã. IBM a încercat sã stabileascã proceduri ºi standarde comune
în toate uzinele proprii din cele 40 de þãri ale lumii, dar s-a lovit de faptul cã, în
ciuda tuturor încercãrilor, existau diferenþe enorme de implementare.
Sarcina lui Hofstede a fost sã surprindã diferenþele care existau în diferitele
uzine ºi sã reflecte/înþeleagã de ce unele organizaþii IBM din þãri diferite erau
mai productive decât altele, deºi aveau o culturã organizaþionalã similarã ºi

STUDII ªI COMUNICÃRI DE ETNOLOGIE, Tomul XXV/2011, p. 197-204

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

198 Modelul dimensiunilor culturale conform Geert Hofstede

foloseau aceleaºi tehnici de recrutare. Pentru aceasta s-a folosit de douã

metode: interviu ºi chestionar (vezi anexa 1).
Din moment ce mediul educaþional al angajaþilor IBM era aproximativ la
fel peste tot, ºi regulile ºi procedurile erau, ºi ele, la fel, el a concluzionat cã
orice diferenþã gãsitã între locaþii diferite trebuia sã se bazeze pe cultura
angajaþilor din uzinele respective ºi, în mare mãsurã, pe cultura þãrii gazdã.
Angajaþii din organizaþii îºi vor însuºi „practicile” pe care le indicã
organizaþia, dar îºi vor pãstra „valorile”, adicã valorile culturii din care provin
ºi care îi caracterizeazã. Ei vor filtra noile informaþii/tehnici prin intermediul
propriilor valori culturale. Hoftede explicã acest fenomen definind cultura ca
„programare colectivã a minþii” (Hoftede, 2001). „Ea este, pentru societate,
ceea ce este personalitatea pentru individ” (Hoftede, 2001).
Aceastã programare mentalã cuprinde un anumit mod de gândire, simþire
ºi manifestare, caracteristice pentru fiecare culturã în parte – de exemplu
modurile specifice de a lucra, a colabora, reacþiile emoþionale etc. Diferenþele
din cadrul uneia ºi aceleiaºi culturi le explicã prin faptul cã programarea minþii
este într-o anumitã mãsurã moºtenitã genetic, este înnãscutã, iar într-o altã
mãsurã este învãþatã dupã naºtere.
Pentru aceastã explicaþie foloseºte „Piramida programãrii mentale” aºa
cum se poate vedea în imaginea 1.

Imaginea 1: Hofstede (2001)

Cele patru dimensiuni prin care poate fi caracterizatã fiecare culturã sunt:
ecartul puterii (indexul distanþei faþã de putere), individualism/ colectivism,
masculinitate/ feminitate ºi indexul de evitare a nesiguranþei/ incertitudinii.
Ulterior, în anii 80 a fost identificatã ºi adãugatã modelului construit o a
cincea dimensiune ºi reprezintã, în principal, modalitatea de diferenþiere între
culturile de naþionalitate chinezã ºi alte culturi: orientarea temporalã/ pe
termen lung.

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Amalia Bulla-Gârlonþa 199

Teoria lui Hofstede este folositã în cadrul acestei lucrãri în scopul

pregãtirii unui training intercultural adecvat pentru angajaþii români care
lucreazã la firme germane cu sucursale în România ºi, totodatã, în scopul
anticipãrii implicaþiilor acestor dimensiuni asupra comportamentului angajaþilor
în cadrul trainingului. Numai aºa putem reacþiona anticipativ folosindu-ne de
exerciþiile cele mai potrivite, susþinând ºi motivând, atât cât au nevoie, angajaþii
români, pentru a obþine de pe urmele trainingului, în contactul cu partenerii
strãini, cele mai bune rezultate cu putinþã.
Valorile indicilor din Romania sunt doar estimate, nefiind rezultatul unei
cercetãri de teren în þara noastrã. Acest lucru se datoreazã faptului cã, din
motive obiective, Hofstede nu a putut efectua sondajul sau, în unele þãri din
Europa de Est (fost comuniste) printre care se numãra ºi þara noastrã.
Un demers consistent pe aceastã temã a fost elaborat într-un studiu de
prof. univ. dr. I. Mihuþ ºi de lect. univ. dr. D. Lungescu de la Universitatea
„Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca a cãror rezultate sunt comparabile cu estimãrile
prof. Hofstede.
Datele unei astfel de cercetãri sunt interpretabile din punct de vedere al
scalei de la 0 la 100:
- între 0 si 40 – nivel scãzut
- între 40 si 60 – nivel mediu
- peste 60 – nivel ridicat

Orientarea
Ecartul Individualism/ Masculinitate/ Evitarea
Þara pe termen
puterii Colectivism Feminitate incertitudinii
lung
România/
conform 90 30 42 90 micã
Hofstede

Valorile indicelor conform modelului lui Hofstede

Astfel, în cadrul definirii fiecãrei dimensiuni, voi concluziona importanþa
ei pentru trainingul intercultural în România.
Indexul distanþei faþã de putere (intensitatea puterii, modul de percepþie
al inegalitãþii sociale, al puterii ºi al autoritãþii, modul de relaþionare cu
autoritatea) – reflectã gradul în care oamenii din cultura respectivã acceptã
inegalitatea socialã, acceptã o distribuþie inegalã a puterii în instituþii ºi
organizaþii. Întrebarea care se pune în acest context este: trebuie ca fiecare sã
aibã un cuvânt de spus la un nivel egal? Sau preºedintele consiliului de
conducere este considerat a fi capabil sã ia decizii de unul/una singur/ã?

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

200 Modelul dimensiunilor culturale conform Geert Hofstede

În þãrile caracterizate prin distanþa mare faþã de putere (Filipine, Venezuela,

India, România) ocolirea nivelurilor superioare reprezintã un act de insubordo-
nare, ºeful este un autocrat, iar subordonaþii aºteaptã ordine. În cealaltã
categorie, distanþa micã faþã de putere (Olanda, Danemarca), subordonaþii
ocolesc ºeful pentru a-ºi putea îndeplini munca, ºeful este un democrat, iar
subordonaþii aºteaptã sã fie consultaþi.
În þãrile caracterizate prin distanþa micã faþã de putere se urmãresc
egalitatea ºi oportunitãþi pentru toatã lumea (http://www.geert-hofstede.com).
În þãrile caracterizate prin distanþa mare faþã de putere existã un conformism
social puternic, supunere faþã de un statut superior. Aceastã supunere priveºte
atât cadrul familial (pãrinþi-copii), cât ºi pe cel general-social (om sãrac-om
bogat, cetãþean simplu-celebritate etc.) sau pe cel organizaþional (manager-
subaltern).
Stilul managerului este autocrat (paternist), astfel încât subalternii se lasã
conduºi, dezvoltând o anumitã lipsã de iniþiativã. În acelaºi timp, nu este
permisã contrazicerea ºefului, acesta având „întotdeauna dreptate”. Aceºtia
încearcã sã-i îndeplineascã orice ordin (chiar ºi în afara cadrului organizaþional),
îi acceptã orice comportament, recurg la laude ºi linguºiri ºi încearcã sã-ºi
„sape” colegii. Conformismul ierarhic în cadrul culturilor cu distanþa mare
faþã de putere nu vizeazã postul sau funcþia deþinutã de o persoanã într-o
structurã formalã, ci persoana care deþine acest post, primeºte un rang social
ridicat.
Prin urmare, este foarte important ca persoanele participante la trainingul
intercultural sã aibã acelaºi statut, astfel încât fiecare sã se simtã liber sã
contrazicã, fãrã sã se simtã obligaþi sã susþinã ideea ºefului, datoritã supunerii
faþã de un statut superior. Datoritã indexului înalt, participanþii vor avea
nevoie de un trainer, care sã stabileascã regulile clare, sã ia decizii într-o
situaþie sau alta ºi sã-i motiveze permanent sã participe activ la training. Dacã
vor accepta trainerul, atunci se vor lãsa conduºi pe parcursul trainingului ºi vor
efectua exerciþiile fãrã multe chestionãri.
Individualism / Colectivism (Modul de relaþionare între indivizi ºi
grupuri) – se referã la mãsura în care o culturã încurajeazã independenþa ºi
libertatea individului faþã de grupul cãruia îi aparþine.
În societãþile caracterizate prin individualism precum SUA, Australia sau
Marea Britanie, oamenii se definesc ca indivizi, aici libertatea se împleteºte cu
dimensiunile mediului social; oamenii au grijã numai de ei înºiºi ºi de
familiile lor. În societãþile colectiviste precum Panama, Ecuador, Guatemala
sau România care reprezintã sisteme sociale fixe, rigide, oamenii se împart în
„din-grup” ºi în „afara-grupului”; oamenii se simt puternic legaþi ºi responsabili
de ºi pentru familiile lor.

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Amalia Bulla-Gârlonþa 201

Societãþile individualiste se bazeazã pe independenþa, iniþiativa individualã

ºi intimitatea persoanei, iar cele colectiviste favorizeazã interdependenþa ºi
loialitatea faþã de familie sau grup. Populaþia României a indicat nivelul 30 pe
scala de la 0 la 100, unde 100 înseamnã individualism ridicat, ºi cifre mai mici
de 50 indicã o societate colectivistã.
Prin urmare, în cadrul trainingului se recomandã folosirea exerciþiilor de
grup, în care participanþii se pot supune regulilor grupului cãruia îi aparþin. În
grup îºi pot promova interesele cel mai bine, se pot degaja ºi se pot transpune
în situaþia celorlalþi membrii ai grupului. În acelaºi timp, se vor folosi una,
doua exerciþii care stimuleazã individualismul persoanelor din dorinþa de a
promova încrederea în propria abilitate.
Astfel, participanþii vor avea posibilitatea de a cunoaºte modul de pregãtire
al gazdelor, modul lor de a lucra ºi a trãi. Totodatã, þinându-se cont de aceastã
dimensiune, trainerul va fi obligat sã se asigure de faptul cã fiecare participant
a înþeles exerciþiile, explicaþiile trainerului, deoarece într-un grup cu tendinþe
colectiviste se pun puþine întrebãri, participanþii nedorindu-ºi sã iasã, printr-o
acþiune sau alta, în evidenþã, dorind sã se adapteze cât mai bine grupului de
provenienþã.
Masculinitate / Feminitate (Implicaþiile sociale ºi emoþionale ale faptului
de a fi nãscut de sex masculin sau feminin) – preferinþa pentru competitivitate
ºi promovare în detrimentul cooperãrii ºi armoniei sau invers.
Naþiunile de tip masculin, precum Japonia sau Anglia, pun accentul pe
dobândirea banilor ºi bunurilor materiale. Cele de tip feminin (Norvegia,
Suedia) pun accentul pe relaþiile dintre oameni, pe grija pentru aceºtia ºi pe
calitatea vieþii. Aceastã dimensiune diferenþiazã þãrile la fel cum îi diferenþiazã
pe indivizi. Masculinitatea se gãseºte într-o societate în care bãrbaþii sunt
hotãraþi, duri ºi concentraþi pe succesul material; femeile sunt modeste, delicate
ºi preocupate de calitatea vieþii.
La polul opus, feminitatea caracterizeazã o societate în care atât bãrbaþii,
cât ºi femeile sunt modeºti, delicaþi ºi preocupaþi de calitatea vieþii. În þãrile
axate pe o culturã bazatã pe masculinitate, decizia ºi ambiþia sunt mai des
considerate ca masculine, în timp ce grija ºi blândeþea sunt percepute ca
feminine.
În culturile feminine, toþi aceºti termeni se aplicã atât bãrbaþilor, cât ºi
femeilor. România, cu nivelul de 42, este o þarã cu tendinþã femininã, adicã
membrii grupului cautã, în special, un mediu de colaborare ºi cer susþinerea
tuturor membrilor. De aceea, va fi necesar mult feedback pozitiv din partea
trainerului ºi a grupului. Va predomina faptul cã participanþii masculini nu vor
avea tendinþa (sau puterea?) de a crea practici discriminatorii, iar ambele sexe
vor prefera valoarea femininã: cooperarea în detrimentul obiectivelor de

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

202 Modelul dimensiunilor culturale conform Geert Hofstede

performanþã. De aceea, trebuie susþinutã de cãtre trainer partea obiectivã a

exerciþiului. Totodatã, trebuie motivat climatul grupului, astfel încât participanþii
sã se simtã bine împreunã ºi sã nu trebuiascã sã efectueze exerciþii care sã-i
suprasolicite.
Indexul de evitare a incertitudinii (gradul în care oamenii se simt
ameninþaþi în situaþii noi, modalitãþi de a face faþã incertitudinilor ºi situaþiilor
ambigue, controlul agresiunii ºi exprimarea emoþiilor); este legat de uºurinþa
cu care cultura face faþã noului ºi îºi asumã riscuri; gradul de anxietate al
naþiunii respective semnalizeazã gradul de toleranþã faþã de minoritãþi, deschi-
derea spre adaptarea de noi tehnologii ºi cantitatea de timp petrecutã pentru
planificare strategicã în organizaþii.
Culturile care urmãresc evitarea incertitudinii se bazeazã ºi creeazã reguli
ºi regulamente, multã muncã, conformitate ºi siguranþã, în timp ce acelea care
nu urmãresc evitarea incertitudinii apreciazã asumarea riscurilor. Pentru oamenii
din þãrile cu un grad înalt de evitare a incertitudinii – „ce este diferit, este
periculos” – angajarea se face pe viaþã (Japonia, Portugalia, Grecia). Pentru
ceilalþi „ce este diferit, este curios”, mobilitatea locului de munca este foarte
mare (Singapore, Danemarca, SUA).
România demonstreazã, cu un nivel de 90, cã populaþia are un grad ridicat
de anxietate în privinþa viitorului ºi preferã siguranþa zilei de astãzi, incertitudinii
zilei de mâine. O astfel de societate nu poate planifica strategic pe termen mai
lung pentru cã privirea în viitor îi declanºeazã mecanisme defensive.
Unele persoane au dificultãþi în a face faþã situaþiilor ambigue ºi opiniilor
contrare ale altora. Dacã luãm în considerare ºi gradul scãzut de individualism,
membrii societãþii nu pot tolera opinii minoritare. În general, oamenii din
astfel de culturi se simt mai confortabil în situaþii de consens general.
În faþa necesitãþii de a accepta ceva nou, „strãin”, cum este tehnologia
avansatã sau participarea la un training cu conþinut necunoscut, persoanele vor
reacþiona în mare parte negativ ºi emoþional ºi se vor opune acceptãrii. Nivelul
de anxietate creeazã ºi o presiune favorizantã impulsului de moment, grabei ºi
exprimãrii emoþiei negative fãrã control.
De aceea, trainerul trebuie sã stabileascã contactul cu persoanele participante
înainte de desfãºurarea trainingului, de exemplu prin intermediul folosirii
unui chestionar care sã constate necesitatea trainingului intercultural pentru
angajaþi. Astfel, trainerul poate dezamorsa reacþiile negative de la bun început
ºi poate reacþiona empatic ºi explicativ în ceea ce priveºte temerile angajaþilor
faþã de acest element necunoscut, trainingul intercultural.
Trainingul trebuie desfãºurat într-un loc cunoscut de participanþi, unde sã
se acomodeze repede ºi sã se simtã „ca acasã”. El trebuie þinut cu aproximativ
3 luni înainte de plecare, un moment în care data plecãrii nu se aflã prea

CEEOL copyright 2022

CEEOL copyright 2022

Amalia Bulla-Gârlonþa 203

departe în viitor, ºi nici prea aproape de momentul plecãrii, în care nivelul de

anxietate este înalt, iar participanþii sã nu se poatã concentra asupra învãþãrii.
Orientare pe termen lung/ Orientarea temporalã. Orientarea cãtre viitor,
spre deosebire de orientarea cãtre trecut ºi prezent, este legatã de perioada de
timp pentru care oamenii îºi fac planuri ºi aºteaptã rezultate ºi mãsura în care
au tendinþa de a sacrifica gratificaþia de astãzi pentru un rezultat viitor ºi pot
indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectivã ºi nivelul de
investiþii în valori imobiliare.
Orientarea pe termen lung subliniazã stãruinþã, chibzuinþã ºi o mare
atenþie faþã de diferenþele de poziþie, iar cele pe termen scurt accentueazã
feminitatea, stabilitatea personalã, buna reputaþie, preocuparea pentru aspectele
sociale.
Aceastã dimensiune indicã gradul în care o societate îºi bazeazã deciziile
pe tradiþii ºi evenimente din trecut, sau într-un termen mai scurt, timpul
prezent câºtigã, sau ce este perceput ca fiind dezirabil pentru viitor. Cât de
importantã, spre exemplu, crezi cã este istoria regiunii tale pentru prezent ºi
pentru viitor? Atunci când oamenii îºi prezintã locul de unde sunt, ei vorbesc
despre trecut, prezent sau despre viitor?
Orientarea pe termen scurt – micã – în România indicã o înclinaþie spre
prezent ºi trecut în detrimentul viitorului nesigur. În concluzie, ºi participanþilor
români le va fi dificil sã planifice pe termen foarte lung ºi vor prefera sã aducã
în discuþie experienþele din trecut pentru a rezolva problemele din prezent.
De aceea, este foarte important sã li se explice teoriile noi simplu, uºor de
acceptat ºi memorat, sã fie exersate în jocuri de rol, ca în cadrul experienþelor
noi sã ºi le reaminteascã repede ºi sã le foloseascã cu încredere ºi bravurã.
Bibliografie:
1. ***: Geert Hofstede, Cultural Dimensions, http://www.geert-hofstede.com
2. ***: I. Mihuþ ºi D. Lungescu, http:// www.managementmarketing.ro/
pdf/articole/art1.pdf
3. Brãtianu, C. (2003): Antimanagement, în Management ºi Inginerie
Economicã, Bucureºti.
4. Hofstede, G (1996): Managementul structurilor multiculturale, Editura
Economicã, Bucureºti.
5. Hofstede, G. (2001): Culture’s Consequences, Comparing Values,
Behaviors, Institutions, and Organizations Across Nations. Thousand
Oaks CA: Sage Publications.

CEEOL copyright 2022