Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SWAP-ul este operațiunea valutară prin care o entitate economică încheie cu partenerul său o
tranzacție formată din două părți distincte:
• O tranzacție la vedere
• O tranzacție la termen
De exemplu, pentru a dispune de o sumă în Euro, Marea Britanie cumpără la vedere respectiva
sumă (din Franța) de pe piața valutară (plătind cu GBP) și se angajează să vândă la termen
aceeași sumă în EUR contra GBP, această operațiune putând să-i aducă un câștig sau o pierdere,
din variația cursurilor valutare la cumpărare/vânzare la cele două momente.
Prin mecanism DST: o țară membră FMI poate transfera altei țări membră FMI o sumă în DST
contra unui alt activ (o valută a unei țări FMI) de rezervă (exceptând aurul) cu obligația de a
restitui suma în valută la o dată ulterioară și un curs stabilit prin acord.
PROBLEMA 1
La data de 1 septembrie Japonia are nevoie de suma de 1500000 EUR pentru a onora un
contract de import. Încheie cu Germania un acord „SWAP” prin care se obligă să restituie EUR
la data de 1 decembrie, la un curs de:
La 1 septembrie:
1 USD = 0,84 EUR
1 DST = 1,44 USD
1 decembrie:
1 USD = 0,85 EUR
1 DST = 1,43 USD
Să se calculeze costul „SWAP”-ului (adică al creditului) pe care îl obține Japonia:
Rezolvare
1500000 EUR
= 1785714,29 USD
0,84 EUR/USD
1
Echivalentul în DST pe care Japonia îl cedează este
1785714,29 USD
= 1240079,37 DST cedează Japonia
1,44 USD/DST
1764705,88 USD
= 1234060,06 DST primește Japonia
1,43 USD/DST
PROBLEMA 2
Între Anglia și Franța se încheie un acord „SWAP” pentru suma de 600000 GBP (Franța
primește GBP la data de 10 ianuarie contra DST și le restituie, primind înapoi DST, la data de
10 iulie).
La 10 ianuarie, cursurile sunt:
1GBP = 1,67 USD
1DST = 1,43 USD
La 10 iulie (peste 6 luni):
varianta A:
1 GBP = 1,68 USD
1 DST = 1,41 USD
varianta B:
1GBP = 1,68 USD
1 DST = 1,45 USD
2
Echivalentul în DST pe care îl cedează Franța este:
1002000 USD
= 700699,30 DST
1,43 USD/DST
La 10 iulie:
600000 GBP × 1,68 USD/GBP = 1008000 USD
1008000 USD
= 714893,62 DST primește Franța
1,41 USD/DST
Varianta B
La 10 iulie:
600000 GBP × 1,68 USD/GBP = 1008000 USD
1008000 USD
= 695172,41 DST primește Franța
1,45 USD/DST
Prin urmare, în varianta A Franța are un câștig datorat aprecierii USD față de DST și a GBP
față de USD (aprecierea GBP față de DST) iar în varianta B Franța pierde din cauza deprecierii
GBP față de DST.
Un contract FORWARD prevede tranzacționarea unor bunuri, titluri, valute ș.a. cu plata la o
dată viitoare și cu un preț fixat în momentul încheierii contractului.
În mecanismul DST: o țară membră FMI poate vinde (sau cumpăra) DST cu obligația plății la
o dată viitoare (contra alte valute, nu aur) la un curs la termen previzionat în momentul
tranzacției.
PROBLEMA 3
3
La 1 martie cumpără suma de 4800000 DST plătibilă în EUR peste 6 luni. Cursurile la termen
FORWARD pentru 6 luni:
1 DST = 1,44 USD
1 USD = 0,85 EUR
La 1 iunie (peste 3 luni) vinde 4000000 DST pentru care va încasa echivalentul în EUR peste
3 luni. Cursurile la termen FORWARD pentru 3 luni:
1 DST = 1,42 USD
1 USD = 0,84 EUR
Rezolvare
Pentru suma de 4800000 DST, cumpărată la 1 martie, plătește la 1 septembrie (la termen):
4800000 DST × 1,44 USD/DST × 0,85EUR/USD = 5875200 EUR
Vânzarea de DST la termen (FORWARD) nu a fost avantajoasă, pentru că încasează mai puțin
decât ar fi încasat la vedere:
Pierdere FORWARD = 5040000 EUR – 4771200 EUR = 268800 EUR
4
Influența modificării cursului valutar asupra operațiunilor de comerț exterior
Vom analiza în cele 2 probleme rezolvate mai jos 4 situații posibile: aprecierea respectiv
deprecierea monedei pentru operațiunile de export respectiv import.
PROBLEMA 4
Rezolvare:
Se pune problema câștigului / pierderii pe care exportatorul român le are prin compararea
sumei înregistrate, în moneda națională, proprie, (leul românesc) la data semnării contractului
față de suma efectiv încasată la data lichidării, prin convertirea acestei sume din dolari în lei.
Momentul M0 :
Valoare contract export = 6000000 USD × 4,1035 RON/USD = 24621000 RON
Momentul M1 :
Varianta A arată o depreciere a monedei naționale față de dolar iar suma efectiv încasată este:
Valoare încasată = 6000000 USD × 4,2560 RON/USD = 25536000 RON
Câștig = 25536000 RON – 24621000 RON = 915000 RON
5
Varianta B arată o apreciere a monedei naționale față de dolar iar suma efectiv încasată este:
Valoare încasată = 6000000 USD × 3,9746 RON/USD = 23847600 RON
Pierdere = 24621000 RON – 23847600 RON = 773400 RON
În concluzie:
Pentru exportator deprecierea propriei monede este un avantaj, încasând mai mult la momentul
stingerii obligațiilor bănești față de suma preconizată la momentul încheierii contractului.
Pentru exportator aprecierea propriei monede este un dezavantaj, încasând mai puțin la
momentul stingerii obligațiilor bănești față de suma preconizată la momentul încheierii
contractului.
PROBLEMA 5
Momentul M0 :
Valoare contract import = 10000000 EUR × 1,5241 CAD/EUR = 15241000 CAD
Momentul M1 :
Varianta A arată o depreciere a monedei naționale față de EUR iar suma efectiv plătită în dolari
canadieni este:
Suma plătită = 10000000 EUR × 1,5655 CAD/EUR = 15655000 CAD
Pierdere = 15655000 CAD – 15241000 CAD = 414000 CAD
Varianta B arată o apreciere a monedei naționale față de EUR iar suma efectiv plătită în dolari
canadieni este:
Suma plătită = 10000000 EUR × 1,4923 CAD/EUR = 14923000 CAD
Câștig = 15241000 CAD – 14923000 CAD = 318000 CAD
6
În concluzie:
Pentru importator deprecierea propriei monede este un dezavantaj, plătind mai mult la
momentul stingerii obligațiilor bănești față de suma preconizată la momentul încheierii
contractului.
Pentru importator aprecierea propriei monede este un avantaj, plătind mai puțin la momentul
stingerii obligațiilor bănești față de suma preconizată la momentul încheierii contractului.
Având în vedere concluziile de mai sus, putem afirma că deprecierea monedei naționale
încurajează exportul și descurajează importul.
Invers, dacă moneda națională se apreciază este încurajat importul iar exportul este descurajat.
Astfel se poate vorbi despre cursul valutar ca instrument de politică economică, la nivel
macroeconomic, prin manevrarea acestuia putându-se obține efecte favorabile asupra balanței
de plăți externe a unei țări.