Sunteți pe pagina 1din 48

Programul de formare acreditat- Nivel 2

Să ne prezentăm! CURSANȚI- MANAGER


CRED - CARTE DE VIZITĂ

Vă rugăm să elaborați, timp de 5 minute,


propria carte de vizită.
La final fiecare participant este rugat să
prezinte grupului cartea sa de vizită, timp
de 30-45 de secunde. Aveţi posibilitatea
să formulați trei așteptări de la programul
de formare MANAGER- CRED.
Toate cărțile de vizită vor fi expuse în
acest padlet.

https://ro.padlet.com/
OBIECTIVE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI (1/3)
O1- Să identifice contextul în care a fost dezvoltat noul
curriculum național și principalele elemente ale modelului
specific de proiectare curriculară
O.1.1. să analizeze caracteristicile modelului de proiectare curriculară
centrat pe competenţe și profilul de formare al absolventului de nivel
primar/gimnazial, construit pe baza competențelor-cheie definite la nivel
european;
O.1.2. să sintetizeze implicațiile modelului centrat pe competențe asupra
managementului curriculumului la nivelul școlii și asupra celorlalte
componente ale procesului educațional;
OBIECTIVE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI(2/3)
O.2. Să construiască strategii de implementare eficientă la nivelul şcolii a
curriculumului bazat pe competențe, inclusiv pentru elevii în situație de risc
O.2.1.să identifice în mod adecvat rolurile manageriale pentru implementarea
eficientă a managementului curriculumului la nivelul școlii;
O.2.2. să coordoneze procesul de elaborare a unei oferte de curriculum la decizia
școlii, care răspunde nevoilor beneficiarilor direcți ai educației;
O.2.3. să definească etapele și cadrul de implementare a strategiei de management
al curriculumului la nivelul organizației școlare
O.2.4. să împărtășească în grupul de cursanți bune practici în domeniul
managementului de curriculum, cu relevanță pentru îmbunătățirea rezultatelor
învățării și prevenirea situațiilor de eșec școlar;
OBIECTIVE SPECIFICE ALE PROGRAMULUI(3/3)
O.3. Să coordoneze procesul de monitorizare şi de evaluare a
strategiilor de aplicare a noului curriculum la nivelul școlii
O.3.1. să argumenteze importanța monitorizării coerente a implementării
curriculumului la nivelul școlii, prin corelarea responsabilităților echipei
manageriale și ale comisiilor de curriculum și de asigurare a calității,
utilizând și unele aplicații digitale;
O.3.2. să organizeze activități de monitorizare și evaluare a modului în
care este implementat curriculumul, inclusiv activități de dezvoltare
profesională în domeniul abilitării curriculare pentru profesorii din școală;
O.3.3. să identifice modalități de valorificare a rezultatelor monitorizării și
evaluării pentru îmbunătățirea strategiilor de implementare a
curriculumului la nivelul școlii;
COMPETENȚE GENERALE & SPECIFICE (1/2)
CG 1. Identificarea elementelor de noutate din curriculumul național
centrat pe competențe și a principalelor implicații asupra activității
manageriale

CS 1.1. Utilizarea adecvată a conceptelor principale specifice modelului de


proiectare centrat pe competențe
CS 1.2. Identificarea implicațiilor modelului de proiectare curriculară centrat
pe competențe specific noului Curriculum național asupra managementului
curriculumului la nivelul școlii
COMPETENȚE GENERALE & SPECIFICE (2/2)
CG 2. Coordonarea procesului de management eficient al
curriculumului într-o școală care învață, utilizând strategii inovative,
adaptate la nevoile elevilor și centrate pe utilizarea noilor tehnologii
pentru facilitarea învățării

CS 2.1. Identificarea rolurilor manageriale esențiale pentru implementarea eficientă la


nivelul școlii a curriculumului
CS 2.2. Coordonarea procesului de elaborare a strategiei de aplicare a curriculumului la
nivelul organizației școlare, cu sprijinul structurilor specializate relevante din școală
(comisia de curriculum, comisia de evaluare și asigurare a calității CEAC), în concordanță
cu documentele strategice (PDI, planuri manageriale)
COMPETENȚE GENERALE & SPECIFICE (2/2)
CG 2. Coordonarea procesului de management eficient al
curriculumului într-o școală care învață, utilizând strategii inovative,
adaptate la nevoile elevilor și centrate pe utilizarea noilor tehnologii
pentru facilitarea învățării
CS 2.3. Utilizarea de instrumente și resurse adecvate (inclusiv digitale) în
implementarea managementului de curriculum la nivel de școală și de clasă
CS 2.4. Coordonarea procesului de dezvoltare a ofertei de curriculum la
decizia școlii, care răspunde în mod real nevoilor elevilor
CS 2.5. Implementarea unor demersuri de educație remedială pentru elevii
în risc de abandon școlar în concordanță cu prevederile curriculumului
național
COMPETENȚE GENERALE & SPECIFICE (2/2)
CG 3. Construirea unor strategii eficiente de monitorizare și evaluare a
implementării curriculumului la nivelul școlii, valorificând resursele
comunității de învățare

CS 3.1. Utilizarea adecvată a unor instrumente de monitorizare și evaluare


a curriculumului aplicat la nivelul școlii;
CS 3.2. Susținerea dezvoltării unei comunități de învățare la nivelul
organizației școlare, valorificând datele colectate pe parcursul procesului de
monitorizare și de evaluare;
COMPETENȚE GENERALE & SPECIFICE (2/2)
CG 3. Construirea unor strategii eficiente de monitorizare și evaluare a
implementării curriculumului la nivelul școlii, valorificând resursele
comunității de învățare
CS 3.3. Evaluarea rezultatelor activităților de dezvoltare profesională în
domeniul abilitării curriculare pentru profesorii din școală, inclusiv impactul
asupra categoriilor în risc de elevi;
CS 3.4. Stimularea schimbului de bune practici cu relevanță pentru
aplicarea eficientă și inovativă a curriculumului școlar și pentru abordarea
strategică a rezultatelor învățării, în acord cu noile standarde de asigurare a
calității;
CONȚINUTURI(1/2)
MODUL 1. Un Nou Curriculum național pentru învățământul
primar/gimnazial – conceptualizări necesare

Tema 1.1. Cadrul conceptual al noului Curriculum național;


Tema 1.2. Implicațiile noului Curriculum național centrat pe competențe asupra
managementului de curriculum de la nivelul școlii
Tema 1.3. Roluri manageriale esențiale pentru un management de curriculum
eficient;
CONȚINUTURI(2/2)
MODUL 2. Management de curriculum eficient la nivelul școlii și al
clasei

Tema 2.1. Coordonarea procesului de elaborare a strategiei curriculare a școlii


Tema 2.2. Organizarea procesului de implementare a curriculumului la nivelul
școlii)
Tema 2.3. Monitorizarea şi evaluarea implementării curriculumului bazat pe
competențe
Tema 2.4. Valorificarea datelor colectate în procesul de monitorizare și de evaluare
a procesului de implementare a curriculumului. Promovarea bunelor practici)
Nr. ore program de formare 50 ore
Nr. ore formare total 48 ore
∙ Nr. ore formare față în față 25 ore
∙ Nr. ore formare online asincron 23 ore
Nr. ore evaluare finală- online asincron 2 ore
Nr. ore teorie 11 ore 22%
(6 ore față în față + 5 ore online asincron)

Nr. ore aplicații practice 34 ore 68%


(18 ore față în față + 16 ore online asincron)

Nr. ore evaluare 5 ore 10%


( 1 oră - față în față + 2 ore online asincron +
2 ore evaluarea finală- online asincron)
MODUL 1. Un Nou Curriculum național pentru
învățământul primar/gimnazial – conceptualizări
necesare
Tema 1.1. Cadrul conceptual al noului Curriculum național
Ce ar fi curriculumul dacă sistemul de educație
ar fi telefonul dumneavoastră mobil?
DE CE ESTE IMPORTANT
CURRICULUMUL?

https://theartofeducation.edu
Politici curriculare... dar ce este o politică
educațională?
❑ Triunghiul spațiului de decizie
(guvernamental/profit/non-
guvernamental și non-profit)
❑Public vs. Privat
❑Politici publice
❑Dezvoltarea politicilor publice
❑Factori de decizie
❑Procesul de realizare/înfăptuire a
unei politici

https://theartofeducation.edu
Ce actori sunt implicați
în succesul unei
politici educaționale?

- Ce funcționează?
- Ce nu funcționează
(încă)?
- Ce contribuție are
acest curs?

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA


ÎNVĂȚARE

Curriculum Curriculum Curriculum


scris aplicat învățat
(intenționat) (predat) (realizat)
Politici care vizează toate aceste aspecte
• Dezvoltarea unui Cadru de
referință, a unor noi planuri-cadru,
programe școlare
• Dezvoltarea unor programe
naționale de formare în aria
curriculumul (abilitare curriculară)
• Sprijin pentru recuperarea
pierderilor în învățare / educație
remedială

This Photo by Unknown


Author is licensed under CC
BY
Ce contribuție are acest curs?
• Perspectiva politicilor publice
• Perspectiva școlii
• Perspectiva grupului țintă vizat: personal de conducere, îndrumare
și control

și .... nu în ultimul rând:

• Perspectiva elevilor (De ce facem ceea ce facem?)


Exercițiu:
Unde suntem, în prezent, în ceea ce privește
curriculumul învățat?
https://docs.google.com/document

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA-NC


Exercițiu: Unde suntem, în prezent, în ceea
ce privește curriculumul învățat?
• Perspectiva optimistă
• Perspectiva pesimistă
• Perspectiva ...realistă ☺

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-SA-NC


De unde știm toate aceste lucruri?

• Nevoia de date de încredere


• date reprezentative
• date actualizate
• date relevante

This Photo by Unknown Author is licensed under CC BY-ND


Context
Prezentarea valorifică date de cercetare colectate în
cadrul Proiectului CRED Curriculum relevant, educație
deschisă pentru toți – cod SMIS 2014+:118327, Proiect
cofinanțat din Fondul Social European prin Programul
Operațional Sectorial Capital Uman 2014-2020, subactivitatea
A.5.1. Evaluarea competențelor absolvenților clasei a IV-a din
perspectiva achiziției competențelor cheie.
Metodologia de cercetare
IPOTEZĂ DE LUCRU
• Analiza stadiului de implementare a curriculumului centrat pe dezvoltarea
competențelor cheie oferă un feedback consistent pentru revizuirea practicilor
didactice, a politicilor educaționale și, în perspectivă, a curriculumului.
OBIECTIVE
∙ măsurarea nivelului de performanță al competențelor cheie la elevii de clasa a IV-a;
∙ identificarea influențelor de context socio-educațional asupra performanțelor
elevilor;
∙ promovarea de repere/soluții la nivel de practici școlare și de politici educaționale
pentru ameliorarea rezultatelor învățării la elevi, în termeni de competențe cheie
EȘANTION
• eșantion reprezentativ la nivel național: 169 școli (125 din rural, 44 școli din
urban) din 32 județe, cuprinzând un total de 3996 elevi din 208 clase

INSTRUMENTE DE CERCETARE
• teste integrate pentru elevi
• fișe de observare a activității elevilor la clasă
• chestionare (elevi, profesori, directori școli)
• focus-grupuri (elevi, profesori, părinți)
Etape metodologice (1/2)
∙ analiza celor opt competențe cheie și a descriptorilor specifici acestora
corespunzători profilului absolventului de clasa a IV-a
• elaborarea categoriilor de comportamente prin care descriptorii de
competențe cheie pot fi măsurați
• identificarea metodelor/instrumentelor prin care acești descriptori
pot fi evaluați (test / observare la clasă / chestionar)
Etape metodologice (2/2)
• elaborare instrumente de evaluare:
- teste integrate: au fost elaborate 9 teste, fiecare dintre acestea cuprinzând itemi pentru
fiecare competență cheie; cele 9 teste au fost organizate în 15 broşuri de câte 2 semi-teste
- elementele care nu au putut fi evaluate prin teste au făcut obiectul elaborării unei fişe de
observare a activităţii la clasă (care nu vizează comportamentul profesorului, ci
comportamentul elevilor, în relaţie cu diferite aspecte specifice celor opt competenţe cheie
- pentru identificarea influențelor de context socio-educațional (la nivelul şcolii, al familiei, al
comunităţii) asupra performanțelor elevilor, au fost elaborate chestionare: chestionar
elev, chestionar profesor clasa a IV-a, chestionar director şcoală
- pentru elaborarea instrumentelor de evaluare au fost luate în considerare competențele
generale și cele specifice formulate în programele școlare
∙ aplicarea instrumentelor de evaluare pe eşantion naţional, la finalul anului şcolar 2018-
2019
PERSPECTIVA PROFESORILOR
Factori de risc
• Factori de risc școlar: învățământ simultan, clase cu număr mare de elevi,
profesori necalificați, profesori aflați în primul an de predare, nivelul de dotare
materială a unității de învățământ
• Factori de risc familial: dezinteres/neimplicarea familiei, părinţi plecaţi la
muncă în străinătate , părinţi cu nivel scăzut de educaţie, condiții de învățare,
sprijin primit din partea familiei
• Factori de risc social: elevi cu altă limbă maternă decât limba română, elevi din
comunităţi dezavantajate socio-economic, dificultăţi economico-financiare ale
familiei, elevi aflaţi în sistemul de protecţie socială (case de copii, plasament
familial)
Respectă indicaţiile / recomandările / solicitările cadrului didactic în activităţile de muncă independentă.

Identifică caracteristicile unor corpuri, fenomene şi procese din natură.

Explică paşii parcuşi în rezolvarea unei probleme la matematică.

Realizează calcule cu numere naturale şi cu fracţii cunoscute, respectând ordinea operaţiilor.

Scrie relativ corect după dictare, într-un ritm adaptat vârstei.

Exprimă gânduri, păreri, emoţii prin enunţuri simple orale sau scrise.

Formulează ideile principale dintr-un text citit la prima vedere.

Citesc cursiv un text la prima vedere.


Ce ne spun datele colectate prin teste?

În comparație cu ce ne arată rezultatele la teste, profesorii cred ca


elevii lor:
• știu mai bine/mai multe;
• pot să aplice mai bine și în contexte diferite ceea ce știu.
Exemplu: COMPETENȚA COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Descriptori vizați:
• identificarea de fapte, opinii, emoţii în mesaje orale
sau scrise, în contexte familiare de comunicare
(lectură);
• exprimarea unor gânduri, păreri, emoţii în cadrul unor
mesaje simple în contexte familiare de comunicare
(redactare).
Câteva concluzii:
• familiarizarea elevilor de la vârste mici cu textul funcțional și de informare (la disciplina
Limba și literatura română, dar și la celelalte discipline de studiu);
• antrenament de lectură, inclusiv cu ajutorul unor aplicații digitale, prin exerciții de tip
”alegere multiplă”;
• exersarea pentru formularea de motive și formularea de concluzii pe baza textului citit
(a căuta explicații în legătură cu fapte, procese, acțiuni prezentate în textul citit);
• sprijin pentru orientarea într-un text, în vederea localizării informațiilor
relevante/solicitate/necesare realizării unei sarcini mai complexe;
• antrenament pentru elaborarea de paragrafe organizate coerent și redactate corect
(redactarea cu caracter funcțional, relatarea imaginativă, construcția de text coerent
orientat de un scop de comunicare).
Exemplu: COMPETENȚE MATEMATICE ȘI DE BAZĂ
ÎN ȘTIINȚE
Descriptori vizați:
Câteva concluzii:
• Elevii nu reușesc să facă suficiente conexiuni între diferite domenii prevăzute în
programă, pentru o temă de conținut.
• Există tendința de a reproduce fără discernământ idei sau opinii referitoare la
realități științifice, în ciuda unor informații clare din textele oferite ca suport în
documentarea lor.
• Capacitatea de a identifica informații relevante dintr-un desen/imagine este mai
redusă, comparativ cu extragerea unei informații dintr-un text.
• Mulți elevi fac confuzii între cauză și efect al unei acțiuni.
CE PUTEM ÎNVĂȚA?
• Există practici didactice deficitare.
• Formarea profesorilor în domeniul didacticii disciplinei ar trebui să se centreze
pe ameliorarea acestor aspecte critice.
• Este nevoie de ghiduri didactice care să îi ajute pe profesori să își revizuiască
practicile la clasă.
• Orice schimbare curriculară semnificativă trebuie să fie solid fundamentată.
• Inovațiile la nivel de curriculum trebuie împărtășite de toți actorii sistemului
educațional (profesori, echipe de conducere a școlilor, inspectori, personal de
sprijin).
• Elaborarea resurselor de învățare (manuale, auxiliare etc.) necesită
reorientare/revizuire.
Exercițiu:
Ce putem îmbunătăți la nivel de curriculum pentru a
putea avea rezultate ale învățării mai bune?
NIVEL CURRICULUM SCRIS CURRICULUM APLICAT

SISTEMUL DE
EDUCAȚIE
ȘCOALĂ

https://docs.google.com/document/

S-ar putea să vă placă și