Simptome ale tulburărilor specifice de învățare
Tulburarea de citire (dislexie)
● Copilul citeşte deosebit de
lent;
● Face multe greşeli în citirea
cuvintelor, textelor:
● Confundă litere – mai ales
pe cele asemănătoare din
punct de vedere grafic
(exemplu: u-n, b-d, f-t ) sau
pe cele asemănătoare din
punct de vedere fonetic
(exemplu: f-v, s-z );
● Omite sau adaugă litere,
silabe, cuvinte;
● Citeşte în sens invers (de la
dreapta la stânga) unele
silabe, cuvinte scurte;
● Deseori citeşte cuvinte
torsionate, schiloade;
● Citeşte greu, silabisind
cuvintele lungi;
● Înţelege parţial conţinutul
unui text;
● Greşeşte frecvent rândul în
citirea textului;
● Este nesigur în utilizarea
unor litere reînvăţate;
● Nu citeşte cu plăcere,
ocoleşte citirea, pe cât este
posibil;
● Oboseşte foarte tare în
timpul cititului, deseori
refuză să citească sau
recurge la plâns;
● A învăţat încet şi greu
literele în clasa I;
● A învăţat greu citirea
silabelor.
Conform definiţiei lui Meixner se
consideră dislexic acel copil la care
ritmul citirii este sub medie sau face
mai multe greşeli decât media sau are
probleme de înţelegere a textului
Tulburarea de scriere
(disgrafie/disortografie)
● Ritmul scrierii este prea lent,
pentru îndeplinirea unor sarcini în
scris are nevoie de un timp de
execuţie peste medie;
● Face multe greşeli la scriere;
● La scriere face greşeli
asemănătoare cu cele de la citire;
● Confundă literele (confuzii
repetate sau ocazionale);
● Confundă literele a căror scriere
începe asemănător sau literele
asemănătoare ca formă scrisă;
● Se opreşte de multe ori în timpul
scrisului gândindu-se la forma
literei următoare;
● Omite sau adaugă litere, silabe;
● Omite sau scrie de mai multe ori
acelaşi cuvânt în propoziţie;
● Scrie cuvinte legate sau chiar
întreaga propoziţie într-un cuvânt;
● Inversează silabele;
● Scrie cuvinte fără sens pe baza
asemănărilor fonetice;
● Desparte incorect cuvintele în
silabe;
● Scrierea este urâtă, dezordonată,
indescifrabilă, caietul este
mâzgălit;
● La scrierea după dictare rămâne
în urmă faţă de colegi, reţine greu
propoziţia dictată;
● Copiază incorect textul de pe
tablă;
● Nu utilizează în scriere regulile
gramaticale învăţate;
● Alcătuirea de propoziţii este
deficitară, propoziţiile sunt
incorecte din punct de vedere
gramatical (compuneri), fără sens
în ciuda faptului că oral poate
alcătui propoziţii corecte;
● Nu scrie cu plăcere, este greu de
motivat pentru îndeplinirea unor
sarcini legate de scris.
Tulburarea de calcul (discalculie)
Noţiunea cantităţii nu este formată;
● Întâmpină greutăţi în efectuarea
celor patru operaţii de bază
(adunarea, scăderea, înmulţirea
şi împărţirea);
● Calculează lent, nesigur;
● Este incapabil să înveţe tabla
înmulţirii deşi face repetări
nenumărate;
● Reţine greu expresii, reguli
matematice;
● Scrie greşit cifre după dictare,
citeşte greu cifrele scrise;
● Îi este greu să copieze corect
cifre;
● E dificil să înveţe ordinea
numerelor, omite, schimbă locul
numerelor într-o înşiruire
crescătoare sau descrescătoare;
● Omite, scrie în locuri greşite
sau schimbă locul unor cifre în
timpul rezolvării unor exerciţii
sau probleme;
● Nu înţelege problemele
matematice, nu ştie să traducă
în limbaj matematic, să extragă
esenţialul, este incapabil să
înceapă individual rezolvarea
unei probleme;
● Încurcă ordinea de efectuare a
operaţiilor;
● Deteriorarea capacităţilor
aritmetice nu se explică prin
retard mintal, nici prin învăţare
necorespunzătoare.
Atitudinea faţă de învăţare, particularităţile stilului de învăţare
● Deseori nu înţelege sarcinile sau reuşeşte să le rezolve doar cu ajutorul, îndrumarea unui
adult;
● Este slab la învăţarea unei limbi străine;
● Învaţă mai uşor după auz;
● Învaţă greu cuvinte noi;
● Oboseşte repede, nu se poate concentra timp îndelungat asupra unei sarcini;
● Atenţia îi este distrasă uşor de stimulii din mediul înconjurător;
● Simţul responsabilităţii este nedezvoltat, este greu de motivat pentru îndeplinirea unor sarcini.
● Lucrează încet, are nevoie de un timp mult mai lung decât colegii săi pentru îndeplinirea unei
sarcini;
● Devine obişnuinţă zilnică învăţatul prelungit până seara târziu;
● Inventează orice altceva ca să amâne învăţatul;
● Are realizări sub aşteptări la materiile bazate pe scris, citit;
● Este mai interesat de materiile cu caracter practic;
● Trebuie să înveţe peste puteri pentru a corespunde aşteptărilor şcolare;
● Alocă foarte mult timp şi energie pentru învăţat dar, în ciuda exersărilor nenumărate,
realizările nu sunt cele aşteptate;
● Tensiunea permanentă datorată învăţatului de acasă îşi pune amprenta şi pe relaţia părinte –
copil.

Tulburările capacităţilor parţiale

Copilul cu tulburări specifice de învăţare este caracterizat de o slabă dezvoltare a capacităţilor de:
● vorbire: dislalie prelungită şi greu corectibilă, vocabular sărac, capacitate de exprimare
deficitară, greutăţi în găsirea cuvintelor, disgramatism, dezvoltarea slabă a percepţiei vorbirii,
dificultate în înţelegerea vorbirii, simţ al ritmului şi muzicalitate slabă;
● percepţie auditivă: tulburarea percepţiei auditive fond – formă, a capacităţii de diferenţiere
auditive, a capacităţii de analiză auditivă;
● percepţie vizuală: tulburarea percepţiei vizuale fond – formă, a capacităţii de diferenţiere
vizuală, a capacităţii de analiză vizuală, dezvoltarea slabă a coordonării ochi – mână;
● mişcare: dezvoltarea slabă a mişcărilor mari, a simţului echilibrului, a mişcărilor fine, a
dexterităţii manuale, dezvoltarea slabă a a grafomotricităţii;
● schemă corporală: dominanţă de lateralitate nedezvoltată sau lateralitate încrucişată, schemă
corporală nesigură;
● orientare spaţială şi în timp: tulburarea orientării în spaţiu, tulburarea orientării în timp;
● atenţie: tulburări ale atenţiei;
● memorie: tulburări ale memoriei auditive, tulburări ale memoriei vizuale;
● seriere: tulburări de seriere – probleme de aşezare în ordine.

Aceste capacităţi slabe, observabile încă din perioada preşcolară, sunt prezente pe întreaga perioadă
şcolară.
Semne observabile în comportamentul copilului cu TSI
● Se acomodează greu la regimul şcolar, la regulile clasei. Învăţătoarea se plânge deseori de
comportamentul copilului;
● Se sustrage de la îndeplinirea unor sarcini, acestea sunt prea grele pentru el şi nu le poate
îndeplini, nu poate ţine ritmul cu colegii săi;
● Dezvoltă diferite mecanisme de apărare şi înlăturare ca: refuzul muncii şcolare, minciună (nu
are temă pentru acasă, nu are de învăţat, „pierde” carnetul de note) ;
● Performanţele sunt fluctuante, oboseşte repede;
● Are greutăţi în organizarea activităţilor zilnice, păstrarea obiectelor în ordine. Pe bancă are
mereu dezordine. Hainele şi obiectele personale sunt împrăştiate prin clasă, prin cameră. Este
aproape imposibil de învăţat să păstreze ordinea.
● Copilul este dezamăgit, fără chef, imposibil de motivat pentru învăţat. Insuccesele pot
provoca stări afective şi comportamentale extreme.
● Este caracterizat de tulburări comportamentale: unii îşi compensează insuccesele cu duritate,
clovnerie, agresivitate, ceartă, invidie, batjocură, comportament care deranjează ora, un
comportament manifestat pentru a fi întotdeauna în centrul atenţiei. Alţii devin deosebit de
retraşi, temători, anxioşi, depresivi, frustraţi.
● Din cauza insucceselor şcolare pot apărea tulburări de autoapreciere;
● Pot apărea simptome somatice şi neurotice: dureri de cap, de stomac, stare de vomă, bulimie,
tulburări de somn, alergii, ticuri, bâlbâială, roaderea unghiilor, enurezis, deseori boli scurte,
etc.

Simptomele tulburărilor specifice de învăţare la copilul din ciclul gimnazial şi liceu

Pe lângă ritmul lent al citirii, greutăţile de înţelegere a textului, scrierea slabă şi incorectă, greutăţile
de calcul, problema cea mai mare este cauzată de lipsa deprinderii de învăţare.

Copilul cu TSI poate prezenta la ciclul gimnazial următoarele semne/simptome:

● Nu citeşte, nu scrie cu plăcere;
● Rămâne în urmă la îndeplinirea sarcinilor de citire şi scriere;
● Face greşeli de ortografie, mai ales în cazul cuvintelor necunoscute;
● Uneori face înlocuiri de litere în scris dacă se grăbeşte;
● Înţelege greu noţiunile abstracte;
● Înţelege greu un text citit;
● Înţelege greşit informaţiile;
● Are probleme în învăţarea diferitor discipline;
● Are un vocabular sărac, disgramatism;
● Are probleme în exprimarea gândurilor;
● Poate avea greutăţi în sintetizarea materiei, în elaborarea schemelor;
● Are probleme gramaticale serioase în învăţarea unei limbi străine; poate învăţa să vorbească
foarte bine dar trebuie să depună un efort foarte mare pentru a trece cu succes un examen de
limbă străină;
● Are probleme de autoapreciere din cauza insucceselor şcolare;
● Lipsa înţelegerii şi sprijinului din partea părinţilor, pedagogilor poate provoca tulburări
serioase de comportament. Exemplu: evitarea şcolii, vagabondaj, asocierea la unele bande de
răufăcători, furt, etc. Aceşti tineri pot rămâne needucaţi, pot avea probleme de integrare
socială şi chiar, probleme existenţiale.