Sunteți pe pagina 1din 31

LUCRARE

METODICO-ŞTIINŢIFICĂ PENTRU
OBŢINEREA GRADULUI DIDACTIC I ÎN ÎNVĂŢĂMÂNT

Coordonator:
Lector universitar dr. Oana Stoican

Candidat :
Apostu (Chetrone)
Camelia-Diana

Şcoala Gimnazială Toflea


Aspecte metodologice
privind
predarea ortografiei şi punctuaţiei
în învăţământul primar
MOTTO:

,,Cine se opreşte din învăţat, fie la 15 sau la


25 sau la 80 de ani, acela este un om bătrân.
Cine învaţă mereu, rămâne tânăr.’’

Henri Ford
Ortografia este un domeniu al ştiinţei şi practicii
lingvistice, care se ocupă cu scrierea corectă a cuvintelor
într-o limbă. Ea se află în strânsă conexiune cu un alt
compartiment al lingvisticii –ortoepia, care studiază
pronunţarea corectă, literară a cuvintelor. Este vădită
legătura ortografiei şi cu punctuaţia, care indică
utilizarea corectă a semnelor de punctuaţie ce
marchează grafic pauzele şi gama de modificări ale
intonaţiei la rostirea unui cuvânt, a unei propoziţii sau a
unei fraze. Atât ortografia cât şi ortoepia şi punctuaţia
se bazează pe reguli sau norme obligatorii , care nefiind
absolut rigide, din diverse motive admit şi abateri sau
excepţii. Respectarea regulilor ortografice, ortoepice şi
de punctuaţie şi cunoaşterea excepţiilor asigură un grad
sporit de utilizare adecvată a aspectului-model, literar ,
cult al unei limbi.
ARGUMENT
CAPITOLUL 1
ORTOGRAFIE,ORTOEPIE ŞI PUNCTUAŢIE
1.1.Premise teoretice ale ortografiei şi punctuaţiei
1.2. Reforme ortografice
1.3. Reglementări ale DOOM 2
1.4.Principiile ortografiei actuale
1.4.1 Principiul fonetic
1.4.2 Principiul etimologic
1.4.3 Principiul morfologic
1.4.4 Principiul sintactic
1.4.5 Principiul silabic
1.4.6 Principiul simbolic
1.5 Norme ortografice
1.6 Semnele ortografice şi semnele de punctuaţie
1.6.1 Semnele ortografice
1.6.2 Semnele de punctuaţie
CAPITOLUL 2
ASPECTE METODOLOGICE PRIVIND PREDAREA ORTOGRAFIEI ŞI
PUNCTUAŢIEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
2.1 Importanţa studierii limbii române în ciclul primar
2.2 Formarea deprinderilor de autocontrol-premisă a însuşirii scrierii corecte
2.3 Aspecte metodologice ale formării deprinderilor ortografice
2.4 Principiile ortografiei la nivelul învăţământului primar
2.5Metode şi procedee folosite în predarea noţiunilor de ortografie şi
punctuaţie
2.5.1 Metode tradiţionale
2.5.2 Metode moderne
Metoda exerciţiului Jocul didactic
Copierea

Dictarea cu exerciţii prealabile


sau cu prevenirea greşelilor

Dictarea de control

Dictarea selectivă

Autodictarea Dictarea creatoare sau liberă


Brainstorming

Ciorchine

Metode
Cubul
moderne

Mozaicul

Cadranele
CAPITOLUL 3
EVALUAREA NOŢIUNILOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE ÎN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
3.1 Forme de evaluare a rezultatelor şcolare
3.2 Metode utilizate în evaluarea ortografiei şi punctuaţiei în învăţământul
primar
3.3 Interpretarea rezultatelor şi adoptarea de măsuri cu caracter ameliorativ şi
de progres
Într-o clasificare oarecum simplistă, metodele de evaluare se impart în
două mari categorii:

a) Metode tradiţionale de evaluare:


- Evaluarea orală;
- Evaluarea scrisă;
- Evaluarea prin probe practice:
- Testul docimologic.

b)Metode moderne, alternative şi complementare de evaluare:


- Observarea sistematică a comportamentului elevului faţă de activitatea
şcolară:
- Portofoliul;
- Investigaţia;
- Proiectul;
- Autoevaluare
 Delimitarea problemei de cercetat

-populaţia şcolară de etnie rromă

-limba română considerată ,,a doua limbă,,

-dificultăţi în exprimare

-greşeli de ortografie

-vocabular sărac
 Ipoteza de la care pornesc în cercetare este
:,,Dacă se utilizează strategia diferenţierii şi
individualizării , atunci se obţine o creştere a
numărului de elevi care îşi însuşesc normele
orografice şi de punctuaţie?”. Şi dacă da, care sunt
metodele şi procedeele folosite în activitatea de
predare-învăţare –evaluare pentru a determina
însuşirea şi folosirea ortografiei şi punctuaţiei în
învăţământul primar în condiţii specifice?
 Identificarea nivelului de cunoştinţe al
elevilor privind noţiunile de ortografie
şi punctuaţie;
 Urmărirea progreselor înregistrate de
elevi în urma folosirii metodelor active
şi interactive în însuşirea noţiunilor de
ortografie şi punctuaţie;
 Înregistrarea, monitorizarea şi
compararea rezultatelor obţinute de
elevi la testarea iniţială şi testarea finală;
 Evaluarea progresului înregistrat prin
utilizarea unei diversităţi de strategii
alternative de evaluare.
 Eşantionul experimental: clasa a III-a B
 Eşantionul de control: clasa a III- a C
 Perioada efectuării experimentului:
anul şcolar 2009-2010
Etapele cercetării:
 Evaluare iniţială
 Aplicarea metodelor tradiţionale şi
moderne
 Evaluare sumativă
 Evaluare finală
 Metoda observaţiei
 Metoda conversaţiei

 Ancheta prin chestionar

 Testele

-Elaborarea schemei de notare


-Pretestarea şi revizuirea testului
-Administrarea testului
-Corectarea şi analiza rezultatelor
Nr Aşa fac eu la limba română? DA DA DA NU
crt. mereu deseori uneori
1. Manifest dorinţa de a învăţa? 14 1 1 0
2. Vin cu temele de acasă făcute? 14 2 0 0
3. Alternez pregătirea conştiincioasă cu perioada de delăsare (învăţ în 0 0 4 12
salturi)?
4. Improvizez răspunsurile la întrebări adresate clasei? 2 5 3 6
5. Copiez de la colegi? 2 1 2 11
6. Speculez calificativele ? 2 2 1 11
7. Intâmpin dificultăţi în înţelegerea explicaţiilor, rămân în urmă cu 1 1 2 12
notiţele ?
8. Intervin cu completări, particip activ ? 9 4 3 0
9. Mă las greu mobilizat, particip numai când sunt solicitat? 0 0 3 13
10. Sunt inactiv, absent? 0 0 1 15
11. Mă încadrez în disciplină la lecţii? 15 1 0 0
12. Sunt indisciplinat la ore? 0 0 2 14
13. Sunt turbulent la ore; atrag şi pe alţii la abateri? 0 0 0 16
14. Particip cu plăcere la : 12 2 1 1
-toate obiectele studiate? 14 1 1 0
-la limba română?
15. Accept critici constructive ? 11 3 1 1
16. Manifest curiozitate faţă de lucruri necunoscute? 13 3 0 0
17. Îmi place lucrul în echipă? 16 0 0 0
REZULTATELE CHESTIONARULUI

16
14
12 dorinţa
10 temele
8 înţelegerea
6 participare
4 curiozitate
2 lucrul pe grupe
0
Comportamente observate
Limba şi literatura romană
Evaluare iniţială
1.Dictare
2.Transcrie textul de mai jos:
Ursul a pornit prin pădure.Ce mult ar vrea nişte miere de albine!
Deodată apare cumătra vulpe.Ea se apropie de urs.
• Încotro, dragă ursule?
• Spre zmeuriş, cumătră.
• Mergi sănătos, dragă ursule!
3. Răspunde la întrebarea:
- Ce dorea ursul?
4.Alege răspunsul corect:
Ursul mergea:
a) spre casă b) prin pădure c) prin sat
5. Desparte în silabe cuvintele:
● ursul =_________ ●pădure = __________ ●vulpe = __________
● zmeuriş = _______ ● mergi = ___________ ●miere = ________
6.Scrie cuvinte cu sens asemănător:
elev = __________ ostaş = ___________ ramură = ____________
zăpadă = _________ silitor = ___________ pădure = ____________
7. Scrie cuvinte cu sens opus:
trist = __________ frumos = __________ cald = ______________
sus = __________ noapte = __________ stă = _______________
8.Alcătuieşte propoziţii folosind cuvintele: miere, sănătos, a pornit.
Itemi CALIFICATIVE
Foarte bine Bine Suficient
1. - scrie corect, după dictare, un - scrie corect, după dictare, un -scrie textul cu omisiuni sau adăugiri,
text de mică întindere, fără text de mică întindere, cu fără a respecta regulile de scriere şi
omisiuni sau adăugiri de litere maxim 5 omisiuni sau adăugiri punctuaţia;
sau cuvinte; de litere sau cuvinte;
2. - transcrie corect textul dat, - transcrie textul dat, cu -3 - transcrie textul dat, fără să respecte
respectând aşezarea în omisiuni de semne de aşezarea în pagină şi cu unele
pagină; punctuaţie; omisiuni de semne de punctuaţie;

3. - răspunde corect, în - răspunde corect la întrebare, - răspunde la întrebare, dar nu în


propoziţie, la întrebarea dată; cu erori în scriere; propoziţie;

4. - alege răspunsul corect la - alege răspunsul corect la - alege răspunsul corect la întrebarea
întrebarea dată; întrebarea dată, după 1-2 dată, după mai multe încercări;
încercări, autocorectâdu-se;
5. - desparte corect în silabe - desparte corect în silabe doar - desparte corect în silabe 2dintre
toate cuvintele date; 4 dintre cuvintele date; cuvintele date;

6. - scrie sinonime pentru toate - scrie sinonime pentru 4 - scrie sinonime pentru 2 cuvinte
cuvintele date; cuvinte date; date;
7. - scrie antonime pentru toate - scrie antonime pentru 3 - scrie antonime pentru 2 cuvinte date
cuvintele date; cuvinte date;
8. - alcătuieşte 3 propoziţii - alcătuieşte 2 propoziţii - alcătuieşte 1 propoziţie, respectă
folosind cuvintele date, folosind cuvintele date, normele ortografice şi de punctuaţie.
respectă normele ortografice respectă normele ortografice şi
şi de punctuaţie. de punctuaţie.
REZULTATELE TESTĂRII INIȚIALE
LA LIMBA ROMÂNĂ

I=3
S=4
B=5
FB=4
GRAFIC COMPARATIV
TESTARE INIȚIALĂ

7
6
5 I
4 S
3 B
2 FB
1
0
E.E E.C
ORTOGRAMA SĂPTĂMÂNII
nea / ne-a
A căzut multă nea ( zăpadă) peste sat.
Moş Crăciun ne-a adus multe daruri.

într-o/ într-un
Într-o zi am fost la teatru.
Am scris o poezie într-un caiet.

neam/ne-am
Suntem neam (popor) de daci şi romani.
Ne-am dus în excursie.

sa / s-a
Haina sa (ei) este frumoasă.
Corina s-a împrietenit cu Irina.
CADRANE
Alcătuiţi o propozitie Formulează o întrebare
exclamativă în care să pentru răspunsul dat :
folosiţi expresia : ______________________
frunze aurii. ______________________
- Am găsit în pădure nişte
alune.
Ordonează cuvintele Scrie virgulele unde
pentru a obţine o lipsesc :
propoziţie : - Maria vino la mine !
frumoasă, ce , e , - Unde mergi prietene ?
toamna, pădurea - Ai citit Alina povestea
“Harap- Alb” ?
Fişă de lucru – pe grupe
Se dă textul :
Puiul de căprioară

Într-o sâmbătă de dimineaţă, Dan


împreună cu bunicul său au plecat în pădure
pentru a lua o gură de aer curat.
Mergând prin pădure, admirând
frumuseţile naturii, au observat un pui de
căprioară stând jos, rănit la picior şi speriat.
Văzându-l, cei doi s-au apropiat de el şi l-au
mângâiat. Copilul l-a întrebat pe bunic:
- Bunicule, te rog, vrei să-l luăm acasă ?
- Sigur că vreau! Bunica se va bucura mult!
Toamna, după ce s-a făcut bine, puiul a plecat
înapoi în pădure, sănătos şi foarte vioi.
Dan a înţeles că a făcut o faptă bună şi că
animalele au nevoie de ajutor, uneori.

Cerinţe:
1. Răspundeţi la următoarele întrebări:
Când are loc întâmplarea?
De ce a pornit Dan împreună cu bunicul în pădure ?
Ce au găsit cei doi în pădure ?
De ce au luat acasă puiul de căprioară ?
Când s-a intors puiul în pădure ?
Ce a înţeles Dan din această întâmplare?
2. Alcătuiţi un scurt text despre animale domestice ( maxim 10 enunţuri).
Folosiţi corect semnele de punctuaţie învăţate!
Limba şi literatura română
Şi rupse brusturele, făcându-şi din el umbrelă…
Probă de evaluare finală

♦ Citeşte cu atenţie textul următor şi rezolvă cerinţele date:


,, Ajuns în luminiş, îşi scoase tocul de scris, un toc mic-mititel, frumos-frumuşel,
cioplit din os, la un capăt ros şi începu să scrie, ca pe hârtie, pe noua-i umbrelă:,,Pe
mine mă cheamă Ţupa-Ţup şi de la şcoală acasă mă duc.”
• Asta o să mă apere de soare,când o să ies din desiş, în larg, în luminiş..
Şi rupse brusturele, făcându-şi din el umbrelă…
Ţupa-Ţup, un iepuraş mic şi neastâmpărat, cu urechea dreaptă ciulită şi cu stânga pleoştită,
se intorcea de la şcoală cu ghizdanul subţioară…Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde-i
umbra mai groasă, găsi o frunză lată de brusture, de un verde fără cusur.Şi zise, văzând frunza cea
mare:
Dar nu apucă să scrie mai mult, că dinspre pădure auzi, depărtat, răzbătând până la el
un lătrat…” ( Irimia Străuţ)
Cerinţe:
1.Ordonează textul în aşa fel încât evenimentele să evolueze ( să se desfăşoare) într-o
succesiune logică.
2.Citeşte din nou textul în ordinea evenimentelor şi dă un titlu potrivit textului ( Scrie-l
deasupra textului).
3.Alege dintre cuvintele de mai jos pe cel potrivit ca înţeles cu cel dat:
• neastâmpărat = zburdalnic, cuminte, harnic • cioplit = rupt, sculptat, desenat
• fără cusur = fără rost, perfect, descusut • luminiş = lumânare, luminiţă, poeniţă
4.Formulează ideea principală pentru fiecare fragment.
5.Analizează cuvintele următoare:
6.Găseşte în text cuvintele care au grupul de consoane mp ,mb şi desparte-le în silabe:
7.Alcătuieşte propoziţii folosind cuvintele scrise la exerciţiul 6.
GRAFIC COMPARATIV TESTARE INIȚIALĂ /TESTARE FINALĂ

5
4 I
3 S
B
2
FB
1
0
evaluare iniţială evaluare finală
GRAFIC COMPARATIV TESTARE FINALĂ
Eşantion experimental-eşantion de control

7
6
5
4 E.E
3 E.C
2
1
0
I S B FB
CONCLUZII
Lucian Blaga spunea că:
,,Limba este întâiul mare poem al unui popor”.

În ciclul primar, importanța limbii române ca disciplină


școlară este covârșitoare; prin aceasta se urmărește atât cultivarea
limbajului oral și scris al elevilor, cunoașterea și folosirea corectă a
limbii materne, cât și învățarea unor tehnici de bază ale activității
intelectuale, cum sunt: cititul, scrisul și exprimarea corectă.

Am demonstrat în această lucrare că învăţătorul nu trebuie


să cunoască elevul numai din prisma învăţării limitate, ci a formării
personalităţii, ele răsfrângându-se şi asupra randamentului şcolar ,
mai ales în condiţiile activizării lor maxime.
 Vă mulțumesc !

S-ar putea să vă placă și