Leadership-ul democratic sau participativ

Chiar daca acest tip de lider ia decizia finala, el ii invita pe ceilalti membri ai
echipei sa contribuie la procesul decizional. Acest lucru nu numai ca va creste
satisfactia in cadrul echipei, dar va ajuta si la dezvoltarea abilitatilor celor din
echipa.  Angajatii si membrii echipei se afla in control si sunt motivati sa
munceasca pentru ca se simt importanti, nu neaparat pentru bani.

Acest stil poate conduce la o desfasurare mai lenta a lucrurilor, insa, de

obicei, rezultatele sunt mai bune.  Este un stil foarte potrivit pentru
organizatiile in care munca in echipa este importanta si calitatea este mai
importanta decat viteza sau productivitatea.

3. Stilul Democratic / Participativ

 Acest stil este caracterizat de implicarea membrilor echipei în luarea deciziilor.  Presupune
încurajarea oamenilor pentru a-și împărtăși ideile și sintetizarea tuturor informațiilor pentru  lua cea
mai bună decizie. Membrii sunt încurajați să-și exprime opinia în procesul decizional, însă
responsabilitatea deciziei finale revine liderului.
 Oamenii conduși de un astfel de lider sunt foarte motivați și satisfăcuți pe plan profesional, deoarece
au sentimentul controlului asupra propriei munci.
 Dezavantajul acestui stil constă în încetinirea procesului decizional – toți membrii echipei sunt
încurajați să-și exprime opinia. Stilul participativ este mai puțin recomandat în contextele în care
rapiditatea și eficiența activității sunt importante, de exemplu în situațiile de criză, în care se poate
pierde timp prețios cu ascultarea fiecărui membru al echipei
 Abordarea este potrivită atunci când calitatea muncii este mai importantă decât eficiența sau
productivitatea și când se pune accentul pe munca în echipă. Este recomandat pentru echipele
formate din oameni experimentați, profesioniști, fiind stilul care poate valoriza cel mai bine de
expertiza unei astfel de echipe. Leadership-ul participativ ridică moralul echipei pentru că au
sentimentul că opinia lor contează.
 Este cel mai eficient stil de leadership

Stilul democrat-participativ are ca termen cheie ataşamentul faţă de organizaţie. Liderul e

mai curand un mediator-organizator al grupului de muncă şi al procesului de discuţie⁄decizie; de
fapt, echipa este cea care ia decizia, in problemele care o privesc. Predomină relaţiile şi
comunicarea neoficială; liderul intervine cand apar conflicte, pentru a impăca părţile adverse. Se
folosesc motivatorii intrinseci, iar cei care greşesc sunt ajutaţi de ceilalţi angajaţi să se corecteze.
Autoritatea se deleagă adesea, nu intr-un mod clar. Este stilul de comunicare managerială cel
mai generos, insă comunicarea in acest caz se poate transforma in handicap pentru colectiv
(pierderea de timp in discuţii inutile). Pentru a fi mai operantă, tipologia lui Likert ar putea fi
completată şi cu:
Leadership Democratic
Când trebuie folosit: Oridecâteori liderul are nevoie de un feedback de la echipa această
abordare este vitală. Un stil democratic oferă membrilor echipei o şansă de a se regăsi în
procesul de luare a deciziilor.
Avantaje: Stimuleaza generarea ideilor. Ajută la îmbunătăţirea angajamentului angajaţilor.
Dezvoltă moralul echipei.
Dezavantaje: În cazul în care apar prea multe opinii progresul poate stagna.

Stilul participativ
Deseori numit și stilul de conducere democratic, leadershipul participativ pune preț pe
contribuția membrilor echipei și a colegilor, însă responsabilitatea de a lua decizia finală
îi revine liderului. Stilul participativ ridică moralul angajaților, deoarece aceștia consideră
că au o contribuție la procesul de luare a deciziilor. Atunci când o companie trebuie să
facă schimbări în cadrul organizației, stilul de conducere participativ îi ajută pe angajați
să accepte schimbările mai ușor. Acest stil întâmpină provocări atunci când companiile
trebuie să ia o decizie importantă într-o perioadă scurtă de timp.

Două nume cunoscute de lideri care au adoptat stilul participativ sunt Donald Trump,
actualul președinte al Americii și Jack Stahl, care a fost președintele Coca-Cola și apoi
CEO la Revlon. Fiind mai mult director decât autoritar, Trump a construit un imperiu de
afaceri, facilitând ideile și încurajând alți oameni să împărtășească în mod liber
informații, astfel încât să se poată ajunge la cea mai bună decizie. La rândul său, Jack
Stahl cunoștea importanța delegării și a supravegherii pentru a finaliza un proiect.