PACHET

EDUCAȚIONAL
beneficiile egalității de gen

în educația timpurie
Cuprins
Introducere 4

Cum să folosim pachetul educațional 8

Stereotipurile de gen în mediul școlar 10

Artă & comunicare 16

Harapița-Albă 18

Prințesa și dragonul, de Robert Munsch 21

Caruselul verbelor (adaptare a jocului Bucket Toss) 23
Cultura de-a lungul timpului 25
Vocabular de gen 26
Fulgul și Fulguţa de nea 27
Interviu cu o super-eroină /super-erou 29
Cuvintele nu sunt neutre 30
În pantofii altora 31
Știrea Zilei 33
Să ne cunoaștem: cine sunt și ce fac 35
Familii diferite 39
Timp & spațiu 42
O scurtă istorie a femeilor 45
Femeile în sport (Sportul este pentru toată lumea) 46
Activitate cu părinții și bunicii 48
Și eu sunt om! 50
Capsula timpului 52
Dacă aș învârti Roata Timpului 54

Cine ce face? 56

Știință & tehnologie 58

Meserii 60
Facem totul împreună 62
Îmi place și sunt priceput/ă la … 64
Pletele lui Cepelică și a Cepelinei 66
Înghețata cu emoții 68
EMO - OGLINDA 71
Glosar cu concepte cheie 73
Bibliografie 77
Mulțumiri
Pachetul educativ a fost elaborat în cadrul proiectului Beneficiile egalității de gen în educația
timpurie/Boosting Gender Equality în Early Education finanțat în cadrul Programului pentru drepturi,
egalitate și cetățenie al Uniunii Europene.

Dorim să mulțumim în mod special învățătoarelor care, cu generozitate, și-au făcut timp să ne
trimită sugestii de activități pentru cele trei tematici: artă și comunicare, timp și spațiu, știință și
tehnologie, dar și observații valoroase în cadrul Taberei de la Pisa din mai 2022, care a facilitat un
schimb de experiență între țările participante la proiect - Cipru, Italia, Lituania și România - privind
activitățile în care se poate explora tema egalității de gen în educația timpurie.

ƞ Liana Butoi, Școala Gimnazială nr. 18, Sibiu

ƞ Crinela Crețu, Școala Gimnazială nr. 4, Sibiu

ƞ Maria Denov, Școala Gimnazială „I. L. Caragiale”, Sibiu

ƞ Monica Dincă, Școala Finlandeză ERI, Sibiu

Partenerii implementatori ai proiectului:

Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen - A.L.E.G. (România), Institutul Mediteraneean pentru
Studii de Gen (Cipru), Centrul de Informare pentru Femei (Lituania), Casa Femeilor din Pisa și COSPE
(Italia).

Instituțiile publice care susțin implementarea proiectului:

Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) din România, Guvernul
Regional din Toscana, Primăria Vicopisano, Ministerul Educației, Culturii, Sportului și Tineretului din
Cipru, Primăria Vilnius și Ministerul Protecției Sociale și Muncii din Lituania.
Introducere
Asociația pentru Libertate și Egalitate
de Gen - A.L.E.G. este o organizație
neguvernamentală ce promovează
egalitatea de gen prin campanii precum
Festivalul Egalității de Gen, proiecte
educative destinate unităților de
învățământ, programe de formare pentru
profesioniști activi în domeniul social și
educațional, dar și prin acțiuni de advocacy
pentru îmbunătățirea politicilor publice.
Organizația a fost implicată în patru proiecte
europene transnaționale pe teme precum
siguranța tinerilor pe internet, combaterea
violenței și formarea de deprinderi de
relaționare sănătoasă în rândul liceenilor,
combaterea stereotipurilor de gen în
orientarea vocațională și în educație în
general. Materialele educative produse
în proiecte anterioare, precum GEAR
- Mecanism de conștientizare privind
egalitatea de gen pentru prevenirea
violenței între parteneri, realizat în
parteneriat cu European Anti-Violence
Network din Atena, au fost prezentate
în Parlamentul European ca exemple
de bună practică. În cadrul proiectului
GenderEd - Combaterea stereotipurilor de
gen în educație și consiliere vocațională,
a fost realizată aplicația pentru telefonul
mobil Dream Fighters, prin care tinerii pot
exersa comunicarea asertivă pentru a
urma meseria pe care și-o doresc, în ciuda
presiunilor celor din jur. Totodată, A.L.E.G.
oferă servicii specializate pentru persoanele
care se confruntă cu efectele violenței de
gen, printr-un centru de consiliere licențiat și
acreditat.
Proiectul „BEE- Beneficiile egalității
de gen în educația timpurie” a integrat
experiența și recomandările primite din
partea cadrelor didactice, a consilierilor
școlari, dar și a elevilor și elevelor cu care
am lucrat în proiecte europene anterioare
care sugerau integrarea subiectului
drepturilor egale încă din grădiniță și
ciclul primar, într-un mod adaptat vârstei.
Proiectul a urmărit să dezvolte, prin
sesiuni de formare, capacitatea cadrelor
didactice de a recunoaște și depăși efectele
limitatoare ale stereotipurilor de gen în
actul educațional. O dată formate, cadrele
didactice au participat la crearea unor
metode și instrumente didactice inovatoare
și sensibile la aspectele de gen, prin care să
poată ajuta elevii și elevele să se dezvolte
liberi de constrângerile prejudecăților și
să transforme mediul școlar într-unul mai
incluziv și mai puțin segregat.
De ce este importantă egalitatea de gen
în educația timpurie?
Stereotipurile de gen se formează încă din
primii ani de viaţă, iar dacă elevii și elevele
nu sunt ajutaţi să le privească cu un ochi
critic, ele se consolidează ca adevăruri
general valabile și ajung să le influențeze
comportamentele și atitudinile, inclusiv
percepţiile despre propriile capacităţi.
Stereotipurile sunt baza inegalității de
gen. În timp, ele contribuie la segregare
între grupurile de fete și cele de băieți și la
excluderea celor care nu se conformează
normelor tradiționale, putând justifica
acte de discriminare și violență. Odată
înrădăcinate, aceste mecanisme sunt mult
5
mai greu de corectat la vârste mai mari.
Experiența A.L.E.G. în implementarea
proiectului GenderEd a confirmat influența
mare a stereotipurilor de gen în alegerea
profilului de studiu și meseriei. Fetele
continuă să fie îndrumate spre meserii de
îngrijire, mai slab remunerate. Educația care
ne conștientizează asupra inegalităților de
gen contribuie la șanse egale atât în școală,
cât și mai târziu în viață.
Recomandările pentru România, emise
de Comitetul ONU pentru eliminarea
discriminării împotriva femeilor (CEDAW)
drept răspuns la mai multe rapoarte de
țară, inclusiv cel din 2017, au fost includerea
unor module obligatorii pe tema egalității
de gen în programa școlară și în formarea
cadrelor didactice. De asemenea, Strategia
pentru Egalitate de Gen adoptată de
Uniunea Europeană pentru perioada 2020
– 2025 subliniază importanța intervenției
în copilăria timpurie pentru abordarea
stereotipurilor de gen și prevenirea violenței
și discriminării împotriva fetelor și femeilor.
În jurnalul pe care se bazează cartea The
Gender Police, doi părinți din Marea Britanie
notau: „Tocmai am luat copilul cel mare de
la grădiniță. Toți băieții ședeau la o masă
cu mașini și camioane. Toate fetele pe
podea, în jurul unui joc. Personalul grădiniței
încurajează jocul separat al fetelor și
băieților. Unii spun că reacțiile adulților au
la bază pornirile naturale ale copiilor, dar
cum poți dovedi care a fost mai întâi? Chiar
din prima zi de grădiniță, fiica noastră a
fost încurajată de educatoare să vină ‘să se
joace cu fetițele.’”1 Concluzia la care ajung
1
Rosalyn Ball, James Millar. The Gender Police: A Diary, 2015, p. 20
la finalul jurnalului în care înregistrează
astfel de diferențe pe care le observă zi de
zi în primii ani de viață ai copiilor lor - o fată
și un băiat - este că aceștia nu s-au născut
atât de diferiți pe cât sunt tratați de către
cei din jur. Prin reacțiile și limbajul pe care îl
foloseau, activitățile pe care le propuneau
celor doi copii și așteptările pe care le
aveau de la ei, majoritatea adulților din jur
îi direcționau spre niște roluri distincte,
comportându-se fără să știe ca niște agenți
de poliție ai genurilor. Situații similare se
pot observa și în unitățile de învățământ din
România, iar efectul acestor separări care
au loc încă din copilărie se resimte și mai
târziu, când timpul petrecut împreună de
băieți și fete devine subiect de tachinare
(dacă stai de vorbă cu o fată înseamnă că îți
place de ea sau viceversa). Împinși mereu
pe drumuri separate, băieții ajung adesea
să desconsidere activitățile pe care le cred
„de fete” sau fetele să evite preocupările
mai tehnice sau sportive considerându-le
„de băieți”, ceea ce favorizează formarea
de atitudini sexiste de ambele părți. Fără
hobby-uri și interese comune, chiar și viața
de familie poate avea mult de suferit.
Context și nevoi la care răspundem
80% dintre elevii și cadrele didactice
chestionate de A.L.E.G. în cadrul proiectului
GEAR - Mecanism de conștientizare privind
egalitatea de gen pentru prevenirea violenței
între parteneri erau de părere că educația
pentru respect și egalitate de drepturi ar
îmbunătăți semnificativ mediul școlar,
interacțiunea dintre copii, dintre aceștia și
cadrele didactice și ar contribui la prevenirea
6
violenței de gen, atât în viața de elev/ă,
cât și mai târziu în viața de adult. De altfel,
această nevoie exprimată de elevi, eleve
și cadre didactice rezonează perfect cu
recomandările Comitetului CEDAW către
România, dar și cu prioritățile din Strategia
pentru Egalitate de Gen a Uniunii Europene
pentru perioada 2020-2025.
Acest pachet educativ este elaborat
pentru a integra subiectul egalității de gen
în materiile existente în programa școlară,
în condițiile în care știm că elevii și părinții
resping ideea de a introduce noi materii care
să încarce și mai mult programul deja foarte
solicitant al elevilor. De aceea, structura
acestui ghid urmărește temele mai largi în
care subiectul drepturilor egale poate fi
abordat cu mai mare ușurință: comunicare
și arte, științe și tehnologie, timp și spațiu.
Activitățile din capitolul de comunicare
pot fi integrate la orele de comunicare și
limba română, cele din capitolul de științe
la matematică și științele naturii, iar cele din
capitolul timp și spațiu la orele de istorie,
educație civică sau geografie.
Grup țintă
Acest ghid se adresează educatorilor/
educatoarelor și învățătorilor/învățătoarelor,
care au un rol important în formarea opiniilor
și percepțiilor elevilor despre rolurile de gen.
Activitățile propuse în ghid provin chiar de
la educatoare și învățătoare din Sibiu, care
au fost implicate datorită rolului cheie pe
care îl joacă în implementarea unor astfel
de activități de conștientizare la clasă, fiind
adulții cu rol de autoritate cei mai apropiați
de copii, după părinți.
Pentru a recunoaște și combate propriile
stereotipuri de gen și a evita transmiterea
lor copiilor, proiectul BEE a inclus și sesiuni
de instruire pentru cadre didactice,
consilieri școlari și angajații din sistemul
de învățământ, precum și oportunități
de schimburi de experiență. Proiectul a
lucrat totodată și cu factorii de decizie și
personalul auxiliar din școlile participante,
întrucât susținerea lor este extrem de
importantă. Dacă practicile din cadrul
școlii sau comportamentele angajaților/
angajatelor (îngrijitori, administratori,
personal medical, bibliotecar) contrazic
principiile egalității de gen, atunci ceea ce
cadrele didactice încearcă să construiască
la clasă cu copiii își va pierde din efect. Elevii
și elevele învață în primul rând din exemplul
adulților, nu doar din îndemnurile lor. De
aceea, valorile promovate de școală în actul
educațional trebuie să reiasă din exemplul
adulților, nu doar din îndemnurile lor.
7
Cum folosim
pachetul
educațional
Pachetul educațional conține o parte
teoretică introductivă legată de importanța
egalității de gen în educația timpurie,
relevantă pentru a clarifica acest demers
pentru cadrele didactice, factorii de
decizie din unitățile de învățământ, dar și
pentru părinți. La final regăsiți și un glosar
de termeni pentru a asigura o înțelegere
corectă a conceptelor asociate egalității de
gen, precum și o listă bibliografică pentru
aprofundare.
Substanța pachetului educativ o constituie
activitățile practice grupate pe cele trei
teme largi: artă și comunicare, știință și
tehnologie, timp și spațiu. Aceste teme
coincid cu cele din programa școlară, iar
activitățile sunt astfel alcătuite pentru a
integra dezvoltarea de competențe legate
de tratamentul egal și respectul reciproc,
o dată cu restul competențelor pe care se
axează primii ani de educație. De exemplu,
la lecția despre arborele genealogic al
familiei, putem include ca temă de casă
activitatea cu părinți și bunici de la Capitolul
Timp și spațiu, care îi ajută să înțeleagă cum
a evoluat societatea în timp și cum s-au
modificat rolurile și drepturile femeilor în
societate. Încurajăm cadrele didactice și
consilierii școlari să încerce activitățile în
cadrul materiilor la care abordează aceste
teme. Activitățile pot fi folosite atât pentru
lucru individual, cât și pentru grupuri de elevi
și pot fi adaptate necesităților sau condițiilor
de la clasă.
Activitățile sunt descrise similar planurilor
de lecție, astfel încât să poată fi ușor
implementate de cadrele didactice la
clasă, iar formatul cu spirală facilitează
autocopierea fișelor de lucru. Fiecare
activitate a fost în prealabil testată de un
cadru didactic care a propus-o pentru
ghid, iar instrucțiunile din ghid au fost
îmbunătățite în urma testării. La fiecare
activitate este menționată vârsta sau clasele
pentru care este recomandată.
9
Stereotipurile
de gen în
mediul școlar
Lumea noastră e construită din cutii atent
etichetate: așa ne-am obișnuit să organizăm
și să filtrăm realitatea complexă din jur,
ca să aibă sens pentru noi. Prin urmare,
cu toții avem stereotipuri despre ce
înseamnă feminitatea/masculinitatea (adică
stereotipuri de gen), prin care generalizăm
niște reguli despre ce se cade sau nu din
partea unui om dacă este femeie, respectiv
bărbat. Multora dintre noi ni se pare că
trebuie să ținem cutiile acestea marcate
„feminin” și „masculin” cât mai clar separate,
ca să nu fie loc de confuzie, și uneori facem
exces de zel construind niște ziduri care
produc separare și ierarhizare.
Este important să devenim conștienți de
stereotipuri și să încercăm să nu ne lăsăm
opiniile, atitudinile și comportamentele
limitate de stereotipuri. Aceste reguli
generale care ne spun cum trebuie să
se poarte femeile sau bărbații s-au tot
schimbat de-a lungul timpului, deci nu e
indicat să ne agățăm de ele ca de niște
adevăruri absolute. Aceia dintre noi mai
rezistenți la schimbare tind să fie mai
atașați și de stereotipuri, pentru că ne dau
iluzia unei lumi stabile. Cu cât o societate
este mai patriarhală, cu atât sunt mai
pronunțate diferențele de valori pe care
trebuie să le adopte indivizii de sexe diferite.
În aceste condiții, „captivi” în „închisoarea”
stereotipurilor de gen, băieții și fetele,
bărbații și femeile, se lasă convinși, atât
prin îndemnuri din surse multiple, cât și prin
exemplul adulților din jur, să accepte și să
îndeplinească rolurile distincte care se cad
unei fete sau unui băiat, dezvoltând adesea
atitudini intolerante față de cei care nu se
încadrează întocmai în aceste șabloane.
Astfel, băiatul învață de mic că trebuie să
aibă întotdeauna câștig de cauză, să-și
impună voința, să-și ascundă frica și să se
arate mereu puternic și competitiv. Băieții
care nu se conformează, sunt taxați și făcuți
să simtă rușine. Să te conformezi devine
alternativa la a te simți inadecvat. La rândul
ei, fata învață că rolul său este să fie mai
cuminte, mai puțin conflictuală, ordonată,
îngrijită și să îngrijească de alte persoane.
Fetele care ies din acest tipar primesc
etichete - băiețoase, vulgare, lipsite de
feminitate. Aprecierea celor din jur pentru
copii ajunge să depindă de cât de bine intră
în aceste roluri pre-definite. Mecanismul
prin care rolurile se perpetuează are
așadar foarte mult de-a face cu evitarea
disconfortului cu care vine sentimentul de
rușine și inadecvare.
Atunci când ne exprimăm și acționăm
doar pe baza stereotipurilor, fără a le
pune sub semnul întrebării, ajungem să
ne limităm posibilitățile (nouă sau celor
pentru care luăm decizii) și să discriminăm.
Discriminarea înseamnă distincție,
excludere sau restricție efectuată în funcție
de sex și duce la dezavantajarea unor
oameni doar pentru că sunt diferiți sau
pentru că nu respectă cutia sau eticheta în
care au fost încadrați. Actele de discriminare
în rândul elevilor duc și la afectarea
capacității de concentrare și performanței
școlare, în strânsă legătură cu stima de sine.
Nu în ultimul rând, stereotipurile sunt
folosite pentru a justifica abuzuri și violenţă.
O dată ce se înrădăcinează aceste percepții
care plasează un sex în rolul de dominator 11
al celuilalt sex, nu trebuie să ne mirăm
de apariția fenomenului violenței de gen
în relațiile dintre copii și tineri. Paradoxul
este evident: în mod conștient sau nu, noi
toți reîntărim stereotipurile sociale care
conduc la violență, însă, în același timp,
„luptăm” pentru eliminarea violenței din
comunitate, fără să înțelegem legătura
dintre stereotipurile de gen și violența
împotriva femeilor și a fetelor. Din acest
motiv, activități de prevenire trebuie să
înceapă de la o vârstă cât mai fragedă.
Astfel, sistemul de învățământ este
contextul ideal de desfășurare a acestui
efort gradual, începând de la grădiniță și
până la universitate sau chiar continuând cu
formarea continuă.
Conținutul informațiilor transmise trebuie
adaptat în funcție de vârsta grupului
țintă. La grădiniță și în primele clase ale
învățământului primar, educația de gen se va
concentra pe dezvoltarea unei personalități
sănătoase, care să nu fie bazată pe percepții
stereotipice ale genurilor, ci pe dezvoltarea
unui tipar de relaționare bazată pe respect
atât pentru asemănările, cât și pentru
diferențele dintre oameni. În acest mod,
violența nu ar ajunge un mod de relaționare
cu cei din jur pentru gratificarea stimei de
sine, iar copiii nu ar tolera victimizarea în
mediul lor social.
Recomandări din partea cadrelor
didactice:
Concluzii și recomandări generale cu
privire la deconstrucția stereotipurilor de
gen în mediul școlar, în cadrul și în afara
curriculumului:
• Să reflectăm asupra propriilor
convingeri, valori, atitudini, percepții și
comportamente și să ne întrebăm dacă
reacțiile noastre reîntăresc stereotipuri, în
mod conștient sau involuntar;
• Să evităm „etichetarea” în funcție de
trăsăturile specifice atribuite fetelor și
băieților și să ne conștientizăm propriile
așteptări de la ei/ele;
• Să punem sub semnul întrebării
convingerile stereotipale legate de
așteptările sociale față de fete și de băieți,
în așa fel încât să încurajăm gândirea
critică, reflecția și alegerile conștiente în
rândul elevilor;
• Să atragem atenția elevilor/elevelor
că anumite atitudini, opinii și
comportamente considerate „de fete”
sau „de băieți” pot duce la apariția
stereotipurilor și a discriminării;
• Să subliniem că fiecare individ este unic și
nu poate fi încadrat în tipare/cutii;
• Să reflectăm asupra faptului că percepțiile
stereotipale pot încălca drepturile altor
persoane;
• Să dăm dovadă de toleranță zero față de
comportamente care implică violență
bazată pe gen;
• Să încurajăm și să le întărim fetelor
capacitatea de a-și recunoaște valoarea,
de a crede în propriile capacități. În același
timp, să încurajăm și în rândul băieților
cultivarea aptitudinilor legate de empatie
și grijă;
• Să selectăm cu atenție textele utilizate
la clasă, astfel încât acestea să nu
12
perpetueze prejudecăți; să fim atenți la
 discurs și la modul în care utilizăm limbajul
astfel încât să fim cât mai incluzivi;
• Să nu descurajăm alegerile mai puțin
tradiționale - să nu permitem să se râdă
de fetele care încearcă domenii precum
tehnologie și sport sau de băieții interesați
de artă și gastronomie; să îndrăznim
să ieșim din tipare tradiționale în ce
privește delegarea sarcinilor în școală,
cerând și fetelor să gestioneze tehnologia
disponibilă în clasă (videoproiectorul,
imprimanta), respectiv băieților să
decoreze un perete, de exemplu;
• Să evităm așteptările bazate pe criterii de
gen despre performanța băieților și fetelor
la anumite materii.
Recomandări pentru personalul didactic:
• Participarea la cursuri și ateliere de
gen care să faciliteze identificarea
propriilor prejudecăți/stereotipuri de
gen. Conștientizarea riscului transmiterii
acestora mai departe și identificarea de
modalități de prevenire;
• Studierea unor materiale ce au legătura cu
subiectul egalității de gen;
• Autoanaliză în încercarea de depășire
a propriilor limite și convingeri care
generează stereotipii în adresare, predare
și evaluare;
• Evitarea stereotipurilor de gen în
organizarea pe grupe a copiilor și stabilirea
sarcinilor de lucru, prin asigurarea
accesului egal la jucării, jocuri și materiale
– niciun material nu trebuie să se adreseze
unui singur sex;
• Evitarea apostrofărilor în grup adresate
generalizat către fete sau băieți - ex. „Ia
mai tăceți, guralivelor!” sau „Ce bărbați
sunteți voi, fiți mai hotărâți!”;
• Schimbarea reacției cadrelor didactice
la micile altercații dintre fete și băieți.
Înlocuirea explicațiilor clasice de genul
„Dacă te șicanează înseamnă că te place“
cu întrebări la care să îi lăsăm pe elevi să
răspundă: Tu cum te simți când cineva te
șicanează? Ce crezi despre cineva care
te tot necăjește? Oare de ce ar proceda
cineva așa? Cum altfel poate să se
exprime?
• Includerea egalității de gen ca valoare
a școlii. Un cadru didactic poate sprijini
valorile școlii prin diverse tipuri de
comportamente și acțiuni: organizarea
unor activități similare activităților din
„Săptămâna sănătății emoționale”: eroul
preferat/eroina preferată, jocuri de rol,
experimente;
Scopul educației pentru egalitate de gen
în cazul băieților:
• Să învețe că masculinitatea se poate
exprima fără a discredita feminitatea;
• Să fie apreciați și ca grup, nu doar ca
indivizi;
• Să experimenteze comunicarea,
povestitul, să spună ce gândesc, să învețe
să se salute unii pe ceilalți și să-și ofere
aprecieri;
• Să înțeleagă importanța comunicării
pentru rezolvarea conflictelor, să învețe să
spună ce își doresc;
13
• Să învețe că toate emoțiile sunt omenești,
că nu există emoții rușinoase pentru
băieți și să experimenteze tehnici de
autocontrol;
• Să înțeleagă, să respecte și să asculte
dorințele celorlalți;
• Să experimenteze cooperarea, să
înțeleagă importanța principiului „fiecare,
pe rând”;
• Să dezvolte respect pentru spațiul
personal al altor copii și un contact
corporal pozitiv;
• Să aibă curajul să facă propriile alegeri, nu
să le urmeze automat pe cele ale băiatului
care este lider în grup;
• Să fie implicați în exerciții care presupun
mișcare, dar și ritm și echilibru.
Scopul educației pentru egalitate de gen
în cazul fetelor:
• Să dezvolte o imagine pozitivă despre
propria persoană, să dobândească
încredere în sine și capacitatea de a se
baza pe propria persoană;
• Să fie apreciate nu doar pentru aspectul
fizic, ci și pentru calitățile lor interioare;
• Să ajungă să perceapă diferențele drept
pozitive și valoroase;
• Să capete curajul de a intra în competiție,
de a se ajuta singure, de a funcționa în
grupuri mari;
• Să își dezvolte curiozitatea, să facă
experimente, exerciții de matematică și
să fie puse în contexte în care să observe
cauze și efecte;
• Să își facă vocile auzite și să li se permită
să spună nu; să aleagă ceea ce doresc, să
facă alegeri individuale;
• Să vorbească în fața unor grupuri fără a fi
întrerupte;
• Să își dezvolte abilitățile motrice grosiere,
să se joace cu mingea, să folosească tot
spațiul dintr-o cameră;
• Să li se permită să facă glume și gălăgie;
• Să vadă sexul opus într-o lumină pozitivă.
Susținere autentică a copiilor în găsirea
drumului propriu:
• Transformarea personală autentică: să le
dăm copiilor exemple personale despre
cum depunem efort pentru a depăși un
stereotip pe care îl aveam, cum învățăm să
acceptăm lucruri la care nu ne-am gândit
înainte. Exemplele personale contează cel
mai mult, mai ales la vârste mai mici;
• Discutarea sinceră și deschisă a tuturor
situațiilor apărute, cu toată clasa și
stabilirea de comun acord a unor
comportamente corecte și acceptabile
pentru toți;
• Povești terapeutice și activități de
auto-cunoaștere, pentru acceptarea
diferențelor;
• Atenție și importanță acordată dezvoltării
personale pe tot parcursul vieții, în cadrul
tuturor activităților la clasă;
• Suport emoțional și disponibilitate din
partea cadrului didactic, acordate tuturor
elevilor, fără discriminare;
• Activitățile să fie proiectate astfel încât
să încurajeze interacțiunea pozitivă și
constructivă dintre elevi și eleve, să creeze 14
 ocazii de a se pune în pielea altcuiva;
• Activitățile extrașcolare cu potențial
educativ, de consolidare a conlucrării și
cunoașterii reciproce în afara contextului
școlar obișnuit;
• Documentarea permanentă a cadrului
didactic în ceea ce privește tendințele în
educație, subiectele de interes pentru
societate etc. (formare continuă).
Sugestii în implementarea pachetului
educațional în relație cu copiii și familiile
acestora:
Relația cu părinții:
• Explicați la ședințele cu părinții despre
modul în care exersați la școală formarea
respectului între fete și băieți, astfel încât
părinții să devină aliați și să continue acasă
ceea ce se formează la școală;
• Construiți relații de încredere cu părinții,
gestionând cu răbdare și eventualele lor
îndoieli sau stereotipuri;
• Propuneți inițiative dedicate
familiilor (discuții, ateliere, întâlniri de
conștientizare);
• Întocmirea unei liste de lectură care să fie
recomandată părinților pentru a înțelege
mai bine subiectul egalității de gen;
• Întocmirea unei liste cu activități pe care
părinții sau îngrijitorii le pot organiza
împreună acasă (bazate pe joacă,
încurajând dialogul, ș.a).
Relația cu alți copii:
• Aplicăm și în afara clasei ceea ce învățăm
la clasă (regula respectului reciproc
rămâne valabilă și când ieșim din școală/
grădiniță);
• Este în regulă să existe dezacorduri,
diferențe de păreri, atâta timp cât nu se
încalcă regula respectului;
• Criticăm comportamentul sau atitudinea,
nu persoana (în loc de Andrei este
enervant, Andrei a spus ceva ce m-a
supărat)
15
ARTĂ &
COMUNICARE
Cei mai mulți dintre autorii și artiștii pe care
îi studiem în școală sunt bărbați. Foarte
multă vreme chiar și în istoria modernă,
viața femeilor a fost restrânsă la lumea
domestică, la gospodărie și creșterea
copiilor, iar accesul lor la educație, la
lumea artelor s-a lovit de multe obstacole,
ce țin atât de gen, cât și de rasă, etnie și
pătură socială. Multă vreme, doar fiicele
de nobili au putut studia și crea. Lumea
pe care o regăsim așadar în literatură și în
arte, situațiile și personajele din manualele
școlare, sunt rezultatul unor filtre masculine
ancorate în epoca respectivilor oameni de
cultură. Este important să nu pierdem din
vedere acest aspect la orele de comunicare
și literatură și să facem un efort conștient
de a include și texte scrise de autoare femei,
pentru a echilibra balanța și pentru a trezi și
interesul fetelor pentru literatură și arte, care
au nevoie de exemple cu care să se poată
identifica.
Ce putem face:
• Să discutăm despre motivele pentru care
predomină autorii bărbați;
• Să includem exemple de autoare și artiști
femei, atât din trecut, cât și din prezent,
chiar dacă nu apar în manuale;
• Să includem povești care ilustrează femei/
fete și băieți/bărbați în roluri diverse (nu
mereu prințul salvator și prințesa salvată);
• Să recunoaștem stereotipurile de gen
când apar și să le discutăm;
• Să discutăm cum discriminăm prin limbaj
(ex. femininul adesea omis, exprimarea
generică la masculin care face experiența
feminină invizibilă);
• Să folosim atât femininul, cât și masculinul
atunci când ne adresăm unui public mixt;
• Să încurajăm creativitatea, exprimarea
opiniilor și gândirea critică.
Limbajul și comunicarea contează pentru
că îi fac pe oameni vizibili sau invizibili și le
recunoaște sau minimizează contribuția
în societate. Limbajul ne modelează
gândirea, iar modul în care gândim ne
influențează acțiunile. Limbajul neutru de
gen sau discriminatoriu lasă cale liberă
atitudinilor și comportamentului sexist.
Conținutul educației și comportamentul
profesioniștilor din educație influențează
puternic percepțiile și comportamentul
copiilor și tinerilor. Sexismul în educație
poate limita viitoarele alegeri individuale de
carieră și stil de viață.
17
 01
Nume activitate: Harapița-Albă
Durată: 50 minute
Activitate recomandată pentru: clasele
0-II.
Introducere: Basmul „Harap-Alb” de Ion
Creangă este studiat în mai multe etape,
încă de la ciclul primar, și se aprofundează
pe parcurs, în funcție de vârstă (de la clasa
I, chiar și până la gimnaziu). După o analiză
atentă a programei școlare, am realizat
faptul că în majoritatea poveștilor întâlnim
de cele mai multe ori un erou, și nu o eroină.
Activitatea este gândită pentru clasa a III-a
(sfârșitul celui de-al doilea semestru, astfel
încât să se poată realiza și o recapitulare a
mai multor conținuturi).
Obiective de învățare:
Elevii și elevele trebuie să:
ƞ adapteze fragmentul „Harap-Alb” prin
introducerea Harapiței
ƞ aplice regulile de analiză a părții de vorbire
„adjectiv”
ƞ structureze regulile unui joc
ƞ scrie conform structurii date o urare
personalizată și o caracterizare a
Harapiței
ƞ ilustreze varianta dată cu 3 desene
sugestive
ƞ îndeplinească sarcinile date pentru
promovarea egalității de gen în basmul
românesc
Materiale necesare și pregătire:
ƞ fragmentul textului, scrisoarea trimisă de
Harapița-Albă
ƞ videoproiector, laptop
ƞ foi albe (pentru realizarea sarcinilor de
lucru)
ƞ roata cu provocări, cadranele roții cuprind
următoarele enunțuri:
• Realizează un afiș prin care să anunți
colegii din școală despre noul basm.
• Realizează 3 desene, astfel încât să fie
posibilă povestirea orală după imagini a
noii versiuni.
• Peste o săptămână este ziua de
naștere a Hărăpiței. Scrie un mesaj
personalizat de cel puțin 8 rânduri.
• Harapița-Albă este noua colegă a clasei
a III-a B. Propune un joc de adaptare în
noul colectiv și scrie regulile jocului.
• Analizează 5 adjective care o
caracterizează pe Harapița-Albă. Scrie
o scurtă caracterizare cu acestea.
Ca să fie mai interactivă activitatea se
poate învârti roata care se regăsește
la acest link: wordwall.net/ro/
resource/29739666/harapi%c8%9ba-
alb%c4%83 sau se poate realiza o roată
după acest model:
18
 19
regu ul cole joc de a B.
în
P
cole pița-Al
n
r

Har
o
o
l i

p
l e

une lasei a te noua

gă a
a
jocu tiv și sc daptare

u
c
lui.

n
c
Pe

bă e
de ste
un naș o să

III-a
s
rie
p m te pt
u țin esa re a ămâ
8 jp H n
rân erso arap ă es
du n iț te
ir . aliza ei. S ziua
t d crie
e ce
l caracterizare cu acestea.
Harapița-Albă. Scrie o scurtă
care o caracterizează pe
Analizează 5 adjective
re
ca oală
in
pr șc
fiș din
n a gii
ă u ole .
az i c sm

esen sibilă
ze nț ba

.
astf stirea o versiuni
Real l încât s ală după
ali nu ul
Re îți a e no

e,
po
să spr

ă fie
de

i
r
o i
d

po ini a n
ză 3
izea

imag
e
e
v
Descrierea procesului pas cu pas – Discuție/Întrebări de ghidare: Cum e să
sugestie: ne imaginăm eroii cu care ne-am obișnuit la
feminin? Ce ați simțit?
Primul pas: Adaptarea textului, astfel încât
Verde-Împărat să ceară fratelui său să Rezultate preconizate: Pe lângă obiectivele
trimită pe unul dintre nepoții lui. În această care țin de limba și literatura română, se
variantă adaptată, se introduce ideea că dorește si conștientizarea că și fetele pot da
împăratul avea doi băieți și o fată, mezina, dovadă de acte de eroism și vitejie.
Harapița-Albă. Elevii au avut deja contact cu
textul în varianta originală a acestuia, astfel
editarea lui într-o manieră creativă nu ar
trebui să le cauzeze dificultăți.

Al doilea pas: Profesoara/profesorul îi

informează pe elevi că Harapița-Albă le-a
trimis o scrisoare ca semn de mulțumire și îi
invită la o serie de provocări, dacă accesează
următorul link https://wordwall.net/ro/
resource/29739666/harapi%c8%9ba-
alb%c4%83. Se proiectează roata cu
provocări, iar după împărțirea elevilor pe
grupe, fiecare grupă primește câte o sarcină
de lucru.

Al treilea pas: Grupele își prezintă scurt

creațiile și își dau reciproc feedback.

20
 02
Nume activitate: Prințesa și dragonul, de
Robert Munsch
Adaptare după: childrenslibrarylady.com/
the-paper-bag-princess
Durată: 2 ore
Activitate recomandată pentru: clasele
0-II
Introducere: Prințesa și dragonul, după
Robert Munsch, este o poveste care dă
peste cap ideea tradițională a prințului care
salvează prințesa. Textul poveștii ne ajută
să gândim critic, ne transmite că aparențele
înșală, că fericirea este diferită pentru
fiecare dintre noi și că e bine să gândim în
„afara cutiei”.
Obiective de învățare:
ƞ să realizeze deducții simple pe baza
textului
ƞ să stabilească legătura dintre cauză și
efect
ƞ să descrie personajele textului
ƞ să extragă din text elementele
semnificative pentru a susține o opinie
referitoare la rolurile de gen
Materiale necesare și pregătire:
ƞ textul poveștii
ƞ markere
ƞ pungi de hârtie
ƞ cărți cu povești clasice
ƞ Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Aflarea titlului poveștii și realizarea unor
predicții asupra textului ce urmează a fi
lecturat;
ƞ „Cum arată o prințesă? Dar un prinț”:
desenarea pe tablă a conturului unui
prinț și unei prințese și identificarea unor
trăsături fizice (în exteriorul schiței) și
unor trăsături sufletești (în interiorul
schiței);
ƞ Lectură activă a textului, cu creionul în
mână;
ƞ Stabilirea sensului cuvintelor și expresiilor
din text, prin raportare la contextul în care
apar, și confruntarea cu sensurile oferite
de dicționar;
ƞ Reflecție asupra celor citite și
confruntarea propriilor predicții cu
aspectele relatate în text, stabilirea
punctelor diferite, dar și comune;
ƞ Completarea unei diagrame Venn cu
asemănări și deosebiri între conținutul
textului lecturat și alte povești cu
prințese;
ƞ Formularea, în grup, a unor întrebări ale
căror răspunsuri conduc la rezolvarea
unei probleme care se poate desprinde
din textul lecturat, a unor elemente
semnificative pentru a susține o opinie
referitoare la rolurile de gen;
ƞ Exercițiu-joc: Laude exagerate -
continuări cât mai amuzante ale 21
 propozițiilor Sunt atât de puternic/ă
încât…; Sunt atât de deștept/ deșteaptă…
Sunt atât de bogat/ă…Sunt mai rapid
decât… etc.;
ƞ Găsirea a cât mai multe întrebuințări
pentru pungile de hârtie;
ƞ Întrebări de reflexie: Mă întreb… Mă
gândesc că… Înțeleg…
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Despre ce credeți că ar putea fi vorba în
această poveste?
ƞ Ce simte Eliza față de Robert?
ƞ Ce s-a întâmplat cu castelul Elizei?
ƞ A dat dovadă de curaj? De ce?
ƞ Ce soluție a găsit prințesa pentru a-l
învinge pe dragon?
ƞ Cum a reacționat prințul Robert atunci
când a fost salvat de prințesă?
ƞ Care a fost reacția Elizei în urma
comportamentului prințului?
ƞ Ce povești tradiționale ai putea schimba?
Rezultate preconizate:
ƞ combaterea stereotipurilor de gen
ƞ creșterea stimei de sine și a stării de bine
a elevilor, elevelor

ƞ Cum a reușit prințesa să dea de urma

dragonului?

22
 03
Nume activitate: Caruselul verbelor
(adaptare a jocului Bucket Toss) www.
abaadmena.org/images/game/manual.pdf
Durată: 45 minute
Activitate recomandată pentru: clasele
III-IV
Introducere: Rolul educației pentru
egalitatea de gen este incontestabil, încă de
la cele mai mici vârste. Prin acest joc, copiii
sunt încurajați să analizeze comportamente
și obiceiuri și să își exprime propriile opțiuni,
preferințe, opinii, dar și să le accepte pe ale
celorlalți.
Obiective de învățare:
ƞ să-și exprime opinia referitoare la
diferitele situații care au legătură cu
feminitatea și masculinitatea
ƞ să manifeste o atitudine empatică față de
opțiunile celorlalți
ƞ să argumenteze răspunsurile alese
ƞ să dezvolte o atitudine de acceptare și
respect pentru persoane și păreri diferite
Materiale necesare și pregătire:
Colecție de povești/întrebări scurte:
I) Ionuț are 9 ani. Lui îi place să gătească
împreună cu mama lui. Care este părerea ta
despre Ionuț?
a) Ionuț poate să gătească, dacă asta îi
place
b) Ionuț ar trebui să desfășoare, mai
degrabă, activități cu tatăl său
II) Mama Andreei îi cumpără doar haine roz,
deși Andreea ar vrea să poarte culoarea
albastru. Ce crezi?
a) Mama procedează corect. Culoarea roz
este pentru fete
b) Andreea ar trebui să se îmbrace mai des
în albastru, dacă așa îi place
III) Ioana își dorește să devină pilot, iar
părinții ei nu sunt de acord. Ce părere ai?
a) Este normal ca Ioana să-și aleagă orice
meserie dorește
b) Ioana nu ar trebui să devină pilot
IV) Este normal ca un băiat să devină
balerin?
a) da
b) nu
V) Jucăria preferată a Zarinei este o mașină.
Ce crezi?
a) Zarina se poate juca cu orice jucărie
dorește
b) Zarina ar trebui să se joace cu o păpușă
VI) Fetele sunt mai cuminți, iar băieții mai
neastâmpărați
a) adevărat
b) fals
23
VII) Băieții nu plâng
a) adevărat
b) fals
VIII) Fetele sunt mai ordonate
a) adevărat
b) fals
IX) Doar fetele ar trebui să poarte părul lung
a) adevărat
b) fals
X) Fetele ar trebui să se joace doar cu fetele,
iar băieții doar cu băieții
a) adevărat Discuție/Întrebări de ghidare:
b) fals
Alte materiale necesare:
postere cu verbe, mingi roșii și albastre și
mov, urnă
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Copiii sunt împărțiți în 4-5 grupe eterogene,
de câte 4-5 membri. Activitatea este
structurată în două părți. În prima parte,
grupele primesc chestionarele (precum
cel de mai sus), pe care sunt rugați să
le completeze. Ulterior, întrebările și
răspunsurile sunt discutate, analizate,
exemplificate, argumentate.
În cea de-a doua parte a activității, fiecare
grupă primește un set de mingi albastre,
roșii și mov. Li se prezintă posterele care
denumesc activități (verbe) sau situații
diverse, pe care ei le vor „vota”, ca fiind
specifice fetelor sau băieților. Astfel,
mingile roșii sunt alegerea pentru verbele/
acțiunile specific fetelor, mingile albastre
sunt alegerea pentru verbele/acțiunile
specifice băieților, iar cele mov sunt alegerea
pentru acțiunile/verbele pe care copiii le pot
desfășura indiferent de gen.
Exemple de mesaje scrise pe postere:
se piaptănă, se murdărește, se îmbracă cu
pantaloni, îi place să gătească, coase, repară,
face curățenie, se joacă cu mașini, învață
bine, etc
În funcție de răspunsurilor din chestionar,
sunt discutate alegerile fiecăruia, Se dau
și se solicită exemple, explicații, se aduc
lămuriri. Se exemplifică nume de femei
celebre în științe, literatură, politică, dar și de
bărbați bucătari, învățători, creatori de modă
etc.
Rolul urnei este acela de a observa care
culoare este predominantă în alegerile
copiilor, atunci când ei trebuie să asocieze
genul cu verbe/activități/situații de viață.
Rezultate preconizate:
Este de dorit ca majoritatea mingilor din urnă
să fie mov, pentru ca elevii să aibă ocazia să
se familiarizeze cu diferențele de gen într-
un mod activ și prietenos și să înțeleagă că
fiecare facem niște alegeri pentru noi înșine
și e de dorit să lăsăm libertate și altora.
24
 04
Nume activitate: Cultura de-a lungul
timpului
Durată: Pe durata unei unități de învățare
sau un semestru întreg
Activitate recomandată pentru: clasele
II-IV
Introducere: Citim multe cărți scrise în
epoci diferite de cea pe care o trăim acum.
Epoci în care oamenii aveau alte valori și
alte obiceiuri. Epoci în care există multă
discriminare, inclusiv de gen. Nu putem
ignora sau desconsidera literatura din
acest motiv, dar putem sesiza ce atitudini și
comportamente nu erau corecte și acum nu
ar mai fi acceptabile.
Obiective de învățare:
ƞ Să citească conștient un text și să poată
extrage comportamente și atitudini
discriminatorii ale personajelor;
ƞ Să identifice comportamentele și
atitudinile corecte, cu care le-ar putea
înlocui pe cele din text;
ƞ Să identifice situații din viața lor în care
au întâlnit comportamente și atitudini
similare cu cele din carte.
Materiale necesare și pregătire:
Alegerea unor cărți potrivite pentru vârsta
lor, cu astfel de situații (de exemplu, pentru
8-9 ani, Micuțul Nicolas, de Rene Goscinny).
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Cadrul didactic alege cartea și stabilește
durata de timp pentru lectură;
ƞ Se precizează că textul conține
comportamente sau atitudini
discriminatorii și îi invită pe copii să le
identifice pe măsură ce citesc și să le
noteze;
ƞ Împreună cu elevii afișează pe
perete o foaie de flipchart cu titlu
„Discriminare de gen în cartea …”, unde
vor nota comportamentele și atitudinile
discriminatorii din textul citit;
ƞ La una sau mai multe ore de lectură se
citesc pasajele în cauză și se discută.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Ce nu vi se pare potrivit? De ce?
ƞ Cum ar fi putut proceda astfel?
ƞ Cum credeți că s-a simțit personajul
discriminat?
ƞ Cum v-ați simți voi într-o astfel de
situație?
ƞ Ați văzut vreodată pe cineva din anturajul
vostru acționând la fel (având o atitudine
similară)? Ce ați făcut?
ƞ Ce ați face acum?
Rezultate preconizate:
ƞ Citire conștientă;
ƞ Dezvoltarea atenției și interesului față de
egalitatea de gen;
ƞ Dezvoltarea premiselor pentru
solidaritate umană;
ƞ Cultivarea unei atitudini deschise,
incluzive, luare de atitudine atunci când
25
situația o cere.
 05
Nume activitate: Vocabular de gen
Durată: 1-2 ore
Activitate recomandată pentru: clasele
II-IV
Introducere: Auzim multe cuvinte și expresii
în jurul nostru: discriminare, rasism, egalitate
de gen, stereotip, misogin etc. Activitatea ne
dă ocazia să explicăm ce înseamnă fiecare și
în ce contexte poate fi folosit.
Obiective de învățare:
ƞ Să înțeleagă la ce anume se referă toate
aceste cuvinte;
ƞ Să le poată utiliza corect, în contexte
potrivite;
ƞ Să poată explica altcuiva la ce se referă
aceste cuvinte și expresii.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Este potrivit ca activitatea de vocabular
să fie făcută după ce deja s-au făcut
câteva activități (cel puțin una) concrete
legate de egalitatea de gen. Am discutat,
am experimentat, am simțit, ne-am
exprimat, acum putem și defini.
ƞ Se vor căuta materialele cele mai
potrivite pentru vârsta copiilor, ideal din
linkuri/cărți care ulterior le pot fi puse la
dispoziție pentru informare suplimentară.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Se poate face un brainstorming sau un
„ciorchine” cu toate cuvintele pe care
copiii le asociază cu egalitatea dintre
femei și bărbați;
ƞ Copiii dau chiar ei propriile definiții sau
exemple, pentru colegii lor;
ƞ Se poate face un mini dicționar de cuvinte
noi al clasei (accesibil online), care se
poate completa în timp cu vocabular și
exemple din discuțiile și activitățile de la
școală sau din întrebări ale copiilor (ce
aud la știri, la adulții din jurul lor, la colegi
mai mari).
Discuție/Întrebări de ghidare:
Ce alte cuvinte legate de fete și băieți ați
auzit și nu știți ce înseamnă?
Rezultate preconizate:
ƞ Înțelegerea corectă a mesajelor;
ƞ Deprinderea obiceiului de a căuta sau
întreba sensul cuvintelor atunci când nu-l
știi;
ƞ Folosirea dicționarului;
ƞ Formarea unui vocabular ca bază a
discuțiilor și activităților viitoare.
26
 06

Nume activitate: Fulgul de nea și Fulguța de ƞ să completeze adjectivele potrivite, în

nea coloanele aferente

Durată: 90 minute ƞ să manifeste curiozitate faţă de

conceptul de egalitate de gen
Activitate recomandată pentru: clasele
ƞ să manifeste o atitudine de acceptare
III-IV
faţă de persoane de alt gen
Introducere: Foarte multe personaje
din poveștile pe care le citesc copiii în Materiale necesare și pregătire:
cadrul orelor de limba română sunt de gen ƞ Texte literare sugestii: „Fiecare fulg de nea
masculin. Astfel, în textele din manual sau este unic”, după Justin Pollard, „Ultimul
culegeri auxiliare regăsim personaje precum: fulg”, de Elia David, „Povestea unui fulg de
omul de zăpadă, fulgul de nea, ghiocelul, nea”, după Adina Popescu
norul, etc. Totodată, alte personaje întâlnite
ƞ Foi flipchart
în aceste texte sunt de gen feminin, de
exemplu: privighetoarea, primăvara, zâna ƞ Markere de culori diverse
iernii, etc.
Descrierea procesului pas cu pas –
În cadrul unor activităţi complementare, sugestie:
aceste personaje pot fi imaginate si
Se citește textul din manual, apoi se
abordate din perspectiva genului opus.
face analiza lui amănunţită, începând
Astfel, am putea vorbi despre fulguţa de nea,
cu explicarea cuvintelor/expresiilor
doamna de zăpadă, privighetorul sau spiritul
necunoscute, până la împărţirea textului în
iernii. Această abordare ar putea forma
fragmente și extragerea mesajelor cheie.
competenţe precum: acceptarea genurilor
Se trece la caracterizarea personajelor
în domeniile dintre cele mai diverse ale
principale și secundare ale textului, prin
vieţii, deschiderea către o abordare cât mai
sublinierea trăsăturilor pozitive și negative
relaxată în privinţa recunoașterii diferenţelor
ale acestora. Ca și pas suplimentar,
de gen etc.
pentru obţinerea performanţei (adică?),
Obiective de învățare: se poate face chiar o comparaţie între

ƞ să participe activ la cunoașterea personajul textului studiat și un alt personaj

diferenţelor de gen cunoscut. Se subliniază adjectivele potrivite

personajelor studiate (ex.: Fulgul de nea).
ƞ să abordeze constructiv diferenţele de
gen Pe o foaie de flipchart, copiii notează
adjective potrivite personajului Fulgul de
27
nea. Pe o altă foaie de flipchart, ei vor nota
adjectivele potrivite personajului imaginar
Fulguţa de nea. În funcţie de răspunsurile
înregistrate pe cele două foi de flipchart, se
trece la discuţii și lămuriri, ghidate în direcţia
egalităţii de gen.
Ca și temă, pornind de la un set de cuvinte/
adjective cheie, copiii vor realiza un text
despre o întâmplare imaginară: curajoasă,
curioasă, rece, bucuros, nerăbdător,
inteligentă, prietenos
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Cum ar fi dacă personajul principal nu ar fi
Fulgul de nea, ci Fulguţa de nea?
ƞ Cum ar arăta Fulguţa de nea?
ƞ Prin ce s-ar asemăna Fulgul de nea și
Fulguţa de nea?
ƞ Care ar fi diferenţele dintre ei?
ƞ Cum s-ar descurca Fulguţa de nea în
situaţiile în care s-a regăsit Fulgul de nea?
ƞ Care sunt adjectivele potrivite pentru cele
două personaje?
Rezultate preconizate:
Copiii ar înţelege că personajele din povești
pot fi de gen feminin sau masculin, fără a-și
pierde calităţile, că un personaj este valoros,
nu prin apartenenţa la unul dintre genuri, ci
prin puterea faptelor sale. Această activitate
are rolul de a facilita autocunoașterea, de a
crește stima de sine a fiecăruia, de a forma
atitudini de acceptare și toleranţă faţă de
semeni.
28
 07
Nume activitate: Interviu cu o super-eroină
/super-erou
Durată: 45 minute (cu pregătirea)
Activitate recomandată pentru: clasele
I-III
Introducere: În cultura noastră, este
considerat perfect normal ca fetele să
urmărească și să admire eroi masculini
precum Peter Pan, Spiderman, Superman,
dar invers lucrurile stau diferit: băieții rareori
citesc povești sau urmăresc filme cu eroine.
Este considerat mai degrabă acceptabil ca ei
să desconsidere personajele feminine.
Obiective de învățare:
ƞ Să se pună în pielea unui personaj de sex
opus;
ƞ Deprinderea în rândul băieților a unor
atitudini de apreciere pentru calitățile
feminine întruchipate de eroine;
ƞ Atribuirea de calități precum curajul,
înțelepciunea, indiferent de gen.
Materiale necesare și pregătire: Discuții
despre ce personaje și eroine de sex
feminin cunosc (ex. Prințesa Sofia, Muana,
Neînfricata etc.). Dar de sex masculin?
Ilustrare prin proiecție de clipuri video,
desene animate sau imagini.
Descrierea procesului pas cu pas: Fetele
primesc sarcina de a alege câte un personaj
masculin pe care îl admiră și de a efectua
un interviu cu acesta. Se lucrează în perechi
de două fete: o fată adresează întrebările,
cealaltă răspunde imaginându-și ce ar
răspunde personajul ales. Încep prin a stabili
de comun acord 3-4 întrebări (5 minute).
Apoi, pentru desfășurarea interviului
primesc încă 10 minute.
În mod similar, băieții primesc sarcina de a
alege personaje feminine pe care le admiră și
de a efectua interviuri în perechi de câte doi,
în același timp indicat mai sus.
Pentru a-i ajuta pe copii să se gândească
la întrebările pentru interviu, punem pe
tablă întrebările:
ƞ Dacă ai putea întâlni un erou/eroină, cine
ai vrea să fie?
ƞ Ce îți place la ea sau el?
ƞ Ce ai vrea să te învețe?
ƞ Ce ai fi curios să afli despre el/ea?
La finalul activității, solicităm perechilor să
împărtășească întregii clase ce au discutat.
Timp pentru discuția de final – 15 minute.
Discuție/Întrebări de ghidare pentru
discuția de final:
ƞ Cum a fost să găsești un personaj de sex
opus pe care îl admiri?
ƞ Este cineva din viața reală care îți aduce
aminte de acest personaj?
Rezultate preconizate: Copiii află
despre personaje admirate de colegii lor
și perspective noi asupra unor personaje
cunoscute. Pot decide să urmărească un
film nou sau își propun o lectură nouă. 29
 08
Numele activității: Cuvintele nu sunt neutre
Durată: 30 minute
Activitate recomandată pentru: clasa a
IV-a
Introducere: Discutăm cu copiii despre
faptul că anumite meserii sunt considerate
potrivite pentru femei, altele pentru bărbați,
că acest lucru a produs în timp inegalități de
câștig între femei și bărbați, dar că lucrurile
sunt în continuă schimbare și uneori nu
avem cuvintele potrivite pentru schimbările
care apar. Vrem să aflăm părerile lor.
Obiective de învățare:
ƞ Să realizeze modul în care societatea
împarte în categorii diferite ocupații pe
care le au femeile și bărbații, să analizeze
urmările și să se gândească la alternative;
ƞ Să realizeze modul în care cuvintele ne
influențează cu privire la ce poate face o
femeie/un bărbat;
ƞ Să deprindă obișnuința de a folosi forme
noi ale unor cuvinte folosite doar la genul
masculin sau feminin;
ƞ Să deprindă mai mult respect pentru
activitățile de îngrijire, neremunerate.
Materiale necesare și pregătire: tablă,
cretă
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Clasa se împarte în 2 echipe:
• Echipa nr. 1 – va lista pe partea din stânga
a tablei 10-15 ocupații, alături de care va
nota cu M, F, N, după cum ocupațiile sunt
considerate specific masculine, specific
feminine, neutre.
• Echipa nr. 2 – va nota în dreptul fiecărei
denumiri de meserie dacă aceasta
este considerată productivă (activitate
creatoare de produse, bunuri, servicii) sau
de îngrijire (activitate constând în îngrijirea
copiilor, a casei, a bătrânilor) și dacă este
plătită/neplătită.
Mai mulți copii din clasă pot face parte, prin
rotație, din echipele 1 și 2.
După ce au fost notate 10-15 ocupații,
discutăm cu toată clasa dacă lucrurile
pot sta și altfel. Poate un instalator să fie
și femeie? Cum îi spunem? Dar un soldat/
comandant/pilot? Poate o femeie de
serviciu să fie bărbat? Cum îi spunem?
Putem da exemplul cuvântului stewardesă,
care s-a folosit multă vreme la feminin,
până când în meserie au apărut și bărbați,
iar de atunci folosim termenul de însoțitor/
însoțitoare de zbor.
Discuție/Întrebări de ghidare:
Lumea este în continuă schimbare, iar noi
suntem o parte activă a acestei schimbări.
Putem decide în ce direcție se schimbă
lucrurile.
Rezultate preconizate:
Pot apărea cuvinte noi pe care copiii le
propun. Le putem nota pe un afiș al clasei.
Se pot naște reguli noi legate de sarcinile
elevilor de serviciu.
30
 09
Nume activitate: În pantofii altora
Durată: 1 oră (se pot face și ateliere de 30 de
minute, pentru copiii mai mici)
Activitate recomandată pentru: copiii cu
vârste peste 4 ani
Introducere: Cultivăm capacitatea copiilor
de a fi empatici și de a se pune în papucii
altor persoane. Discutăm despre care sunt
oportunitățile, dar și piedicile din viața
fiecărei persoane, femei sau bărbați, din
profesii diferite. Discutăm despre faptul
că fiecare poate să fie un erou în propria
viață, despre etichetele cu care vine fiecare
profesie, cui i se potrivește. Ne folosim
imaginația pentru a lucra în echipe.
Obiective de învățare:
ƞ Cultivarea empatiei;
ƞ Conștientizarea multidimensionalității
identității fiecărei persoane;
ƞ Cultivarea gândirii creative și imaginației.
Materiale necesare și pregătire:
Spațiu sugerat: sala de clasă
Sugestie: cartea „Pantofii altora” - Alkistis
Chalkia, editura Icarus
Perechi de pantofi (minim 8), cum ar fi:
pantofi de femei arbitru, cizme de fermier/ă,
grădinar/ă, gimnast olimpic masculin,
muncitor în construcții, pantofi cu toc înalt,
pantofi de asistent/ă, motociclist/ă etc. (la
vârste mai mici putem prezenta și pantofi ai
unor eroi/eroine din basme).
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Povestirea ca punct de plecare pentru
activitatea (pentru copiii mai mici din școala
primară putem adapta - ex. personificarea
unui pantof cu un obiect pe cap).
ƞ Atribuiți perechile de pantofi unor grupuri
de copii, cu următoarele instrucțiuni:
„După ce ați examinat perechea de
pantofi, gândiți-vă puțin la propria lor
poveste”. Folosiți și întrebările de mai jos:
• Cărei persoane îi aparțin - sex, profesie,
vârstă. Dați un nume acestei persoane.
Descrieți o zi a acestei persoane (ce
face când se trezește, peste zi, înainte
de a merge la culcare etc.).
ƞ Posibilă reformulare paragraf anterior:
Prezentați în grup descrierile făcute,
cerând copiilor să interpreteze personajul
imaginat, purtând pantofii acestuia (se
pun în pielea personajului);
ƞ Întregul grup poate cere clarificări (1
întrebare per grup). Ceilalți copii pot
pune întrebări/solicita clarificări despre
personajul prezentat.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Unde merge persoana cu pantofii
respectivi, când îi pune, când îi scoate?
Cum se simte?
ƞ Toate grupurile își fac prezentările pe rând
și răspund la întrebări.
31
ƞ După ce un grup termină, povestea reală
este dezvăluită (nu le spunem copiilor că
această poveste există – este dezvăluită
după prezentarea primului grup).
ƞ Scurtă discuție – dacă apar întrebări.
Putem scrie orice întrebări/opinii pe un
flipchart, pentru o discuție mai detaliată
la sfârșit.
ƞ Continuați modelul prezentărilor.
ƞ La sfârșitul prezentărilor, îi rugăm pe copii
să iasă din rolurile pe care și le-au asumat
în timpul activității de grup. De asemenea,
putem schimba aranjarea locurilor,
pentru a restabili dinamica întregului grup.
Întrebări pentru reflecție:
ƞ Care a fost prima ta impresie când au fost
prezentate perechile de pantofi? Ce ai
crezut?
ƞ Cât de dificil a fost să creezi personajul
pe baza perechii de pantofi pe care ai
primit-o?
ƞ Au existat neînțelegeri în grup în privința
profilului? care au fost acestea? de ce?
ƞ Când ai auzit povestea adevărată, ce ai
crezut?
ƞ Putem afla multe lucruri despre o
persoană dintr-un obiect personal, cum
ar fi pantofii ei? Tu ce crezi?
ƞ Putem afla totul despre o persoană dintr-
un articol personal?
ƞ Ai purta vreunul dintre acești pantofi?
Rezultate preconizate:
Copiii își pot înființa propriul muzeu de
istorie a pantofilor uzați ca monumente sau
ca exponate pentru a prezenta un adevărat
eveniment istoric.
32
 10

Nume activitate: Știrea Zilei ƞ Citiți pe rând afirmațiile de mai jos

sau altele asemănătoare aferente
Durată: 40 minute
decupajelor de ziar, fără a divulga despre
Activitate recomandată pentru: copiii cu cine e știrea:
vârsta peste 6 ani
• Dansează balet
Introducere: Indiferent dacă ne naștem
• Joacă fotbal foarte bine
fată sau băiat, fiecare are dreptul să trăiască
o viață în care să își atingă adevăratul • Se îmbracă frumos
potențial. Stereotipurile de gen ne limitează • Pregătește micul dejun
să încercăm lucruri noi, să ne dezvoltăm.
• Aleargă repede
Prin această activitate le arătăm copiilor
• Știe să lupte
că pot visa să fie cine își doresc ei să fie cu
adevărat. • Apără alți copii

Obiective de învățare: • Nu se sperie ușor

ƞ Conștientizarea stereotipurilor și de ce • Intră în lupte

există ele • Preferă karate

ƞ Realizarea modului în care stereotipurile • Iubește cărțile

pot fi deconstruite • Preferă culoarea roz

Materiale necesare și pregătire: • Are caiete ordonate

Spațiu sugerat: sala de clasă ƞ Notați numărul de figurine ridicate pentru

ƞ Decupaje din ziare fiecare afirmație;

ƞ Figuri, contur de băieți și fete
ƞ 15 minute pentru a extrage activitățile/
personajele din decupajele de ziar
ƞ Arătați despre cine era de fapt știrea.
Confruntați persoana din știre cu
presupunerile copiilor (ex. dacă știrea
descrisă ca ”dansează balet” era despre o

Descrierea procesului pas cu pas – femeie sau un bărbat).

sugestie:
Punct de plecare: Oferiți fiecărui copil câte o
figură de băiat și de fată
ƞ Rugați copiii să ridice figura care cred că
poate face afirmațiile de mai jos.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ A fost ușor să alegi dacă era băiat sau
fată?
ƞ Ce părere aveți despre rezultatele la care
33
 am ajuns? Sfaturi utile
ƞ De ce are nevoie o persoană de dans? ƞ Punct de plecare alternativ: a) Oferiți
ƞ Crezi că aceste rezultate sunt singurele copiilor imagini decupate, fără fețe, și
posibile? rugați-i să ghicească sexul.

ƞ Punct de plecare alternativ: b) cereți

Prezentați la clasă exemple alternative, de
copiilor să interpreteze activitatea
exemplu, dansatori bărbați, femei care fac
afirmațiilor, așa cum se arată mai sus.
karate.
Ceilalți copii răspund ridicând silueta
Închidere: masculină sau feminină.

Prezentați pe ziare știrile care au fost

Rezultate preconizate:
înregistrate anterior și invitați copiii, dacă
nu sunt de acord cu ele, să rupă ziarul și să comentarea și rescrierea unor știri
rescrie afirmația corectă, pe alt ziar. Aceasta
va constitui ȘTIREA NOUĂ.

34
 11
Nume activitate: Să ne cunoaștem: cine
sunt și ce fac
Durată: patru întâlniri de durată diferită, de
la 2 ore la 3 ore și jumătate
Activitate recomandată pentru: copiii cu
vârste între 3-12 ani
Activitatea poate fi integrată pe tot
parcursul anului școlar în diverse lecții care
abordează teme precum familia, identitatea,
apartenența, relațiile între oameni,
diversitatea etc.
Introducere: Prin această activitate copiii
sunt încurajați să se descopere pe ei înșiși:
ce le place să facă, ce calități îi definesc,
care sunt trăsăturile lor unice, dar și să îi
accepte pe cei din jur. Fiecare descoperă
astfel că este o persoană valoroasă, că și
fetele, și băieții, pot avea interese comune,
că pot fi prieteni, că se pot juca împreună. La
final, ajung să fie mai atenți la cum se simt în
propria piele, devin mai empatici și au relații
mai bune cu ceilalți.
Obiective de învățare:
ƞ Să stimuleze asumarea unei perspective
independente de gen în atribuirea
caracteristicilor personale, simpatiilor și
antipatiilor
ƞ Acceptare față de diversitate
ƞ Identificarea trăsăturilor și preferințelor
fiecărui copil
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Sala de clasă
ƞ Prima întâlnire: fotocopii A4 alb/negru
ale feței fiecărui copil din clasă, foi de
toate culorile, de tăiat în fâșii de diferite
dimensiuni, creioane colorate, markere,
lipici, papetărie, bandă de hârtie, carte cu
ilustrații.
ƞ A doua întâlnire: diverse obiecte,
papetărie, creioane colorate, coli A4,
texte.
ƞ A treia întâlnire: textele indicate.
ƞ A patra întâlnire: articole de papetărie,
creioane colorate, coli A4, markere,
bandă de hârtie.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Prima întâlnire: Ăsta/Asta sunt eu: lasă-mă
să mă prezint!
1. Înainte de această întâlnire, cereți
fiecărui copil să aducă la clasă o fotocopie
alb-negru pe o foaie de hârtie A4 a unei
fotografii cu fața sa. Fața ar trebui să fie
în centrul foii și nu contează dacă ocupă
întreaga pagină. Întâlnirea începe cu o
activitate introductivă individuală. Prima
literă a numelui meu: o folosesc pentru a
spune cum sunt: cereți fiecărui copil să
găsească un adjectiv care să-l descrie cu
inițiala numelui său și să explice de ce.
35
 ÎMI PLACE
mâncare jocuri activități culori
2. Distribuiți grila Gusturile mele și rugați
copiii să o completeze, indicând pentru
articolele mâncare, joc, activitate și
culoare ce îi place și ce nu îi place.
În acest moment, pentru a construi o
versiune personalizată a rubricii „îmi place”,
cereți fiecărui copil să facă o fotocopie a
imaginii feței sale și să lipească benzi de
hârtie cu îmi place/nu îmi place … peste tot în
jurul imaginii sale.
3. Rugați fiecare copil să prezinte rubrica
„îmi place” întregii clase.
4. Mai târziu, puteți pune întrebări
relevante, cum ar fi: Îți place această
activitate/această culoare etc.? Cine are
asta în comun cu tine dintre colegii de
clasă? Ți-a spus vreodată cineva că nu este
în regulă ? Cum te-ai simțit?
Discuția poate fi însuflețită și prin
colectarea preferințelor din clasă pentru
una dintre caracteristicile enumerate
(mâncare, joacă, activitate, culoare),
evidențiind modul în care gusturile
personale vă pot apropia, dincolo de gen
sau alte caracteristici individuale.
5. Dacă clasa este de acord, puteți atârna
toate fotografiile pe un perete din clasă.
NU ÎMI PLACE
mâncare jocuri activități culori
A doua întâlnire: Îți spun ce pot face
ƞ Are ca scop să-i stimuleze pe copii să
recunoască activitățile pe care le pot
face.
ƞ Activitatea principală va fi precedată de
o activare, un obiect... pentru a vă spune
cum sunt, pe baza reprezentării de sine
prin obiecte, după tiparul primei întâlniri,
dar folosind un element de realitate în
care băieții și fetele. se pot proiecta.
ƞ Activitatea principală va fi precedată de o
„activare” printr-un obiect, după modelul
primei întâlniri. Fiecare copil va putea
alege un obiect din jurul nostru (din viața
reală) care i se pare reprezentativ pentru
personalitatea sa.
Selectați mai multe obiecte, evitând să
le alegeți pe cele care sunt considerate
mai des specifice unui gen sau în culori
preferate în general pentru un anumit gen
(de exemplu, doar roz și albastru deschis).
Scopul selecției este de a crea un set
atrăgător și divers, în care fiecare copil să se
poată regăsi.
Cereți fiecărui copil să aleagă obiectul care
îl reprezintă cel mai bine și să explice de ce.
Această activitate poate fi îmbogățită și prin 36
amestecarea obiectelor cu cardurile „Tout
un monde” ale lui Katy Couprie, care permit
o reprezentare foarte largă a diferitelor
elemente. Dacă mai mulți copii aleg același
obiect sau același card, asigurați-vă că îl pot
avea în mână în momentul în care vorbesc
despre ei, apoi puneți-l jos pentru ca alții să-l
vadă.
Cereți copiilor să elaboreze un text
personal intitulat „Ce pot face”. Acordați
un timp adecvat pentru această activitate
structurată în jurul abilităților descriptive
ale clasei. Pentru preșcolari, rugați-i să
deseneze o imagine și ajutați-i să includă o
legendă cu ceea ce a fost reprezentat.
Apoi, în timpul cercului, purtați o discuție în
care fiecare citește sau descrie propria sa
lucrare. Facilitați discuția prin evidențierea
celor care, dincolo de gen, au activități în
comun pe care sunt capabili să le facă.
Folosiți expresii precum „mulți dintre voi
puteți merge pe bicicletă/ patine etc.”,
aducând în discuție faptul că ceea ce putem
face nu depinde de sexul nostru și că putem
descoperi împreună multe lucruri pe care nu
ne-am imaginat înainte că le putem avea în
comun.
A treia întâlnire: Cine suntem? Să reflectăm
citind împreună.
Se pot citi cărți reprezentative, propuse de
copii (ex. Jurnalul Annei Frank, Școala pentru
bine și rău etc.), care să faciliteze o discuție
ghidată, urmată de întrebări precum:
ƞ Ce te-a marcat?
ƞ Ce i-ar plăcea personajului principal să
facă sau să nu facă?
ƞ Cu ce obstacole se confruntă în copilărie
în a face ceea ce își dorește? Ți s-a
întâmplat vreodată ceva asemănător?
A patra întâlnire: Cine suntem și cine ne-
am dori să fim
Se prezintă o situație stimul cu o problemă
care poate fi rezolvată în mai multe feluri.
Împărțiți clasa în grupuri mici, de trei până la
patru copii.
Cereți copiilor să elaboreze o poveste
pornind de la următoarele situații stimul:
„Fred este un băiețel de zece ani care
iubește foarte mult dansul și natura. Ar vrea
să participe la o selecție pentru a intra într-o
școală importantă cu o bursă, dar mulți
dintre colegii săi își bat joc de el și nu știe
cum să spună familiei despre asta. Într-o zi…
Marta este o fetiță de 8 ani și jumătate foarte
descurcăreață și inteligentă, care iubește
aventurile și să meargă singură cu bicicleta.
Părinții ei sunt foarte îngrijorați de aceste
plimbări solitare ale ei și, în ultima vreme,
s-au certat adesea cu ea chiar pe acest
subiect. Unii dintre colegii ei, în schimb,
o numesc deseori „băiat” și fac glume
enervante, la care Marta răspunde cu furie.
Într-o zi, la întoarcerea de la școală, Marta
nu-și găsește bicicleta....”
Încercați să răspundeți la întrebări
precum:
ƞ Unde și când are loc acțiunea?
ƞ Cu ce problemă se confruntă personajul
principal?
ƞ Cine îi ajută? Cine vrea să îi împiedice? Pot
37
 ei să rezolve problema? Dacă da, cum?
Citiți împreună lucrările și concentrați-vă
asupra diferitelor soluții propuse.
Încurajați o discuție în care subliniați că
diferite strategii pot fi folosite pentru a
rezolva aceeași problemă și faceți clasa să
se gândească cât de realiste pot fi poveștile
individuale.
Dezvoltați în mod colectiv un poster
împotriva stereotipurilor de gen, pe o tablă,
ca „decalog”, și agățați-l în clasă.
Pentru copii de vârstă 3-7 ani, care nu pot
să elaboreze singuri un text scris, este mai
potrivit să creeze o poveste colectivă,
plecând de la ideile indicate. Găsiți soluții
și o poveste de spus împreună. Apoi cereți
copiilor să deseneze câteva imagini din
povestea inventată și să le adune împreună.
Elaborează „decalogul” și atârnați-l
împreună cu desenele pe același perete.
Sfaturi utile
Activitățile care se desfășoară pornind de la
cunoașterea și descrierea sinelui în raport
cu propriile gusturi (ceea ce îmi place) și cu
propriile predispoziții (ce pot face) permit
copiilor să se cunoască între ei, dar trebuie
purtate fără judecată. Trecerea la a treia și
a patra întâlnire este proiectată prin citirea
și scrierea unei povești, pentru a lucra, în
schimb, pe obstacolele, legate de cuștile
stereotipurilor care limitează băieții și fetele
să se exprime liber. Prin urmare, timpul
dintre primele două întâlniri și ultimele
două ar trebui să fie definit de cadrul
didactic, astfel încât trecerea la reflectarea
obstacolelor să aibă loc atunci când băieții și
fetele au început să conștientizeze atuurile
lor.
Strategii pentru implicarea copiilor
În cea de-a patra activitate, subliniați faptul
că Fred și Marta ar putea fi oameni adevărați,
în carne și oase, cu care fiecare ar putea fi
prieten. Înainte de elaborare, puneți copiii să
reflecteze asupra faptului că fiecare poate
fi tachinat cu privire la trăsături importante
ale personalității sale. Acordați atenție
sentimentului de nedreptate și furie resimțit,
astfel încât să încurajați o elaborare mai
centrată pe nevoi reale. Acest lucru este
foarte important pentru a ne asigura că Fred
și Marta nu devin simboluri de care să-și bată
joc stigmatizând și mai mult orice stereotip
de gen, în loc să-l deconstruiască.
Rezultate preconizate:
Copiii conștientizează și privesc altfel situații
reale din jurul lor, devin mai atenți la cum îi
percep pe ceilalți, dar și la cât de confortabil
se simt în propria piele.
Creșterea încrederii de sine și a empatiei în
relația cu ceilalți.
38
 12
Nume activitate: Familii diferite
Durată: un semestru
Activitate recomandată pentru: copiii cu
vârste între 3-12 ani
Activitatea poate fi integrată pe tot
parcursul anului școlar, în diverse lecții care
abordează teme precum familia, identitatea,
apartenența, relațiile, diversitatea etc.
Introducere: Fiecare familie este diferită.
Încurajăm copiii să conștientizeze care este
rolul fiecărei persoane în propria familie, de
cine se simt mai apropiați, unde locuiesc,
care sunt activitățile care îi încântă să le
desfășoare cu membri familiei. Astfel,
copiii se cunosc mai bine pe ei înșiși și își
pot dezvolta relațiile cu cei apropiați. În
același timp, conștientizează faptul că există
diferențe între ei și colegii lor, devenind mai
empatici și deschiși la situații noi.
Obiective de învățare:
ƞ Deconstruirea stereotipurilor legate de
structura familiei și de atribuirea de roluri
și sarcini în raport cu genul;
ƞ Promovarea conștientizării existenței
diferitelor modele de familie;
ƞ Acceptare față de diversitate
ƞ Deschidere față de reorganizarea
muncilor în gospodărie, asumare de
responsabilități
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Cărți ilustrate, reviste
ƞ Prima întâlnire: panou cu afiș, markere
colorate, bandă
ƞ A doua întâlnire: coli A3, hârtie de desen,
creioane colorate, markere, tempera și
acuarele, crete colorate, bețișoare de
lipici și lipici, foarfece, bandă adezivă,
materiale de colaj: ziare și reviste, poze,
ilustrații din cărți, articole de papetărie
ƞ A treia întâlnire: materiale reciclate de
diferite forme, dimensiuni și structură,
carton, fire colorate și lână, panouri de
placaj.
Timp
Prima fază: 20-30 de minute la grădiniță și
30 până la 45 de minute la școala primară.
A doua fază: 30-45 de minute la clasă
pentru pregătirea colajului și o oră (în zilele
următoare) pentru amenajarea expoziției și
discuție dirijată.
A treia fază: o lună cu sesiuni de lectură la
școală de 30-40 de minute dintr-o carte pe
săptămână și cu discuții ghidate de 30 de
minute fiecare.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Prima fază: familia este...
ƞ Această primă activitate are ca scop
scoaterea la iveală a unor cunoștinţe și
39
 opinii pe tema familiei, așa cum și le-a
format fiecare copil. Înainte de activitate,
se pot citi diverse cărți care ilustrează
familia, pentru a facilita discuția. Acest
lucru este potrivit în special pentru
grupurile de vârstă mai mici, pentru a
ajuta copiii să se concentreze asupra
subiectului.
ƞ Întrebați copiii: Ce este familia pentru
voi? Cine face parte din familia voastră?
Activitatea se desfășoară în cerc, copiii
răspund pe rând. Se încurajează dialogul
și comparația între diferite modele de
familie, fiecare copil fiind încurajat să se
exprime.
A doua fază: Expoziția familiilor în colaj
Din nou, pentru a introduce activitatea, se
poate citi copiilor un text reprezentativ.
ƞ Se oferă clasei o varietate de imagini și
obiecte: animale, persoane diverse ca
gen, vârstă, etnie, rasă și reprezentări
ale unor acțiuni. Se vor căuta materiale
și imagini variate, cu viziune largă asupra
familiilor, nu doar imagini stereotip cu
familiile considerate clasice (mama, tata
și copilul). Imaginile pot fi selectate chiar
în clasă, cu ajutorul copiilor.
ƞ În continuare, profesorul le va cere
băieților și fetelor să creeze un colaj pe
tema familiilor. În acest sens, le va pune la
dispoziție diverse materiale (de exemplu,
burete, șmirghel, lemn, folie, țesătură,
tul etc.) pentru a fi lipite individual pe
panouri, având grijă să aleagă materiale
care pot oferi diferite senzații vizuale,
cromatice sau tactile. Acest tip de colaj
are ca scop scoaterea în evidență a
aspectelor emoționale, mai abstracte,
și poate stimula capacitatea copiilor
de a povesti o serie de senzații trăite
alături de persoana iubită din familie (de
exemplu, asprimea bureților le poate
aminti de mâna bunicii lor lucrând grădina
de legume), folosind astfel modalități
neconvenționale de a povesti relațiile din
familiile lor.
ƞ Organizați o expoziție în clasă cu toate
familiile reprezentate în colaje și lăsați-le
timp copiilor să observe cu atenție fiecare
lucrare.
ƞ Stabiliți o discuție ghidată în care pot fi
propuse următoarele întrebări:
• Cine este în colaj?
• Câte persoane sunt acolo?
• Ce fac ei/ele?
• Unde sunt? (în interior, în exterior, în ce
cameră...)
• Ce personaje sunt aproape unul de
celălalt?
• Care personaje sunt departe unul de
celălalt?
Pentru copiii din grupa de vârstă 3-6, cele
mai potrivite întrebări pentru a stimula
conversația sunt:
• Care este persoana cu care îți place cel
mai mult să petreci timp?
• Ce faceți când sunteți împreună?
A treia fază: Prezentați diferitele familii
Se va citi, cu voce tare, o carte tematică pe
săptămână, timp de o lună. Fiecare lectură
va fi urmată de o conversație ghidată în care 40
pot fi adresate următoarele întrebări:
ƞ Unde locuiește o familie?
ƞ Unde îți place să stai când ești acasă?
ƞ Care sunt sunetele care te fac să te simți
ca acasă?
ƞ Ce mănânci la tine acasă?
ƞ Ce mănânci de ziua ta?
ƞ Descrieți oamenii din familie prin felul de
mâncare preferat.
ƞ Ce lucruri vă plac ție și membrilor familiei
mâncare
tale? Care nu vă plac? (interese, lectură,
filme, îmbrăcăminte)
ƞ Ce va place sa faceți împreună?
(activități, sport, ieșiri.)
ƞ Prin ce vă asemănați? Prin ce vă
diferențiați?
ƞ Ce sentimente vă unesc?
Sfaturi utile:
A vorbi despre familie poate fi dificil pentru
unii copii sau în anumite momente ale vieții
(doliu, copii care trăiesc într-o comunitate
defavorizată, situații de violență domestică
etc.). Acordați o atenție deosebită dacă
în clasă există copii care se află în aceste
situații și, dacă da, modulați activitățile în
diferite etape sau selectați întrebările stimul
în funcție de nevoile și sensibilitățile lor
particulare. Asigurați un spațiu mai retras
și protejat pentru când este nevoie sau
pentru acei copii care au nevoie. Acceptați
sugestiile copiilor și dezaprobați criticile
nefondate.
Rezultate preconizate:
Mai multă acceptare pentru propriul model
de familie, dar și pentru alte familii.
41
TIMP &
SPAȚIU
Atât timpul, cât și spațiul au fost și continuă
să fie resimțite diferit de către persoanele
de sex feminin și cele de sex masculin.
Spațiul public era în trecut aproape exclusiv
un teritoriu masculin, iar femeile ieșeau de
regulă în grup sau trebuiau să fie însoțite
de un bărbat în afara casei, mai ales cele
tinere. Să ieși singură ca fată însemna să
te expui unor riscuri, iar într-o oarecare
măsură această situație mai persistă și azi,
hărțuirea stradală fiind un fenomen încă larg
răspândit.
Timpul este de asemenea petrecut în
moduri foarte diferite. Statisticile arată că
în continuare femeile petrec mult mai mult
timp cu treburile casnice decât bărbații.
Conform Institutului European pentru
Egalitate de Gen, care analizează periodic
situația pentru fiecare stat european în
parte, în România, una dintre cele mai
mari inegalități între femei și bărbați ține
tocmai de timpul liber, femeile fiind într-un
dezavantaj din cauza împărțirii tradiționale
a sarcinilor din gospodărie. E vorba de o
muncă invizibilă și neremunerată ce ia însă
mult din timpul și energia fetelor și femeilor.
În plus, munca neremunerată îngreunează
participarea femeilor pe piața muncii,
influențează independența lor economică,
precum și participarea la activități politice,
sportive și de agrement. Jocurile și jucăriile
(în cazul fetelor seturi casnice ca mini-
bucătării, căsuțe de păpuși, în cazul băieților
arme, jocuri mecanice sau de construcții)
influențează și ele rolurile de gen, iar uneori
chiar și viitorul domeniu de studiu sau
alegerile în carieră.
Atât cultura, cât și sportul sunt modelatori
de atitudini. Dacă femeile și bărbații sunt
descriși în mod stereotipal, acest lucru
va alimenta stereotipurile de gen. Când
sunt vizibili în aceste domenii majoritar
bărbații, acest lucru influențează modul
în care femeile sunt văzute ca potențiali
profesioniști sau sportivi și restrânge
gama de modele pentru copii și tineri.
Stereotipurile de gen limitează alegerea
femeilor/bărbaților, fetelor/băieților pentru
a practica sporturi care nu sunt considerate
„feminine” sau „masculine”; iar acest lucru
duce la autocenzură. Indiferent de domeniu,
sexismul duce la salarii mai mici și la mai
puține oportunități pentru cei care se
confruntă cu acesta.
Ce ajută:
ƞ Conștientizarea faptului că istoria a fost
scrisă în mare parte din perspectiva
bărbaților (femeile se regăsesc mai rar
ca figuri istorice marcante), dar merită să
discutăm cu elevii care cred ei că a fost
contribuția femeilor;
ƞ Mici acțiuni de cercetare cu privire la
împărțirea muncii casnice între femei și
bărbați și impactul acestei organizări;
ƞ Discuții despre reconcilierea vieții private
și profesionale pentru toți;
ƞ Promovarea jucariilor care depășesc
barierele de gen;
ƞ Încurajarea băieților și fetelor să
participe în mod echitabil la sarcinile din
gospodărie;
ƞ Discuții despre hărțuirea în spațiul public
și implicarea elevilor, inclusiv a băieților, în
43
acțiuni de prevenire;
ƞ Încurajarea fetelor de a se juca, de a sportive și culturale importante să se
explora și de a fi ele însele, fără a le îngrădi pronunțe împotriva sexismului și să pună în
spațiul și libertatea de exprimare. aplicare campanii pentru a denunța violența
în sport și manifestările de sexism. O resursă
La nivel de comunitate, ajută luarea de utilă pentru a înțelege sexismul este pusă
măsuri pentru a încuraja munca creativă la dispoziției de Consiliul Europei: human-
a femeilor și integrarea genului în politicile rights-channel.coe.int/stop-sexism-ro.html
culturale și sportive (burse, expoziții,
instruire, asigurarea spațiului de lucru și
creație). Asigurarea unei acoperiri mediatice
mai bune și mai extinse a sportului și
artei feminine. Încurajarea sponsorilor să
susțină artele și sportul feminin. Adoptarea
de coduri de conduită pentru a preveni
comportamentul sexist, inclusiv prevederi
pentru acțiuni disciplinare în federațiile
sportive. Încurajarea personalităților

44
 01
Nume activitate: O scurtă istorie a femeilor
Durată: o unitate tematică
Introducere: Istoria tuturor domeniilor,
dar și istoria ca atare, este dominată de
figuri masculine. Femeile au adesea un rol
secundar, în umbra unui bărbat. Ce ar fi să
ne uităm puțin mai atent la rolul femeilor în
societate din cele mai vechi timpuri până în
prezent.
Obiective de învățare:
ƞ Să conștientizeze rolul, importanța și forța
femeilor de-a lungul istoriei;
ƞ Să conștientizeze discriminarea
sistematică și progresivă a femeilor,
prezentă și azi în multe societăți (inclusiv
pe motive religioase, filozofii anti feministe
etc.);
ƞ Să identifice situații din viața lor în care
au întâlnit comportamente și atitudini
discriminatorii similare.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Cărți de istorie și materiale despre femei
celebre în istorie;
ƞ Diferite cărți având femeile în prim plan
(de ex. Kerstin Lucker, Ute Daenschel - O
istorie a lumii cu femeile în prim-plan);
ƞ Prezentare axată pe rolul femeii (de la
zeițe la regine și la femei obișnuite).
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Poate fi un proiect de tip „Inquiry based
learning”
ƞ Posibile întrebări ca punct de plecare:
Oare chiar au fost femeile mai puțin
importante în evoluția omenirii? Cât de
mult au fost nedreptățite femeile de-a
lungul istoriei? Care este rolul femeii în
societatea actuală față de rolul său de-a
lungul istoriei?
Se pot face grupe de elevi și se poate atribui
o anumită epocă istorică fiecărei grupe,
pentru a cerceta rolul și poziția femeii în
societate. Se poate face chiar o mică broșură
cu rezultatele și concluziile cercetării, care să
fie distribuită în cadrul școlii.
Discuție/Întrebări de ghidare: Vezi mai
sus.
Potențiale surse de inspirație:
ƞ Vezi mai sus.
ƞ Potențiale surse de inspirație:
• istoriesicivilizatie.ro/matriarhatul-
cateva-consideratii
• mmstudies.com
Rezultate preconizate:
ƞ Conștientizarea influenței bărbaților
asupra scrierii istoriei cu accent pe rolul
patriarhatului;
ƞ Conștientizarea istoriei matriarhale a
societății omenești și rolului de neînlocuit
al femeilor în societățile tuturor timpurilor.
45
 02
Nume activitate: Femeile în sport (Sportul
este pentru toată lumea)
Durată: o unitate de învățare
Activitate recomandată pentru: clasele
II-IV
Introducere: Istoria discriminării femeilor se
poate transpune și în istoria (ne)participării
femeilor la competițiile sportive.
Obiective de învățare:
ƞ Să conștientizeze faptul că femeile
pot participa la orice tip de competiție
sportivă, având toate calitățile fizice și
psihice necesare practicării unui sport.
Nu se va nega faptul că bărbații au
preponderent o forță fizică mai mare, de
aceea uneori întrecerile mixte putând fi
considerate inegale;
ƞ Să identifice situații concrete în care
femeile sunt/au fost discriminate în
competițiile sportive;
ƞ Să constate din propria experiență că
băieții și fetele pot practica aceleași
sporturi.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Se poate pleca de la citirea unui
simplu articol de ziar (prima femeie
care a escaladat vârful Matterhorn):
dilemaveche.ro/sectiune/tilc-show/
articol/in-virf-de-munte-si-peste-munte
ƞ Se poate organiza un concurs de
Skanderbeg mixt în clasă, ori cățărare,
dacă structura clasei permite, sau altă
activitate sportivă care să scoată în
evidență nu doar că fetele au calitățile
necesare pentru a practica un anumit
sport, dar și că fetele pot chiar învinge
băieții în anumite sporturi.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Se poate face un proiect trans disciplinar:
sport, limba română, educație civică.
ƞ Se discută textul publicistic la limba
română, iar la educație civică se poate
dezbate ce extra provocări ar fi avut
o femeie care ar fi încercat o acțiune
sportivă destinată mai ales băieților
(vezi lipsa spațiilor de antrenament,
prejudecățile de tot felul, echipamentul
dificil – fusta).
ƞ La sport se pun în practică elemente
discutate anterior (toată lumea
escaladează, băieții își pun fustă peste
echipament, ca să vadă diferența, la fel și
fetele).
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ De ce v-ar fi fost mai greu dacă ați fi fost
femeie în epoca respectivă?
ƞ În ce domenii sportive considerați că
fetele sunt nedreptățite?
46
ƞ Ce părere aveți despre fetele care joacă Rezultate preconizate:
fotbal în pauză?
ƞ Conștientizarea faptului că ne naștem
ƞ Ce calități feminine le conferă fetelor egali și ar trebui să avem drepturi egale în
aptitudini sportive uneori poate mai toate domeniile.
mari decât cele ale bărbaților (dar și
ƞ Cultivarea respectului pentru cele care au
viceversa)?
avut curajul să încalce normele nedrepte
ƞ Care a fost nivelul de participare, pe sexe, („nesupunere benefică”).
la ultima Olimpiadă? Ce părere aveți
ƞ Încurajarea fetelor să-și cultive pasiunile
despre acest lucru?
sportive și să-și conștientizeze potențialul
ƞ Ce ar trebui făcut la nivel global pentru o fizic.
reprezentare echilibrată a femeilor și în
ƞ Încurajarea jocurilor mixte în pauză și
sport?
colaborării fete-băieți la activitățile clasei.

47
 03
Nume activitate: Activitate cu părinții și
bunicii
Durată: 1-2 h, după școală (activitate
programată cu părinții, bunicii și copiii)
Introducere: La vârste mici copiii învață
și imită în primul rând ceea ce văd acasă.
Dacă vrem să conștientizeze egalitatea de
gen și să o practice, trebuie să ne asigurăm
că și părinții ne sprijină în acest demers.
Generațiile părinților și bunicilor sunt încă
mult ancorate în stereotipuri ale societăților
patriarhale (mai ales ce nu trebuie să facă
și cum nu trebuie să fie o fată, cine face
treburile casnice etc.). Activitatea va fi o
invitație ca fiecare familie să-și recunoască
prejudecățile și deschiderea autentică față
de egalitatea de gen, dar și o bună ocazie
despre a discuta despre cum am evoluat de
la o generație la alta din punct de vedere al
egalității de gen.
Obiective de învățare:
ƞ Să înțeleagă cum a evoluat societatea
în timp și cum s-a modificat rolurile și
drepturile femeilor în societate;
ƞ Să conștientizeze rolurile fiecărui părinte
și în ce măsură există egalitate de gen în
familie;
ƞ Să își stabilească cel puțin un obiectiv pro
egalitate de gen la nivel de familie și un
mod de a-l urmări.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Tabel chestionar, centralizare rezultate în
grafice simple și clarificatoare, întâlnire pe
Zoom sau față în față;
ƞ Învățătorul va anunța părinții din timp
despre activitate și temă.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Se va pregăti împreună cu copiii un
tabel chestionar pe care vor trebui să-l
completeze părinții fiecărui elev, dar și
bunicii, înainte de activitatea comună.
Acesta va cuprinde o serie de activități
care ar putea fi făcute de ambele sexe
(gătit, făcut curat, timp cu copiii, îngrijit
animalele, îngrijit curtea, spălat vase, făcut
cumpărături, etc.) și timpul mediu zilnic
(aproximativ) alocat de fiecare părinte
acestor sarcini. Bunicii vor completa cum se
întâmpla pe vremea lor, nu în prezent.
Pentru întâlnire, învățătorul va face o
centralizare și prezentare a datelor
colectate, inclusiv comparativ pe vremea
bunicilor și în prezent. Vor fi invitați bunicii să
spună cum văd ei că au evoluat lucrurile din
punct de vedere al egalității de gen (poate
ce interdicții și tabuuri existau pe vremea lor
și nu mai există azi). Dacă nu sunt și bunicii
prezenți, pot povesti chiar părinții cum era
când erau ei mici.
48
Pot fi invitați părinții să-și acorde o notă de
la 0 la 10 pentru cum stau la egalitatea de
gen în familie. Pot fi invitați copiii să dea note
părinților.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Ce ați putea să schimbați la nivel de
familie și cum puteți urmări realizarea
acestui obiectiv?
ƞ Timp de 5-10 minute, fiecare familie se
poate gândi la și poate nota un obiectiv
legat de egalitatea de gen. Acesta poate fi
împărtășit cu restul grupului sau nu.
Rezultate preconizate:
ƞ Întărirea triunghiului de colaborare copil
– părinte – învățător pe tema egalității de
gen;
ƞ Deprinderea copiilor de a observa și
compara ceea ce se întâmplă în viața lor
cu ceea ce învață/discută la școală;
ƞ Conștientizarea mai clară a nevoii de
promovare a egalității de gen la toate
vârstele.
49
 04
Nume activitate: Și eu sunt om!
Durată: 45 minute
Activitate recomandată pentru: clasele
III-IV
Introducere: Copiilor li se citește o poveste
despre Cristian, un băiețel din clasa a
III-a, singurul băiat într-o clasă de 20 de
fete. Băiatul nu reușea să discute cu nicio
colegă de clasă, deoarece fetele îl ignorau,
umilindu-l de fiecare dată când aveau
ocazia.
Obiective de învățare:
ƞ să conștientizeze importanța ființei
umane
ƞ să dea dovadă de respect și umanitate
față de fete/băieți
ƞ să înțeleagă și să evite forța cuvintelor
urâte
Materiale necesare și pregătire:
ƞ coli de hârtie A3
ƞ creioane colorate
ƞ coli de flipchart
ƞ marker
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Se formează două echipe.
După expunerea poveștii, copiii sunt
întrebați cum s-ar simți dacă ar fi singura
fată dintr-o clasă de 20 de băieți/
singurul băiat dintr-o clasă de 20 de
fete. Răspunsurile sunt notate pe o coală
de flipchart, iar apoi sunt discutate de către
cele două echipe.
Cele 2 echipe vor desena o fată și un băiat,
cât mai mari, pe foi de flipchart. Desenele
sunt afișate în fața clasei, iar copiii sunt
rugați să le adreseze cuvinte jignitoare.
La fiecare jignire, se rupe câte o parte din
desen, ca idee sugestivă a rănilor produse de
cuvintele urâte. Li se poate sugera copiilor să
folosească jigniri pe care le-au adresat chiar
ei altor colegi sau care le-au fost adresate.
Fiecare echipă primește o foaie de flipchart,
având ca sarcină să deseneze, cât pot ei
de frumos, un elev de clasa a treia. Cel mai
frumos desen va fi reprezentativ pentru
următoarea etapă de lucru.
A doua echipă a ieșit câștigătoare, motiv
pentru care, desenul lor a fost adus în fața
clasei și expus pe perete. Mai apoi, copiii au
fost rugați să spună cuvinte urâte despre
personajul desenat, să-l jignească , să-și bată
joc de el.
Cu fiecare cuvânt urât adresat personajului
din desen, se rupea câte o parte a corpului
acestuia. Copiii au fost marcați de urma pe
care cuvintele o lasă asupra ființei umane,
unii începând chiar să plângă, nemaiputând
rosti niciun cuvânt.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Cum te simți atunci când ești jignit?
50
ƞ De ce crezi că fetele/băieții sunt mai ƞ Se preconizează că elevii își vor schimba
importanțe/importanți? percepția și comportamentul asupra

ƞ Crezi că ai putea trăi într-o lume a fetelor/ ființei umane, ajungând să prețuiască

băieților? adevărata valoare a ființei umane.

ƞ La sfârșitul activității, elevii vor da dovadă

Rezultate preconizate:
ƞ Schimbarea percepției și
comportamentului privitor la colegii
marginalizați, la limbajul propriu și
al celorlalți. Creșterea toleranței și
acceptării față de persoanele diferite.
de toleranță, acceptare, existând o
modificare vizibilă în comportamentul lor
în ceea ce privește respectul pentru ființa
umană.

ƞ Copiii au învățat din această lecție ce

înseamnă puterea cuvintelor, au „simțit
pe propria lor piele” cât poate fi de
dureros atunci când nu ești acceptat și
prețuit pentru ceea ce ești

51
 05
Nume activitate: Capsula timpului
Durată: 45 minute
Activitate recomandată pentru: clasele
III-IV
Introducere: Felul în care trăiesc femeile și
bărbații, fetele și băieții s-a modificat de-a
lungul timpului. Ultimii 100 de ani au adus
cele mai mari schimbări. Ce considerăm că
ne reprezintă prezentul? Cum l-am descrie
pentru oamenii din viitor?
Obiective de învățare:
ƞ Elevii vor afla informații noi despre cum
s-a schimbat viața femeilor și bărbaților în
ultima sută de ani;
ƞ Elevii își vor imagina cum va arăta viitorul
și vor analiza utilitatea și impactul
schimbărilor imaginate de ei.
Materiale necesare și pregătire:
Imagini imprimate cu femei și bărbați de
la 1900 precum și imagini cu tineri de azi
(care includ mașini, avioane/nave spațiale,
calculatoare, telefoane), ca bază pentru
o discuție introductivă despre cum arăta
viața acum o sută de ani față de cea de
azi – Ce drepturi aveau atunci femeile, cum
își petreceau timpul? Cu ce se ocupau
bărbații? Ce s-a schimbat? (ex. femeile pot
vota, merg la liceu/universitate, pilotează
avioane, bărbații nu se mai duelează, petrec
mai mult timp cu copiii lor).
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Discuția introductivă este menită să
ilustreze câteva schimbări majore din ultimii
100 de ani. Îi întrebăm pe copii care cred ei
că sunt cele mai mari schimbări sau avantaje
ale prezentului. Putem menționa faptul că
oamenii au început să exploreze spațiul
cosmic, să circule rapid dintr-o parte în alta
a planetei și să exploreze locuri necercetate,
că femeile nu mai lucrează doar acasă etc.
Apoi împărțim copiii în echipe mixte de
câte 2 fete și 2 băieți și le dăm sarcina de a
concepe un desen cu ce obiecte ar pune în
capsula timpului ca să arate oamenilor din
2100 cum erau o fată și un băiat din 2022.
Desenul trebuie să includă atât fată, cât și
băiat, minim 3 obiecte pentru fiecare. Se pot
folosi imagini din reviste.
La final punem desenele într-o galerie și
le discutăm. Alternativ, capsula poate fi
dată ca temă individuală pentru acasă și
discutată a doua zi cu elevii. După ce ascultă
prezentările colegilor, pot fi întrebați dacă
ar schimba ceva la capsula timpului pe care
au creat-o. Acest lucru i-ar putea ajuta să
învețe despre diversitatea de opinii și auto-
reprezentări și modul cum ne influențăm
reciproc.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Ați folosit obiecte diferite sau
asemănătoare pentru fete și băieți?
52
ƞ Care sunt principalele diferențe pe care
le-ați ilustrat?

ƞ Cum credeți că vor fi fetele/băieții/copiii

în 2100?

Rezultate preconizate:

Elevii realizează că modul de viață al

oamenilor s-a modificat mereu de-a lungul
timpului și că femeile și bărbații au avut
roluri și preocupări care au evoluat și vor
continua să evolueze. Prin imaginarea unei
comunicări cu oameni din viitor, elevii învață
să se privească pe ei din exterior și să-și
înțeleagă mai bine locul în istorie, acceptând
cu mai mare ușurință schimbarea ca parte
din evoluția umanității.

Activitatea îi ajută să devină mai toleranți la

diferențe de opinie.

53
 06
Nume activitate: Dacă aș învârti Roata
Timpului
Durată: 30 minute
Activitate recomandată pentru: clasele
II-IV
Introducere: Activitatea urmărește să
determine cum percep fetele și băieții
timpul și cum și-ar dori să îl folosească.
Ne așteptăm ca unii dintre ei să meargă la
extreme (timp exclusiv la televizor, jocuri
etc.), dar acest lucru ne oferă și ocazia de
a-i pune în postura de a-și analiza alegerile.
Pe de altă parte, elevii ne pot surprinde cu
observații despre timp și plictiseală pe care
nu le anticipăm.
Obiective de învățare:
ƞ Conștientizarea nevoii de autocontrol și
limite în relație cu timpul: chiar dacă nu
decidem în totalitate cum ne petrecem
timpul, putem influența cum îl împărțim;
ƞ Deprinderea unor abilități legate de
gestionarea timpului și asumarea
răspunderii pentru depășirea
sentimentului de plictiseală.
Materiale necesare și pregătire:
Un ceas mare ale cărui limbi să poată fi
mișcate și poziționat în fața clasei pentru
inspirație.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Elevii și elevele primesc sarcina de a
răspunde în 100 de cuvinte la întrebările
următoare: Ce activități îți iau cea mai mare
parte din timp? Cum ți-ar plăcea să curgă
timpul dacă l-ai putea transforma cum vrei
tu? Ce lucruri ți-ar plăcea să faci mai repede?
Ce lucruri/experiențe ai vrea să dureze mai
mult?
La final se invită cel puțin 2 fete și 2 băieți să
împărtășească clasei ce au scris.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Ce activități cad în responsabilitatea
fetelor în casă? Dar a băieților? Este
timpul împărțit echitabil?
ƞ Ce este plictisitor în cazul fetelor, dar în
cazul băieților?
ƞ Cum putem face mai mult timp pentru
ceea ce ne place?
ƞ Cum e bine să ne folosim timpul?
Rezultate preconizate:
Ne putem aștepta la băieți care vor vrea
să stea tot timpul la jocuri pe calculator. Îi
putem întreba ce ar rata din viața reală în
acest timp. Activitatea oferă ocazia de a
discuta despre activități considerate cool
pentru fete/ pentru băieți și de ce avem
nevoie de varietate.
54
55
 07
Nume activitate: Cine ce face?
Durată: 35 minute
Activitate recomandată pentru: copiii de
grădiniță și de școala primară timpurie (3-8
ani)
Introducere: Activitatea urmărește să îi
ajute pe copii să identifice aspectele vieții de
familie, cu accent pe împărțirea sarcinilor în
cadrul gospodărie.
Obiective de învățare:
ƞ Încurajați copiii să vadă ambele genuri
ca având capacitatea de a se implica
activ în toate aspectele vieții de familie
(interschimbabilitatea rolurilor).
ƞ Încurajați copiii să considere că există
moduri diferite de împărțire a sarcinilor în
cadrul unei familii (interschimbabilitatea
rolurilor).
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Desenul casei, fișa se multiplică în funcție
de numărul copiilor - dimensiune A3
ƞ Autocolante de decupat, cu diverse
personaje masculine și feminine
ƞ Lipici
ƞ Foarfeci
Proces sugerat pas cu pas:
1. Așezați copiii la o masă
2. Înmânați fișa cu desen fiecărui
copil și rugați-i să așeze autocolantele
reprezentând personaje (un bărbat sau
o femeie pentru fiecare activitate) în
diferitele încăperi ale casei.
3. Când copiii au terminat, afișează casele
pe tablă.
4. Alegeți câteva case (de preferință cele
cu elemente netradiționale în împărțirea
sarcinilor casnice) și rugați-i pe autori să
vină să le prezinte clasei.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Cine face de obicei treburile casnice
acasă?
ƞ Pot să facă și tații curățenia?
ƞ Îți ajuți părinții la curățenie?
ƞ Sunt băieții și fetele capabili să facă
curățenie?
ƞ Cine spală de obicei rufe acasă?
ƞ Cunoști vreun tată care spală rufele?
ƞ Crezi că tații o pot face?
ƞ De ce unii tați nu doresc sau nu pot să o
facă?
ƞ Cine folosește de obicei uneltele acasă
(fierăstrău, ciocan etc.)?
ƞ Pot mamele să facă și bricolaj?
ƞ Crezi că mamele știu să folosească
uneltele?
56
ƞ De ce nu pot sau nu vor să le folosească Încheiați activitatea subliniind că mamele
unele mame? și tații se pot ajuta reciproc acasă, fie că

ƞ Crezi că este mai sigur să faci cina decât este vorba de curățenie, gătit, grădinărit sau

să folosești un ferăstrău? De ce crezi reparații ori grădinărit.

asta? Rezultate preconizate:

ƞ Cine pregătește cel mai des masa acasă? Schimbarea perspectivei copiilor cu privire
ƞ Crezi că tații pot găti? la rolurile în familie.

ƞ Cine se relaxează cel mai des uitându-se

la televizor sau citind ziarul?

ƞ De ce crezi că se întâmplă asta?

ƞ Ce face celălalt părinte în acest timp?

57
ȘTIINȚĂ &
TEHNOLOGIE
Cele mai frecvente stereotipuri plasează
știința și tehnologia în aria de interes a
băieților și bărbaților. Chiar dacă de-a lungul
timpului au existat multe femei care au
făcut descoperiri în științe și tehnologie, ele
au primit mai puțină vizibilitate publică și
numele lor sunt mai puțin cunoscute. Faptul
că fetele și femeile nu sunt încurajate să
exploreze aceste domenii, uneori chiar prin
felul cum sunt reprezentate aceste teme
vizual în manuale sau aplicații video (băieți
lângă roboți, coloristică mai sobră etc.)
duce la reîntărirea stereotipului că fetele
nu au aptitudini pentru științe. Prin urmare,
este nevoie de un efort conștient pentru a
elimina acele prejudecăți care limitează din
start formarea unor deprinderi și interese în
domeniul științific în rândul persoanelor de
sex feminin.
Există o mulțime de femei care au avut
invenții importante pentru viața omului
modern: algoritmul folosit azi în știința
computerelor (Ada Lovelace -1834), mașina
de spălat (Josephine Cochrane - 1886),
ștergătorul de parbriz (Mary Anderson -
1903), primul calculator (Grace Hopper -
1952), scorul Apgar (Virginia Apgar – 1949),
primul sistem de ghidaj prin radio care stă
la baza GPSului de azi (Hedy Lamarr – 1942)
sau încălzirea centrală pe gaz (Alice Parker
1919).
Creșterea numărului de femei preocupate
de știință și tehnologie ar duce în general
la creșterea numărului de invenții și
descoperiri prin simplul fapt că o mai mare
parte din populația Globului ar contribui
în această direcție. În al doilea rând,
dacă nu am avea preponderent bărbați
inventatori, ci o proporție echilibrată de
femei și bărbați implicați în cercetări, ne-
am putea aștepta ca un număr mai mare
de invenții și descoperiri să fie de utilitate
în viața femeilor, răspunzând la nevoile și
interesele lor. Națiunile Unite estimează
că femeile sunt cele mai afectate de
schimbările climatice (spre exemplu, in
Africa femeile petrec de 3 ori mai multe ore
decât bărbații cărând apă de la tot mai mari
distanțe); cu cât vor fi mai multe femei care
studiază și inovează în acest domeniu, cu
atât mai eficace ar putea deveni măsurile
de raționalizare a consumului de apă sau
de reducere a emisiilor care contribuie la
schimbări climatice.

Conform Institutului UNESCO pentru

Statistică, femeile reprezintă doar 33.3%
dintre cercetători și doar 22% din specialiști
la nivel global, în timp ce în industriile din
domeniul științei și tehnologiei doar 3 %.
(UNESCO, 2021)
59
 01
Nume activitate: Meserii
Durată: o unitate tematică
Activitate recomandată pentru: clasele
0-II
Introducere: Tema meseriilor continuă să
fie fascinantă pentru copiii de toate vârstele.
Dar oare există meserii exclusiv pentru fete
sau pentru băieți? Ce pot face unii și nu pot
face ceilalți?
Obiective de învățare:
ƞ Să identifice cât mai multe meserii;
ƞ Să conștientizeze faptul că fetele și băieții
pot face de cele mai multe ori aceleași
lucruri;
ƞ Să identifice diferențele dintre
femei și bărbați, dar și asemănările și
complementaritatea.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Discuții și texte literare și științifice despre
meserii și persoane celebre care le-au
practicat;
ƞ Cărți despre femei în știință și în alte
domenii considerate adesea ca meserii
pentru bărbați (de exemplu, „Femei în
știință. 50 de femei temerare care au
schimbat lumea”, de Rachel Ignotofsky,
sau „Povesti de seara pentru Fete
Rebele”, de Elena Favilli și Francesca
Cavallo);
ƞ Jocuri de rol: Ce ai vrea să fii? Ce calități
ți-ar fi necesare?
ƞ Invitați la clasă.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Brainstorming cu copiii – există meserii în
care nu pot activa decât femeile/bărbații?
ƞ Mulți ar putea da exemple precum:
învățătoare, bone, femei de serviciu etc.,
dar vor fi și care vor afirma contrariul sau
cadrul didactic poate să ghideze discuția
spre faptul că oricine poate face de fapt
meseria respectivă.
ƞ Putem invita la clasă un învățător/
educator, un tată care este în concediu
paternal ori o mamă care lucrează într-un
domeniu foarte tehnic – pentru a diminua
mitul „meseria de fete/ de băieți”.
ƞ Prezentarea unei scurte istorii a accesului
la educație a fetelor (îngrădirea acestuia
de-a lungul istoriei).
ƞ Povești adevărate a unor persoane
contemporane, care și-au urmat visul în
domenii considerate potrivite mai mult
pentru bărbați.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Ce calități sunt necesare în această
meserie, pe care un băiat/fată nu le are?
ƞ De ce credeți că i-ar fi greu unei fete/unui
băiat să practice această meserie?
ƞ Cunoașteți persoane cărora le-a fost
interzis sau le-a fost greu să practice
meseria dorită?
60
ƞ Ce pasiune ai? Ți-o poți exercita pe
deplin? Crezi că o poți transforma în
meseria ta?
ƞ Cum credeți că se simte o persoană care
nu este lăsată să-și urmeze pasiunea?
ƞ Cum v-ați simți voi într-o astfel de
situație?
ƞ Ce ați face dacă ați fi părintele unui copil
cu o pasiune considerată mai potrivită
pentru sexul opus?
Rezultate preconizate:
ƞ Conștientizarea faptului că ne naștem
egali și ar trebui să avem drepturi egale în
toate domeniile;
ƞ Cultivarea respectului pentru cele care au
avut curajul să încalce normele nedrepte
(„nesupunere benefică”);
ƞ Încurajarea fetelor și băieților să-și cultive
pasiunile și să-și aleagă meseria dorită;
ƞ Încurajarea colaborării fete-băieți în toate
activitățile clasei;
ƞ Creșterea respectului pentru orice tip de
meserie și meseriaș.
61
 02
Nume activitate: Facem totul împreună
Durată: un semestru
Activitate recomandată pentru: ciclul
primar
Introducere: La prima oră de lucru
manual, profesorul va prezenta mai multe
meșteșuguri/activități pe care și le propune
cu clasa în semestrul respectiv, printre
care activități considerate preponderent
feminine (tricotat, cusut) sau masculine
(tâmplărie). Obiecte simple, pe care să le
poată face la ora de lucru manual și pe baza
cărora să poată avea o discuție la final de
semestru despre egalitatea de gen: toți
suntem înzestrați cu aceleași calități, cu
îndemânare, trebuie doar să ne dăm silința
și să ne dorim să ducem la bun sfârșit un
proiect.
Obiective de învățare:
ƞ să realizeze fiecare obiectul ales, la
fiecare meșteșug
ƞ să conștientizeze faptul că fetele și băieții
pot face aceleași lucruri
ƞ creșterea încrederii de sine în propriile
forțe și abilități
Materiale necesare și pregătire:
ƞ În funcție de activitățile alese. De ex.: fire,
andrele circulare, bucăți de lemn, ciocan
și cuie.
ƞ Discuție inițială, pe parcurs și la final.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie: Pe durata semestrului se vor lucra
activitățile propuse și se vor sprijini toți elevii
să ducă la bun sfârșit fiecare proiect.
Se va acorda suficient timp (cel puțin 6
ore pentru tricotat, 4 ore pentru cusut,
6 ore pentru tâmplărie). La tâmplărie se
poate începe cu pregătirea lemnului: tăiere,
activități de șlefuire (necesită mai multă
răbdare și atenție), realizarea unui plan
(desen, măsurători).
La tricotat și cusut se va discuta despre
legătura dintre cum lucrează mâinile și cum
funcționează creierul și cum se influențează
una pe alta.
Fiecare acțiune necesară la realizarea
sarcinii poate fi completată de profesor
cu ce abilități personale dezvoltă, utile
persoanelor de orice sex.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Ce abilități v-ați folosit la fiecare dintre
activități?
ƞ Cum v-ați simțit când ați lucrat?
ƞ Ce credeți că mai trebuie să exersați ca să
puteți lucra și mai bine data viitoare?
ƞ Credeți că i-ar fi greu unei fete/unui băiat
să practice acest meșteșug ca meserie?
ƞ Cunoașteți persoane cărora le-a fost
interzis sau le-a fost greu să practice
meseria dorită?
ƞ Ce pasiune ai? Ți-o poți exercita pe
62
 deplin? Crezi că o poți transforma în
meseria ta?

ƞ Cum credeți că se simte o persoană care

nu este lăsată să-și urmeze pasiunea?

ƞ Cum v-ați simți voi într-o astfel de

situație?

ƞ Ce ați face dacă ați fi părintele unui copil

cu o pasiune considerată mai potrivită
pentru sexul opus?

ƞ Cine din familie credeți că nu ar fi de

acord să vă alegeți orice fel de meserie și
de ce? Cum ați putea să-l convingeți?

Rezultate preconizate:

ƞ Conștientizarea faptului că ne naștem

egali și ar trebui să avem drepturi egale în
toate domeniile.

ƞ Încurajarea fetelor și băieților să-și cultive

pasiunile și să-și aleagă meseria dorită.

ƞ Încurajarea colaborării fete-băieți în toate

activitățile clasei.

ƞ Creșterea respectului pentru orice tip de

meserie și meseriaș, dar și a încrederii de
sine.

63
 03
Nume activitate: Îmi place și sunt
priceput/ă la …
Durată: 60 minute
Activitate recomandată pentru: clasa
pregătitoare și clasa I
Introducere: În domeniul știinţei și
tehnologiei, de multe ori suntem puși în
faţa situaţiei de a atribui marile descoperiri
știinţifice unor bărbați. Acest fapt nu este
ieșit din comun, mai ales dacă analizăm
realitatea istorică, în care doar bărbaţii aveau
acces la educaţie, în timp ce rolul femeilor
era redus la a se ocupa de bunul mers al
familiilor și la creșterea copiilor. Doar fetele
din familiile înstărite aveau ocazia de a-și
cultiva talentele și aptitudinile, pe când cele
din familiile modeste erau educate exclusive
pentru a deveni mame și neveste, găsindu-
se în relaţie de subordonare cu bărbatul.
În acest sens, contemporaneitatea ne
oferă modele, legi și instrumente utile,
astfel încât această discrepanţă de gen
să nu mai facă parte din actualitate. Tema
meseriilor este foarte apreciată de către
copii, mai ales datorită laturii instrumental-
practice pe care o presupune, iar școala
are un rol determinant în a întări și cultiva
comportamente nediscrimatorii și de
încurajare a talentelor copiilor.
Obiective de învățare:
ƞ Să numească activităţile casnice, după
imaginile puse la dispoziţie;
ƞ Să exploreze instrumente reale, folosite în
diferite activităţi;
ƞ Să enumere criterii pentru care fiecare
activitate casnică sau meserie este
importantă;
ƞ Să participe activ la activităţile de
autocunoaștere și intercunoaștere.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Cartonașe cu imagini ale activităţilor
casnice cunoscute și cu instrumentele
utilizate în cadrul acestora;
ƞ Imagini video cu activităţi zilnice
desfășurate în gospodărie;
ƞ Ciocan, șurubelniţă, șuruburi, placă de
lemn, haine, detergent, fructe pentru
salată, tel, recipient diverse, ingrediente.
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Se poartă o scurtă discuţie legată de
activităţile desfășurate în cadrul familiei.
Se afișează materiale video, care descriu
activităţi casnice cunoscute. Se numesc
instrumentele utilizate în cadrul diverselor
activităţi, după care se explorează aceste
instrumente.
Activităţile practice se vor desfășura sub
forma unor staţii de învăţare, structurate
astfel:
A) Staţia de meșterit și reparat
B) Staţia de spălat rufe
64
 C) Staţia de gătit
D) Staţia de sortat meserii și instrumente
Copiii vor fi împărţiţi în grupe și vor trece, pe
rând, pe la fiecare staţie, pentru o perioadă
de 10 minute. La sfârșitul activităţii, se vor
împărtăși impresii legate de desfășurarea
activităţilor.
Ca și temă, vor realiza un proiect sub
forma unui video, în care vor surprinde
modul în care au participat la activităţile
desfășurate în cadrul familiei. Ca și variantă
de prezentare a proiectului, poate fi aleasă
aplicaţia ChaterPix sau oricare altă variantă
agreată (foto, desen, etc.)
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Cum ţi-ai petrecut ziua de ieri?
ƞ Ce activităţi ai făcut împreună cu părinţii?
ƞ Ce alte activităţi ai observat că au
desfășurat părinţii sau fraţii mai mari sau
mai mici?
ƞ Cum ai participat la buna desfășurare a
treburilor din familie?
ƞ Ce activitate dintre cele discutate crezi că
ţi-ar plăcea sau ţi s-ar potrivi?
ƞ Care activitate crezi că este nepotrivită
pentru tine și de ce?
Rezultate preconizate:
ƞ Copiii ar înţelege rolul fiecărui membru al
familiei în buna desfășurare a activităţilor
casnice.
ƞ Copiii și-ar putea descoperi talentele și ar
depăși eventuale preconcepţii conform
cărora activităţile în familie trebuie
atribuite în funcţie de gen.
ƞ Copiii ar înţelege că doar o atitudine de
cooperare și de colaborare poate să
genereze relaţii armonioase între cei
apropiaţi
65
 04
Nume activitate: Pletele lui Cepelică și a
Cepelinei
Durată: o săptămână
Activitate recomandată pentru: copiii cu
vârsta de 3 – 12 ani
Introducere: Această activitate invită copii
la creativitate printr-un exercițiu ce implică
plantarea de semințe de ceapă. Apoi, planta
crescută devine personificată cu ajutorul
imaginației: i atribuie atât un nume, cât și
anumite calități. În grup, clasa va discuta
despre trăsăturile pe care le atribuim fetelor/
băieților dar și despre curajul de a alege atât
cum vrem să arătăm, cât și cum vrem să fim
văzuți de către ceilalți.
Obiective de învățare:
ƞ Să observe stereotipurile de gen legate de
înfățișare;
ƞ Să se îndepărteze de atitudinile
stereotipe și să nu judece în baza
stereotipurilor de gen.
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Cartea „Aventurile lui Cepelică“ de Gianni
Rodari
ƞ Cultivarea unei cepe:
• Semințe/bulbi de ceapă (în funcție de
numărul de copii)
• Pahare/borcane/ghivece (în funcție de
numărul de copii)
• Apă
ƞ Pentru măsurarea „pletelor” cepei/ierbii
• Liniar, centimetru
• Foi de hârtie
• Creioane colorate
ƞ Ceapă/iarbă pentru pieptănat:
• Foarfece
• Elastice de păr pentru împletit etc.
ƞ Pentru a îmbrăca paharul/borcanul/
ghiveciul în care crește ceapa/iarba:
• Lipici
• Foi de hârtie colorate
• Creioane, pixuri colorate
• Autocolante care de decupează în
formă de haine
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
Invitați copiii să citească sau citiți-le la clasă
povestea „Aventurile lui Cepelică” și apoi
rugați-i să-și cultive propria ceapă
1. Încurajați copiii să-și crească propria
ceapă - fie o Cepelina sau un Cepelică.
Umpleți borcanele cu apă, pământ și sădiți
bulbul de ceapă.
2. Invitați copiii să-și deseneze ceapa,
coafura ei și să-i dea un nume
66
3. În timp ce cresc „pletele” cepei, copiii vor ƞ Observați procesul de creștere a
îmbrăca ceapa: decorați vasele/borcanele/ frunzelor și discutați cu copiii „unde
ghivecele. Nu uitați să scrieți numele se duce apa?”, de ce crește o ceapă la
copilului ceapă. umbră (nu pe pervaz)?

4. Pe măsură ce frunzele cepei cresc, Rezultate preconizate:

măsurați-le și nu mai târziu de 5 zile
deschideți „salonul de coafură”
5. Măsurați lungimea finală a frunzelor de
ceapă și invitați copiii să perie „părul” de
ceapă (să-l taie, împletească etc.)
Copiii vor vedea că au viziuni diferite
asupra imaginii de fată și băiat și că multe
din trăsăturile și caracteristicile acestora
sunt comune, chiar dacă adesea sunt
considerate specifice unui anumit gen. Se

6. Observați alegerile făcute de copii, va discuta despre „normalitatea” viziunii

alegeri care sunt legate de stereotipuri față fiecăruia, dreptul de a ne alege felul cum

de aspect (de exemplu, femei – păr lung, arătăm și cum vrem să fim văzuți de ceilalți.

bărbați – păr scurt), discutați despre aceste

aspecte și stereotipuri.

Ca variantă alternativă la ceapă se poate

cultiva iarbă și se urmează pașii de creștere
și decorare descriși anterior.

Discuție/Întrebări de ghidare

ƞ Atrageți atenția copiilor asupra faptului că

fetele pot avea părul scurt, iar băieții pot
avea părul lung.

ƞ Uneori etichetăm oamenii în funcție

de aspectul lor, hotărând că unul sau
altul este potrivit sau acceptabil pentru
ei. Încurajați copiii să pună la îndoială
stereotipurile (de exemplu, o ceapă cu
părul lung sau părul prins în coada de cal
poate fi doar o fată sau că o ceapă care
poartă pantaloni scurți albaștri poate fi
doar un băiat).

ƞ Observați procesul de creștere a

frunzelor, măsurați lungimea firelor de
păr și notați-le pe o bucată de hârtie.
Copiii preșcolari pot încerca să ia și să
67
înregistreze ei înșiși măsurătorile.
 05
Nume activitate: Înghețata cu emoții
Durată: O oră pentru prima întâlnire și câte
25 de minute în alte 3 zile din săptămână (de
exemplu, luni, miercuri, vineri)
Activitate recomandată pentru: copiii cu
vârsta de peste 3 ani
Introducere: Activitatea are funcția
de a le permite copiilor să desfășoare
autoobservare și să reprezinte grafic
emoțiile pe care le simt, învățând să le
recunoască, să le numească și să înțeleagă
cât spațiu ocupă în interiorul lor la un
moment dat.
Observarea este sistematică, presupune
un spațiu dedicat, definit în prealabil, mereu
același, și este raportată de către copil pe o
coală de hârtie pe care a fost fotocopiat un
cornet de înghețată.
Activitatea se bazează pe metoda
științifică, presupunând culegere a datelor
și sistematizarea observațiilor, repetate în
timp.
Obiective de învățare:
ƞ Recunoașterea și numirea propriilor
emoții
ƞ Autoobservare
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Carton A5 sau A4 cu un cornet de
înghețată
ƞ Markere colorate
ƞ Avizier
ƞ Fișa de activitate (anexa)
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Înainte de a începe munca la clasă,
stabiliți ce clasificare a emoțiilor doriți
să adoptați. Există mai multe modele,
toate valabile, pe care profesorul le poate
evalua în funcție de nevoi. Unul dintre
modelele la care te poți referi este cel
dezvoltat de Ekman și Friesen (fericire,
surpriză, furie, dezgust, teamă, tristețe).
ƞ Întrebați copiii dacă pot face diferența
dintre o emoție și un sentiment. Încercați
să le definiți împreună, făcând clasa să
se concentreze pe diferența de durată în
timp (o emoție are o durată limitată, un
sentiment este mai stabil în timp).
ƞ Numiți emoțiile în modelul pe care l-ați
ales și cereți clasei să mimeze chipul
corespunzător fiecăreia dintre emoții.
ƞ Împreună cu clasa, alegeți o culoare
pentru fiecare emoție, raportând-o pe
un afiș pentru agățat în clasă, stabilind
astfel o hartă colorimetrică. La o vârstă
fragedă și la clase care nu și-au dezvoltat
încă abilitățile de citire, asociați culorile
cu imagini care reprezintă emoțiile
corespunzătoare, cu chipuri sau fotografii
de referință. Nu predefiniți ce culoare
ar trebui să fie o emoție, ci deschideți
o discuție în clasă, pentru a o alege
împreună. 68
ƞ Distribuiți fiecărui copil câte o foaie de
hârtie cu conul desenat pe ea și rugați-i
să deseneze pe hârtie emoțiile pe care
le simt în acel moment de parcă ar fi
multe linguri de înghețată. Precizați că nu
trebuie să le aibă pe toate, ci doar pe cele
pe care le simt. De asemenea, subliniați
că fiecare emoție este complexă și poate
fi resimțită în multe nuanțe, care poartă
și denumiri diferite: pot fi exprimate prin
nuanțele aceleiași culori. Dimensiunea
fiecărei bile de înghețată trebuie să fie
proporțională cu emoția resimțită: cu cât
bila este mai mare, cu atât emoția este
mai mare în acel moment.
ƞ Acordați fiecărui copil 10 minute pentru
a-și finaliza desenul.
ƞ Cereți fiecărui copil să-și arate desenul
și comparați înghețatele din zile diferite,
pentru a vedea cum se schimbă emoțiile.
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Cine ar vrea să vorbească despre
înghețata pe care a făcut-o astăzi? Cum
te simți azi? Emoțiile acestei înghețate îți
amintesc de vreunul dintre personajele
pe care le-am întâlnit în poveștile pe care
le-am citit împreună?
ƞ Aceasta este cea mai mare cupă a ta
de înghețată. Vrei să ne împărtășești
ce te-a făcut să simți această emoție?
S-au schimbat emoțiile de la ultima ta
înghețată? De ce? Cum exprimi aceste
emoții când le simți?
Păstrați desenele, fixând numele copilului
care le-a realizat, pentru a putea fi
comparate. Explicați clasei că observarea
unui fenomen se bazează pe măsurarea
repetată a ceea ce se întâmplă, folosind
instrumente standard. În acest caz, fiecare
dintre ei face o auto-observare a felului în
care se simte, pentru că emoțiile se schimbă
și fiecare dintre noi poate simți diferite.
Rezultate preconizate:
Activitatea este un proces de autoobservare
în care fiecare copil învață să decodeze ceea
ce simte și să reflecte asupra emoțiilor sale.
Procesul nu este întotdeauna ușor și nici nu
este evident și poate dura destul de mult
timp pentru a permite tuturor să simtă mai
profund.
Tema emoțiilor este densă și complexă, și
nu poate fi redusă la o schemă, care riscă
să simplifice exprimarea emoției în sine și
experiența copiilor.
Tocmai din acest motiv este foarte
important să lăsați loc liber clasei pentru
a asocia emoția și culoarea, evitând
stereotipurile cu privire la emoții: pentru
unele clase furia poate fi galbenă, pentru
altele albastră, pentru altele roșie. Alegeți
culorile împreună cu clasa!
Puneți accentul pe faptul că aceeași emoție
poate avea intensități diferite: in cazul furiei,
de exemplu, există și variantele de enervare,
frustrare, supărare.
69
Fișa

SĂPTĂMÂNA 1 SĂPTĂMÂNA 2 SĂPTĂMÂNA 3 SĂPTĂMÂNA 4

Ce emoții sunt
exprimate cel
mai mult de
grup?

Ce emoții sunt
cel mai mult
exprimate de
fete?

Ce emoții sunt
cel mai mult
exprimate de
băieți?

Ce emoții sunt
cel mai puțin
exprimate de
fete?

Ce emoții sunt
cel mai puțin
exprimate de
băieți?

70
 06
Nume activitate: EMO - OGLINDA
Durată: O întâlnire pentru a explica
instrumentul
De fiecare dată când copilul simte nevoia să-
și plaseze propria emoție pe oglindă
Activitate recomandată pentru: copiii cu
vârste cuprinse între 3 și 12 ani
Introducere: Fiecare dintre noi avem
emoții. Indiferent dacă suntem fete sau
băieți simțim fericire, iubire, furie, durere,
frică, liniște, tristețe, ș.a. Această activitate îi
ajută pe copii să își conștientizeze propriile
emoții, să le poată localiza la nivel corporal
și să le poată verbaliza. Sala de clasă va
deveni un spațiu unde fiecare copil își va
putea exprima emoțiile și unde se va putea
comunica deschis despre acestea.
Obiective de învățare:
ƞ Să recunoască faptul că emoțiile sunt
trăite prin intermediul corpului
ƞ Să înțeleagă relația dintre emoție și
comportament
ƞ Să gestioneze emoțiile
Materiale necesare și pregătire:
ƞ Carton
ƞ Oglindă
ƞ Markere
ƞ Sala de clasă sau laborator
Descrierea procesului pas cu pas –
sugestie:
ƞ Ca prim pas, se desenează o siluetă pe
oglindă, reprezentând conturul unei
persoane. Mărimea este aceea a unui
copil de vârsta clasei. Alegeți ce model
de emoții doriți să utilizați (ca în cazul
activității Înghețata emoțiilor) și construiți
împreună cu copiii o hartă colorimetrică
în care atribuiți câte o emoție fiecărei
culori. Pentru grupele de clasă care nu au
învățat să citească, se pot folosi desene
sau fotografii care reprezintă emoții,
asociind fiecare imagine cu o culoare.
ƞ Se arată oglinda clasei și se pun câteva
întrebări:
ƞ De ce crezi că punem o oglindă
emisferică(emisferică?) în clasă? La ce
poate fi folosită? Ai vrea să mergi singur/
singură să o folosești? Uneori, aceeași
emoție poate fi mai puternică sau mai
puțin puternică. Vă puteți gândi la vreun
exemplu?
ƞ Explicați-le copiilor că oglinda pe care o
puneți este pentru a asocia emoțiile pe
care le simt cu o anumită parte a corpului,
ori de câte ori simt această nevoie.
ƞ Pentru a poziționa emoțiile, este
important, în primul rând, să înțelegem
ce emoție simțim, apoi, cu o culoare
corespunzătoare, colorăm un punct
în locul din corp unde o simțim. De
71
 exemplu, sunt supărat și simt furie în gât,
aș picta în roșu punctul în care îmi simt
furia, pe șablon (întrucât șablonul este
o oglindă, aproximativ gâtul șablonului
va corespunde cu al meu). Precizați că
emoțiile au multe nuanțe și, prin urmare,
pot fi exprimate în intensitatea lor tocmai
datorită culorilor diferite (de exemplu
roșu pal sau roșu aprins pentru aceeași
emoție, dar cu o intensitate diferită).
ƞ Dați câteva exemple, începând cu
persoana care s-a oferit voluntar/ă,
pentru a-i face să înțeleagă cum
funcționează instrumentul. Acesta este
un moment de eliberare, în care pot să
dea frâu liber emoțiilor pe care le simt!
Discuție/Întrebări de ghidare:
ƞ Crezi că emoțiile se simt la fel pentru
toată lumea?
ƞ Crezi că profesorii, părinții tăi simt
aceleași emoții ca și tine? De ce?
ƞ Poate cineva din voi să explice de ce
folosim oglinda și cum?
ƞ Poți să arăți altora cum te simți? De ce o
faci? De ce nu o faci?
ƞ Când simți emoția, cum te manifești?
Uneori, când cineva se enervează, devine
agresiv. Există și alte moduri de a-ți
exprima furia?
ƞ Cum îți exprimi emoțiile? Există modalități
diferite de a exprima aceleași emoții?
ƞ Crezi că femeile și bărbații simt aceleași
emoții? Poate o fetiță să fie supărată?
Poate un băiat să simtă frică?
ƞ Crezi că oamenii dintr-un loc îndepărtat,
cum ar fi China, simt aceleași emoții ca și
noi?
După discuție, se șterge oglinda (cu excepția
conturului siluetei) și se reamintește că
poate fi folosită cum și când vor, simt!
Rezultate preconizate:
Această activitate folosește la plasarea
emoțiilor pe corp, descoperind care părți ale
corpului sunt activate atunci când sunt trăite
anumite emoții. Reflectați asupra faptului că
emoțiile sunt universale și independente de
sex, vârstă și origine geografică. Oglinda este
folosită ca suport, un material în care fiecare
persoană se poate reflecta.
Strategii
Este important să le permitem copiilor să-și
deseneze liber emoțiile oriunde doresc.
Din când în când, puteți aminti de prezența
oglinzii.
Când reflectați asupra emoțiilor,
puteți clarifica faptul că emoțiile și
comportamentele nu sunt același lucru și
că este important să recunoști ce emoții
simți și să înțelegi cum să le comunici altor
persoane fără să le rănești, să le invadezi
spațiul sau să îi faci să se simtă prost.
Este important să se exprime puncte de
vedere variate, experiențe diferite percepute
de copii, prin întrebări deschise: Are cineva
altă părere? A simțit cineva altfel?
72
 Z
Glosar cu
concepte cheie

A
F E
J
M R
C
Y
X
Abordarea integratoare a egalității
de gen (engl. gender mainstreaming):
presupune includerea aspectelor de gen
în toate politicile, programele, practicile și
procesele de luare a deciziilor, astfel încât,
în orice stadiu și la orice nivel al elaborării
sau implementării, să se facă o analiză a
efectelor asupra femeilor și bărbaților și să
se acționeze pentru a asigura echitate.
Acțiune pozitivă: termen generic pentru
programele care aplică inițiative, fie în
mod voluntar, fie obligate de lege, pentru
a crește, menține sau pentru a îmbunătăți
statutul unui anumit grup de persoane,
definit de obicei prin rasă sau gen, din cadrul
unui grup mai mare. Acțiunile pozitive
sunt permise în conformitate cu legislația
privitoare la gen și la rasă, pentru a ajuta
la eliminarea obstacolelor din calea unei
egalități complete a șanselor. Are ca grup
țintă un grup specific și ca scop eliminarea
și prevenirea discriminării sau compensarea
dezavantajelor care rezultă din atitudini,
comportamente și structuri.
Androcentrism: practica de a considera
masculinul și experiențele masculine ca
normă pentru comportamentul și realizările
umane. Experiențele femeilor, ca de altfel
tot ceea ce ține de femeiesc și feminin, sunt
văzute ca deviații sau excepții de la norma
universal masculină.
Analiza impactului de gen (engl. gender
impact assessment): examinarea
propunerilor de politici/strategii pentru
a vedea dacă vor influența femeile și
bărbații în mod diferit, în scopul adaptării
acestora pentru neutralizarea efectelor
discriminatorii și pentru promovarea
egalității de gen.
Analiza de gen: studiul diferențelor între
femei și bărbați în asumarea rolurilor
de gen referitor la: condiții, nevoi, rata
participării, acces la resurse și dezvoltare,
luarea deciziilor etc.
Bariere invizibile (engl. glass ceiling):
atitudini bazate pe prejudecăți, norme și
valori tradiționale, care împiedică deplina
participare a femeilor în societate.
Diferențe de sex: diferențele între fete și
băieți, femei și bărbați, care sunt datorate
diferențelor ontogenetice (prezente înainte
de naștere) la nivelul sistemului nervos
central și a sistemului nervos endocrin.
Diferențele se înregistrează în special la
nivelul aspectului fizic, caracteristicilor
sexuale masculine și feminine secundare.
Diferențe de gen (psihologice și
sociale): diferențele între fete și băieți,
femei și bărbați, care sunt adăugate
prin socializare și prin internalizarea
normelor și valorilor socio-culturale
ale feminității și masculinității. Aceste
diferențe se înregistrează în special la nivel
comportamental (comportament social,
abilități comportamentale etc.), emoțional
(expresivitatea emoțională) și cognitiv
(abilități cognitive, stima de sine, auto
eficacitatea etc.).
Discriminare de sex: directă – când o
persoană este tratată mai puțin favorabil
din cauza sexului său; indirectă - când o
lege, regulă, politică sau practică aparent
neutră are un impact disproporționat asupra
persoanelor de un anume sex, cu excepția 74
diferenței de tratament care poate fi
justificată de factori obiectivi.
Educația de gen: este valorificarea
potențialului fetelor și băieților prin
diminuarea prescripțiilor comportamentale
care limitează dezvoltarea personală a
fetelor sau băieților. Diferențele de gen
la nivelul abilităților cognitive presupun o
abordare educațională diferită a fetelor și a
băieților în anumite domenii. Rolul educației
este de a încuraja atât fetele, cât și băieții
să exploreze jocul și învățarea dincolo de
stereotipuri, pentru a-și valorifica întregul
potențial de dezvoltare.
Egalitate de gen: toate ființele umane sunt
libere să-și dezvolte abilitățile personale și să
facă alegeri fără limitări determinate strict de
rolurile de gen; comportamentele, aspirațiile
și nevoile diferite ale femeilor și bărbaților
sunt luate în considerare și valorizate în mod
egal.
Egalitate între femei și bărbați: principiul
drepturilor egale și al tratamentului egal
pentru femei și bărbați.
Echitate de gen: corectitudinea
tratamentului de gen, care poate fi
tratament egal sau diferit, dar care este
considerat echivalent în termeni de drepturi,
beneficii, obligații și oportunități.
Gen (engl. gender): concept care se referă
la diferențele sociale între femei și bărbați
care au fost învățate, sunt modificabile în
timp și sunt diferite în interiorul culturilor și
între culturi (feminitate/masculinitate).
Hărțuire sexuală: comportament nedorit
de natură sexuală, bazat pe afectarea
demnității persoanei la locul de muncă
sau de studiu, din partea colegilor sau unei
persoane aflate într-o poziție de autoritate
față de persoana victimizată.
Insensibilitate la gen (engl. gender blind):
ignorarea sau incapacitatea de a lua în
considerare dimensiunea de gen (antonim al
sintagmei „sensibil la gen”).
Limbaj nonsexist: limbaj care, prin
expresiile și conotațiile sale, asigură un
tratament lingvistic egal, nediscriminatoriu,
atât femeilor, cât și bărbaților.
Perspectiva de gen: atenția și luarea în
considerare a diferențelor de gen în orice
domeniu și activitate.
Prejudecăți de gen: idei preconcepute care
operează etichetări din perspectiva a ceea
ce este predeterminat ca admis/respins,
întrucât o persoană este bărbat sau femeie
Stereotipuri de gen: sisteme organizate
de credințe și opinii în legătură cu
caracteristicile femeilor și bărbaților,
precum și despre calitățile presupuse ale
masculinității și feminității. Stereotipurile ne
spun nu numai cum sunt femeile și bărbații,
dar și cum ar trebui ei să fie. Fac parte dintr-
un sistem mai larg de credințe despre gen,
care influențează percepțiile despre cele
două sexe. Acest sistem de credințe se
transmite mai ales prin așteptările sociale,
el incluzând totodată și atitudinile față de
rolurile adecvate fiecărui sex, percepțiile
cu privire la cei care încalcă aceste norme,
precum și percepția de sine, ca persoană de
un anumit gen.
75
Roluri de gen: un set de prescripții
pentru acțiunile și comportamentele
destinate femeilor și bărbaților. Atitudinile
și comportamentele dominante pe
care societatea le asociază cu fiecare
sex. Acestea includ drepturile și
responsabilitățile normative pentru
bărbați și femei într-o anumită societate.
Rolurile de gen presupun un amestec de
comportamente psihologice, atitudini,
norme și valori, pe care societatea le
desemnează ca fiind masculine sau
feminine.
Sexism: reprezintă ideologia supremației
unuia dintre sexe asupra celuilalt, cu întregul
sistem de credințe care o alimentează.
Patriarhatul este forma de organizare
socială care întărește această ideologie.
Sexismul se manifestă în prezent sub
forma unor discriminări mai „subtile”, de
exemplu eliminarea tacită a femeilor din
profesiile și pozițiile cu câștiguri ridicate,
educație practică și sportivă diferită pentru
băieți și fete, orientarea fetelor către
profesii de îngrijire, mai slab remunerate,
desconsiderarea autorității femeilor în
diferite domenii, utilizarea imaginilor media
denigratoare pentru femei.
Studii de gen: o abordare academică, de
obicei interdisciplinară, a analizei situației
femeilor, a relațiilor de gen, a dimensiunii de
gen a altor discipline.
Șanse egale pentru femei și bărbați:
acțiunile prin care se creează oportunități
egale de dezvoltare, participare, vizibilitate
a femeilor și bărbaților în societate și se
asigură absența barierelor la participarea
economică, politică și socială.
Tratament preferențial: tratarea unei
persoane sau grup de persoane într-o
manieră care este posibil să ducă la
beneficii, acces, drepturi, oportunități și/
sau statut mai bune decât ale altor persoane
sau grup de persoane. Poate fi folosit într-un
mod pozitiv, dacă implică o acțiune pozitivă
care intenționează să elimine practici
discriminatorii anterioare, sau într-un mod
negativ, dacă intenționează să mențină
diferențele sau avantajele unei persoane sau
grup de persoane.
Trafic cu ființe umane: comerț cu
persoane, în mod special femei și copii, în
scopul sclaviei pentru forță de muncă ieftină
sau exploatare sexuală.
Violență domestică: orice formă de
violență fizică, psihologică, economică,
socială, sexuală, culturală, cibernetică, care
supune unui risc siguranța întregii familii sau
a unui membru, și/sau folosirea forței fizice
sau emoționale, inclusiv violență sexuală
în familie. Include abuzul copilului, incest,
abuzul sexual al soției sau orice abuz asupra
unui membru al familiei.
Pentru mai multe informații și termeni,
consultați Institutul European pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați
(EIGE): eige.europa.eu
76
Bibliografie
1. Barometru de Gen, Centrul Filia, 2018 https://centrulfilia.ro/new/wp-content/
uploads/2021/01/Barometru-de-gen-2018.-Centrul-FILIA.pdf

2. Căluții din ținutul curcubeului. O colecție de povești pro-diversitate, CPE 2016

https://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Calutii-din-tinutul-curcubeului-1.pdf

3. Drepturile mele și ale tale sunt egale. Cum să încurajăm prietenia, diversitatea și respectul
încă de la grădiniță. Manual pentru educatoare și educatori, CPE 2016
https://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Manual-pentru-educatoare-si-educatori.
pdf

4. Fete și băieți - Parteneri în viața privată și publică – perspective de gen, CPE 2003
https://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Fete-si-baieti-Parteneri-in-viata-privata-
si-publica.pdf

5. GenderEd: „Combaterea stereotipurilor de gen în educație și în orientare profesională”

Analiză privind stereotipurile de gen în educație și orientare profesională în România, A.L.E.G.
2016
http://aleg-romania.eu/wp-content/uploads/2018/09/Analiza-privind-stereotipurile-de-gen-
in-Romania.pdf

6. Ghidul programului educațional „Combaterea stereotipurilor de gen în educație și în

consiliere vocațională”, A.L.E.G. 2017
https://aleg-romania.eu/wp-content/uploads/2017/02/GenderEd-Romanian-5-2-1.pdf

7. Ghid pentru mămici, tătici, educatori și învățători privind educația fără stereotipuri pentru
fete și băieți, CPE 2013
https://www.cpe.ro/wp-content/uploads/2016/03/Ghid-pentru-mamici-tatici-educatori-si-
invatatori-privind-educatia-fara-stereotipuri-pentru-fete-si-baieti.pdf

8. Explainer: How gender inequality and climate change are interconnected. https://www.
unwomen.org/en/news-stories/explainer/2022/02/explainer-how-gender-inequality-and-
climate-change-are-interconnected?gclid=CjwKCAjwoMSWBhAdEiwAVJ2ndq4pcAjnQmRp
GzVBGEwBl012YVQ3DLddKzZdL-iX-lpPblrt6hToyhoC3zcQAvD_BwE

9. Andone Cristina, Rosetti Adina, Pătrașcu Victoria, Iordan Iulia, Grumberg Laura.
Nesupusele, vol I si II. Editura Univers, 2018, https://nesupusele.ro/

10. Ball Rosalyne, Millar James. The Gender Police: A Diary, 2015

11. Dr. Henry Cloud și Dr. John Townsend. Limite pentru copii. Editura Elips, 2014

12. Ignotofsky, Rachel. Femei în știință - 50 de femei temerare care au schimbat lumea.
Editura Nemira, 2018
78
13. Yousafzai, Malala. Eu sunt Malala. Iași: Polirom, 2014
Contact
Asociația pentru Libertate și Egalitate
de Gen - A.L.E.G.

contact@aleg-romania.eu

aleg-romania.eu

facebook.com/alegromania