METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA

1. OBSERVATIA SOCIOLOGICA: Observatia stiintifica in sociologie reprezinta

metoda de obtinere a informatiilor sociale prin intermediul simturilor (vaz, auz, miros,
s.a.), cu scopul de a verifica ipotezele cercetarii sau pentru a descrie sistematic si obiectiv
mediul natural si social, persoanele si relatiile interpersonale, comportamentele
individuale si colective, actiunile si activitatile oamenilor, comportamentul lor verbal,
produsele activitatii creatoare a indivizilor si grupurilor umane.
Tipuri de observatie:
a) Observatia structurata presupune construirea unui sistem de categorii (clase de
fenomene omogene) in care sa fie incluse faptele de observatie. Presupune o
cunoastere prealabila a fenomenelor cercetate, ceea ce presupune constituirea unei
grile de observatie pentru inregistrarea datelor. In functie de acuratetea grilei,
precizia observatiei poate fi mai mare sau mai mica. Cu cat grila este mai
structurata, cu atat precizia masuratorii va fi mai mare.
b) Observatia nestructurata este utilizata atunci cand cercetatorul nu cunoaste
fenomenele care se vor produce in cadrul demersului de cercetare si nu poate
utiliza grila de observatie. De exemplu, fenomenul social – Copiii strazii.
c) Observatia participativa presupune integrarea cercetatorului in colectivitatea
studiata, adica participarea lui la viata comunitatii, preluare de catre acesta a
normelor sociale, a credintelor, sentimentelor si intereselor celor pe care ii
studiaza.. Observatia participativa constituie metoda principala in studiile de
antropologie sociala si culturala. Antropologul american de origine poloneza
Bronislaw Malinowski a aratat valoarea observatiei participative in studiul
societatilor si culturilor izolate, a triburilor din Guineea.
d) Observatia nedistorsionata presupune utilizarea unor instrumente de inregistrare
a situatiilor sociale in vederea aplicarii ulterioare a sistemelor de categorizare a
informatiilor pentru prelucrari empirice si interpretari teoretice.

2. ANCHETA SOCIOLOGICA reprezinta o metoda de cercetare a realitatii sociale bazata pe

tehnici interogative, adica pe tehnici de producere a datelor cu ajutorul intrebarilor puse de
investigator si al raspunsurilor formulate de subiecti (de persoanele cuprinse in ancheta).
Alaturi de interviu si de chestionar in anchetele sociologice se utilizeaza de cele mai multe
ori si observatia si studiul documentelor sociale, dar tehnicile interogative de obtinere a
datelor ocupa locul central in cercetarea de teren.
Problemele studiate cu ajutorul anchetei sunt foarte variate:
- fenomene subiective: credinte, aspiratii, opinii, atitudini, stari de spirit:
- fenomene obiective: saracia, conditiile de locuit, dotarea gospodariilor.
Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice se foloseste sondajul de opinie publica:
Sondajul de opinie publica este un tip de cercetare sociologica de teren care are scopul de a
cunoaste orientarea, centralitatea si intensitatea opiniilor impartasite in comun de diferitele
straturi si categorii de populatie.
Sondajele de opinie publica se bazeaza pe tehnici interogative (interviul si chestionarul) si pe
esantionare.
INTERVIUL SOCIOLOGIC este o tehnica de obtinere in scop stiintific a informatiilor prin
intermediul intrebarilor si raspunsurilor verbale.
Tipuri de interviu:
a) in functie de numarul persoanelor participante la schimbul de informatii:
- interviu individual
- interviu de grup
b) in functie de libertatea cercetatorului de a introduce in discutii teme noi si de a schimba
ordinea intrebarilor:
- interviuri structurate (in care intrebarile si temele se succed intr-o ordine dinainte stabilita)
- interviuri nestructurate (interviul clinic)
c) dupa modul de desfasurare:
- interviuri directe
- interviuri telefonice
Reguli de realizare a unui interviu: pentru a se face acceptat de populatie, operatorul de
interviu trebuie:
- sa explice scopul si obiectivele cercetarii;
- sa arate metoda prin care au fost selectate persoanele din esantion;
- sa declare institutia care gireaza cercetarea;
- sa-i asigure pe subiecti de anonimatul si de caracterul confidential al cercetarii.
In ceea ce priveste modul de punere a intrebarilor si de inregistrare a raspunsurilor sunt fixate
reguli ce trebuie respectate cu strictete. Adesea, pentru a usura munca operatorilor de interviu
sunt puse la dispozitia acestora asa-numitele ghiduri de interviu (lista problemelor ce
urmeaza a fi puse in discutie).
CHESTIONARUL SOCIOLOGIC reprezinta un ansamblu de intrebari sau imagini grafice,
ordonate logic si psihologic, care determina raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris, in
vederea rezolvarii unei probleme de interes stiintific.
Chestionarul sociologic nu reprezinta o gramada de intrebari puse la intamplare pe o coala de
hartie, ci are o structura logica (intrebarile se succed de la cele cu continut general la cele cu
continut particular), dar si o ordonare psihologica a lor, cu rolul de a “incalzi atmosfera”. La
construirea unui chestionar trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli: sa nu contina o
negatie, sa nu contina cuvinte abstracte, intrebarile sa nu fie plictisitoare, sa nu genereze
teama, sa nu provoace reactie de prestigiu, sa nu foloseasca neologisme, sa nu foloseasca
cuvinte prea lungi, e.t.c. Daca suntem convinsi ca nu se intampla asa ceva se trece la punerea
in pagina a intrebarilor, avand grija ca la final chestionarul sa fie corect si estetic.

3.STUDIUL DOCUMENTELOR SOCIALE: Un document social este un obiect sau un

text care ofera informatii despre viata sociala din prezent sau din trecut a colectivitatii
umane. Documentele sociale sunt urme ale faptelor sociale. Analiza documentelor sociale
este o observatie indirecta, dar nu numai textele ne ofera informatii sociologice, ci si
cladirile, uneltele de munca, spatiile construite, etc.
Dupa natura lor documentele sociale sunt:
- documente materiale (nescrise)
- documente scrise
La randul lor, documentele scrise pot fi cifrice (exprimate in cifre) si necifrice.
Documente cifrice: Recensamantul populatiei, ca tip de document cifric ofera posibilitatea
de a afla volumul total al populatiei unei tari, dar si anumite caracteristici sociodemografice.
Recensamintele se realizeaza o data la 10 ani si servesc la elaborarea politicilor sociale si
pentru prognoza sociala. La recensamantul din 1966 s-a introdus prelucrarea electronica a
datelor, ceea ce a sporit exactitatea rezultatelor. Alte documente cifrice: Anuarul Statistic al
Romaniei si buletinele oferite de Institutul National de Statistica ofera informatii cifrice
despre evolutia economica, demografica, sociala si culturala.
Documentele necifrice sunt de doua tipuri:
- oficiale (Constitutia, hotararile de guvern, legile promulgate de parlament si de presedinte,
actele oficiale);
- neoficiale (scrisori, jurnale intime, biografii sociale, literatura beletristica, fotografii, presa
scrisa sau audiovizuala). Ajuta la intelegerea vietii sociale.
Biografiile sociale, povestea vietii oamenilor, furnizeaza informatii nu numai despre cel care
relateaza, despre experienta lui de viata, dar si despre societatea in care a trait si s-a format ca
personalitate.
Pentru a avea o cunoastere cat mai exacta si mai completa trebuie imbinate informatiile din
documentele scrise si nescrise, cifrice si necifrice, oficiale si neoficiale.
4. EXPERIMENTUL SOCIOLOGICA este o metoda care se desprinde direct din
observatie. In principiu, experimentul presupune stimularea, determinarea unei reactii,
observarea si masurarea ei intr-un mediu controlat, fara interferente din exterior.
Experimentul consta in analiza actiunii unor variabile independente asupra variabilelor
dependente intr-o situatie controlata, cu scopul verificarii ipotezelor cercetarii. Prin variabile
independente intelegem factorii introdusi in experiment de catre cercetatori, iar variabilele
dependente reprezinta factorii asupra carora se exercita influenta variabilelor independente.
Prin control se intelege eliminarea tuturor factorilor care ar putea interveni in relatia dintre
variabilele independente si cele dependente si care ar putea conduce la concluzii gresite.
Pentru a verifica relatia cauzala dintre fenomene, se recurge arat la experimentul de laborator
(desfasurate in conditii artificiale, in spatii special destinate realizarii lor), cat si la
experimente de teren, in mediul natural de existenta al oamenilor (in clasa scolara, pe strada,
in institutii, etc).
ESANTIONAREA este procedeul de selectare a unui grup de persoane dintr-o populatie
data, astfel incat, acesta sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie. In anchetele
sociologice, ca si in sondajele de opinie publica nu sunt investigate toate unitatile sociale
(comunitati urbane sau rurale, familii sau persoane). Este posibil ca sa studiem doar o parte
dintre acestea, iar concluziile sa le extindem asupra tuturor unitatilor sociale avute in vedere
(universul anchetei), cu alte cuvinte, pentru a economisi timp, efort uman si resurse
financiare, apelam la esantionare.

Esantionarea este operatia de construire a unui “model redus”, adica a unui esantion, care
reprezinta o parte dintr-un intreg ce reproduce la scara redusa structura esantionului.
Volumul si reprezentativitatea sunt cele 2 caracteristici ale esantionului.
Exista 2 modalitati de esantionare:
- esantionarea aleatorie este esantionarea prin care se poate stabili marja de eroare sau
reprezentativitatea esantionului (corespondenta dintre structura esantionului si structura
universului anchetei. Marja de eroare +/-3 este considerata acceptabila; pentru a avea o astfel
de precizie in masurare trebuie ca esantionul sa aiba un volum de circa 1000 de persoane si
selectia acestora sa se faca dupa principiul sansei egale de a fi incluse in esantion. Practic, se
intocmeste, lista tuturor persoanelor dintr-o comunitate ca baza de esantionare si folosind un
tabel cu numere intamplatoare sau un pas statistic rezultat din raportarea totalului populatiei
la volumul esantionului, sunt selectate persoanele care vor fi intervievate sau unitatile sociale
care vor fi incluse in ancheta sociologica.
- esantionarea pe cote presupune stabilirea criteriilor de esantionare (caracteristicile cele
mai relevante ale unitatilor sociale) si includerea in esantion a persoanelor sau unitatilor
sociale proportional cu structura universului anchetei, dupa criteriile de esantionare fixate.
De exemplu, dorim sa aflam ce parere are populatia unui oras oarecare cu circa 250.000
locuitori despre o problema importanta cum ar fi iluminatul public. Ar fi neeconomicos sa
stam de vorba cu toti locuitorii (tineri si adulti), astfel vom construi un esantion pe cote si ne
gandim la caracteristicile sociale importante pentru problema pe care vrem sa o studiem, pe
care le reprezinta populatia din orasul respectiv (varsta, apartenenta la gen, ocuparea in
activitatile de munca).

DEFINITII:
Prin metoda (grecescul methodos=cale, mijloc) se intelege modul de cercetare, sistemul de
reguli sau principii de cunoastere si de transformare a realitatii obiective....sau drum al
gandirii in procesul de obtinere a adevarului.
Tehnica (gr. Tekhne= procedeu, viclesug) semnifica ansamblul de prescriptii metodologice
(reguli, procedee) pentru o actiune eficienta, atat in sfera productiei materiale, cat si in sfera
productiei spirituale, precum si in cadrul altor actiuni umane.
Procedeul este maniera de actiune, de operare cu instrumentul de investigatie (fisa de
observatie, ghid de interviu, chestionar, test).
Exemplu: ancheta este o metoda, chestionarul poate fi o tehnica, iar ca lista de intrebari el
reprezinta un instrument de lucru, procedeul este maniera in care se aplica instrumentul de
investigare (chestionarul, de ex.).