INGRIJIREA

PACIENTILOR CU
AFECTIUNI
CHIRURGICALE

PARTICULARITĂŢI
PRIVIND
PREGĂTIREA

PREOPERATORIE ÎN
INTERVENŢIILE
CHIRURGICALE

ASUPRA
APARATULUI
DIGESTIV

Probleme de
dependenţă
- durere
- greţuri, vărsături, stare
de denutriţie (cancer
esofagian, gastric,
stenoză pilorică)
- stare de disconfort
determinată de icter,
prurit (colecistită
litiazică)
- eliminări sanguine sub
formă de hematemeză,
melenă sau rectoragie
- constipaţie alternând cu
diareea
- disconfort anal (senzaţie
de golire incompletă a
rectului după scaun) în
caz de hemoroizi
- risc de dezechilibru
hidroelectrolitic, anemie

Obiective
- bolnavul să aibă stare
de bine psihic şi fizic
- bolnavul să fie informat
asupra necesităţii actului
operator şi să-l accepte
- să fie echilibrat
respirator şi circulator
- să nu prezinte semne de
deshidratare
- să aibă o bună pregătire
preoperatorie

Intervenţiile
asistentei medicale
1. Pentru pacienţii
denutriţi, cu dezechilibru
hidroelectrolitic şi
volemic (neoplasm,
stenoză pilorică,
abdomen acut, HDS)
- reechilibrare
hidroelectrolitică cu
produse recomandate, în
funcţie de natura
pierderilor
- recoltarea produselor
pentru examene de
laborator (sânge, urină)
- notarea zilnică a
bilanţului ingesta-
excreta, în funcţie de care
medicul stabileşte
reechilibrarea
hidroelectrolitică

2. Golirea tubului
digestiv-în intervenţiile
pe intestinul gros:
- 4-6 zile regim alimentar
nefermentabil, iar cu o zi
înainte de intervenţie-
regim hidric
- administrarea de
purgative şi clismă
evacuatorie înaltă
- dezinfecţia intestinului
se va face cu
chimioterapice
- în intervenţiile pe
stomac, duoden,
apendice, colecist-cu o zi
înainte de operaţie regim
hidric, cu 12 h înainte se
întrerupe alimentaţia,
seara şi dimineaţa se fac
clisme evacuatorii
- în stenoza pilorică, cu
3-4 zile înaintea operaţiei
se fac spălături gastrice

3. Pregătirea locală în
cazul fistulelor biliare sau
intestinale pentru
reintervenţie chirurgicală
constă în spălarea
tegumentelor din jur,
urmate de pansament
protector timp de 2-3 zile
înaintea intervenţiei.

PARTIC
ULARITĂŢI DE
ÎNGRIJIRE
POSTOPERATO
RIE
ÎN
INTERVENŢIIL
E
CHIRURGICAL
E PE TUBUL
DIGESTIV
Ş
I
 G
L
A
N
D
E
L
E

A
N
E
X
E

Probleme de
dependenţă
- durere
- imobilitate
- alimentaţie inadecvată
în deficit
- anxietate
- risc de complicaţii:
vărsături, balonare,
sughiţ, complicaţii
pulmonare, evisceraţie,
tromboflebită

Obiective
- bolnavul să aibă stare
de bine, fără dureri
- să fie echilibrat
hidroelectrolitic,
respirator şi circulator
- să-şi recapete
independenţa în
mobilizare, să aibă o
bună postura
- bolnavul să se poată
alimenta pe cale naturală
- plaga operatorie să se
vindece fără complicaţii
 Intervenţiile
asistentei medicale
- poziţia bolnavului după
actul chirurgical este
decubit dorsal, iar în
seara zilei operaţiei-
poziţie Fowler
- mobilizarea bolnavului
se face precoce, pasiv şi
apoi activ pentru a
preveni tromboflebita
- alimentaţia
postoperatorie se reia în
funcţie de segmentul
operat:
- în intervenţiile pe
esofag-alimentaţie
parenterală, timp de
câteva zile, se reia treptat
cu regim hidric apoi
semiconsistent, iar după
14 zile se ajunge la o
alimentaţie completă
-în intervenţiile pe
stomac-primele 2 zile
alimentaţie parenterală, a
3 a zi regim hidric (4
linguriţe de ceai la 1-2
ore), a 4 a zi se măreşte
cantitatea de ceai, se
adaugă supă strecurată de
zarzavat, a 5 a zi se
introduce iaurtul, brânza
de vacă, oul fiert moale,
pâinea. După o
săptămână-alimentaţia
completă pentru operaţia
de ulcer
-în intervenţiile pe
intestinul subţire-
apendicectomie-în ziua
operaţiei-alimentaţie pe
cale parenterală, ziua 1 se
reia alimentaţia treptat-
regim hidric,
hidrozaharat, lactat, în a
3a zi se ajunge la
alimentaţie completă
-în intervenţiile pe
intestinul gros- o
săptămână dietă hidrică
fără reziduuri alimentare:
ceai, supă strecurată,
după care se trece la
alimente semisolide
- în colecistectomie
alimentaţia se reia ca şi în
boala ulceroasă,
excluzându-se grăsimile
- intervenţiile pentru
combaterea unor
complicaţii mai frecvente
în intervenţiile
chirurgicale pe tubul
digestiv:
- în caz de
vărsături: se evacuează
staza gastrică prin sondă,
după care se face
spălătură, cu presiune
redusă. Pe cale
injectabilă se
administrează torecan
- în caz de balonare
se introduce tubul de
gaze 20-30 min;se
administrează miostin
i.m.
- în caz de sughiţ
se aplică punga de gheaţă
în regiunea epigastrică
sau se injectează i.v. 20-
60 ml de soluţie
hipertonă de Na Cl (20%)
- pentru prevenirea
complicaţiilor pulmonare
se face mobilizare
precoce, gimnastică
respiratorie. Preoperator
se vor trata infecţiile
pulmonare existente
- evisceraţia-se
poate produce la sfârşitul
primei săptămâni
postoperatorii datorită
tusei, strănutului,
vărsăturilor. Se previne
prin comprimarea plăgii
cu mâna în timpul acestor
acte- îngrijirea plăgii
operatorii-se face ca şi în
alte tipuri de intervenţii
chirurgicale (tubul Kerr
se scoate din coledoc la
12 zile după
colecistectomie de către
medic)
- în intervenţiile de
hemoroizi se schimbă
primul pansament sub
anestezie (e dureros).
După fiecare scaun şi
până la vindecarea
bolnavului va face baie
de şezut pentru igienă şi
confort
- educaţia bolnavului
pentru a păstra regimul
alimentar la domiciliu în
caz de gastrectomie,
colecistectomie,
gastrostomie şi
colostomă (Ghid)