Metafora trenului

Oana Maria Popescu (2010)

Te odihnești pe scaun,… cu ochii închiși,… instalat(ă) confortabil… și s-ar putea

chiar să observi cum,… din când în când,… ochii parcă doresc să se deschidă… și
asta este foarte bine… pentru că nu aș dori să intri în transă,… să te relaxezi… prea
repede… Este cu atât mai ușor… sau mai degrabă,… îți va fi cu atât mai ușor… să
lași să se dezvolte, … să simți acea senzație din umăr… sau dintr-o mână,… din
ceafă,… din braț… sau din picior,… în timp ce continui să asculți vocea mea,… în
timp ce auzi sunetele din încăpere… și sunetele de afară,… din alte încăperi,… în
timp ce te relaxezi… Iar în timp ce ești foarte atent(ă) la modificările senzațiilor din
umăr,… braț,…mână,… ceafă,… picior… și te întrebi dacă vei fi capabil(ă) să intri în
transă,… să te relaxezi,… conștiința ta a și început să se lase purtată,… să se scufunde
în timp… și lași corpul tău să se relaxeze… și lași gândurile să se relaxeze… odată
cu corpul,… chiar fără a ști pentru moment… cu cât mai bine… și cu cât mai
confortabil… te vei putea simți… Fiecare dintre noi … a trăit mai repede… sau mai
încet… experiența ațipirii în fața televizorului… atunci când încerca să urmărească cu
atenție acțiunea de pe micul ecran,… închizând doar pentru moment ochii,… pentru
a-i odihni … și ascultând în continuare muzica,… ascultând în continuare vocile,…
stând așa, așezat(ă),… instalat(ă) foarte confortabil și relaxat,… atunci când un cuvânt
sau o replică… sau un sunet… îți evocă o anumită amintire… și te scufunzi (…) și
visezi câtva timp (…) și revii din nou la cuvinte… și te scufunzi iar (…) și visezi iar
(…), până când cuvintele și muzica se contopesc într-un sunet liniștitor,…într-un
fundal sonor… pentru gânduri,… pentru visare,… în timp ce inconștientul tău
continuă să audă… tot ceea ce-ți voi spune… pentru că știi dintotdeauna… cu cât este
mai ușor să înveți ceva,… să înțelegi ceva,… atunci când ești relaxat(ă)… deși nu aș
dori să te relaxezi prea profund încă de la început… pentru că,… pentru moment,…
este mult mai important pentru tine să recunoști micile schimbări,… acele minuscule
modificări,… abia sesizabile,… din respirația ta,… din pulsul tău,… acele modificări
ce se regăsesc în relaxarea feței,… în senzația de confort (…) și de securitate (…) care
te cuprind,… iar inconștientul tău va dori poate… să-ți relaxeze degetul mic… înainte
ca această senzație să apară în degetul mare… sau poate pentru inconștientul tău…
încheietura mâinii tale… va fi locul cel mai potrivit pentru a începe relaxarea,… în
timp ce conștientul poate savura curiozitatea legată de întrebarea unde anume vor
apărea mai întâi aceste senzații… de relaxare,… de destindere…
Atunci când arunci o pietricică într-un lac… pe suprafața apei se vor răspândi iute
inele concentrice,… dar, chiar sub suprafața apei,… sub suprafața conștientului,..
pietricica se va scufunda… treptat… și în timp ce alunecă în jos,… trecând pe lângă
ființele… ce trăiesc în apă,… în timp ce se va scufunda,… trecând pe lângă vegetația
ce trăiește în apă,… alunecând lin,… ușor,… nimic nu va fi deranjat în jur,… atunci
când, ușor,…se așează pe fundul lacului liniștit,… și,… treptat,… chiar și inelele de
pe luciul apei se potolesc,… iar sub suprafața apei totul devine din nou calm,…
liniștit,… și poți tu însuți/ însăți să-ți recunoști capacitatea… de a reflecta
confortabil… într-un anume fel… la problemele care te frământă… Îți aduci aminte
de acele vremuri… când erai sigur(ă) că lucrurile se prezintă într-un anume fel… și,
deodată, ți-ai dat seama că ele s-au schimbat,… s-au modificat,… au devenit ceva cu
totul diferit,… ca atunci când, copil fiind,… descopereai că lampa era lampă,… sau
învățai care era diferența între casă și masă… schimbând ceea ce credeai înainte cu
ceea ce învățai acum,… cu noi sensuri,… noi modalități de a acționa,… și mă întreb
dacă aceste senzații noi,… dacă aceste senzații hipnotice… legate de relaxare… vor
rămâne aceleași,… nemodificate,… sau dacă vor continua să se aprofundeze,… în
timp ce acum încerci să-ți aduci aminte tot ceea ce ți-am povestit,… despre acele vise
din fața televizorului,… despre acele pietricele… care se scufundă în lac,… uneori
mai repede,… alteori mai încet,… despre acele amintiri din copilărie,… legate de
lucruri ce par a fi una… și se transformă în alta,… de sensuri,… de senzații,… care se
modifică… uneori mai repede… alteori mai târziu…
Şi stând aşa, ...complet relaxat(ă),... vom porni astăzi ... într-o călătorie cu trenul....
Desigur ai mai călătorit cu trenul... şi cu siguranţă ai mai auzit poveşti despre Orient
Expres,... acel tren care călătoreşte prin întreaga Europă,... cu destinaţii exotice,... o
călătorie de plăcere.... Aşa că stai instalat(ă) în tren,... trenul tău special,... Expresul
Tău Personal, ....a cărui scop ....este rezolvarea problemelor tale .... Auzi zgomotul
monoton al trenului ...care se îndreaptă spre destinaţia lui ....şi ascultând zgomotul
monoton ....şi liniştitor ....te relaxezi din ce în ce mai mult,... pe măsură ce trenul se
îndreaptă spre destinaţia lui ....– sursa problemelor tale,.... și te scufunzi din ce în ce
mai mult ....pe măsură ce porneşti în această călătorie..... Aşa că te uiţi pe
geam, ...admiri peisajul, ....lucrurile pe lângă care treci,... şi uitându-te pe geam
afară ...vezi deodată un obiect,.... sau o persoană,...sau poate un lucru mai puţin
obişnuit.... Îl vezi acum din depărtare... şi imaginea se clarifică,... din ce în ce mai
mult, ...pe măsură ce trenul se apropie de acel lucru, ....sau de acea persoană, ....şi aşa
cum se întâmplă ....atunci când când călătoreşti cu trenul ... şi priveşti afară, ....pe
geam, ....perspectiva ta asupra acelui lucru ...se schimbă şi ea.... Desigur ai mai trăit
acest lucru: ....de exemplu când te uiţi afară,... pe geamul trenului... şi vezi o casă,...şi
întâi o vezi dintr-o parte, .....apoi începe să se vadă partea din faţă a casei.... şi
apoi, ....pe măsură ce trenul merge tot înainte, ...vezi pe cealaltă parte laterală a casei...,
şi dacă întorci capul, ....privind înapoi, ....vezi şi partea ei ascunsă, ...spatele casei. Şi
tot aşa,... apropiindu-se acum ...acel lucru sau persoană specială,... o vezi din toate
unghiurile, ...pe măsură ce trenul se deplasează...şi perspectiva ta se schimbă,... vezi
faţete...şi aspecte ...pe care înainte nu le vedeai... şi pe care acum le observi, ...poate
cu uimire, .... sau poate sunt aspecte pe care le cunoşteai deja ....şi acum le poţi
observa mai în amănunt....Şi treptat, ....pe măsură ce trenul avansează spre destinaţia
lui, ...spre destinaţia ta, ...priveşti în continuare pe geam; ....văzând peisajul... şi poate
alte lucruri, ....sau persoane,.... obiecte,.... fiinţe, ....şi le priveşti din toate
perspectivele, ...pe măsură ce trenul trece pe lângă ele,... auzind în acelaşi timp
zgomotul monoton al trenului ..iar eu te voi lăsa în liniște un timp... pentru a putea
sesiza... toate aspectele călătoriei...
(se lasă 1-2 minute)
Iar acum știi... că te apropii de destinaţia ta, ....eşti tot mai aproape... şi aştepţi deja cu
nerăbdare ....şi curiozitate ...ca trenul să se oprească,... ştiind în acelaşi timp ....că se
va opri într-o gară ...pe care nu o cunoşti,... dar care într-un fel îți este foarte
familiară... și în care te vei simţi în deplină siguranţă.... Şi într-adevăr... trenul începe
deja să încetinească, ....tot mai mult... şi mai mult... şi într-un final ...se opreşte în
gară.... Te ridici de pe locul tău... şi cobori din tren... știind că aici vei găsi... sursa
problemelor tale... și păşeşti pe peronul gării... şi te uiţi să vezi ...cum se numeşte
gara, ...ce scrie pe acea tăblie de pe clădirea gării..., ce nume poartă această staţie ...a
surselor problemelor tale.... Aşa că priveşti apoi ....de jur-împrejur ....pentru a vedea
ce te înconjoară,.... ce se află acolo, ....ce obiecte,... lucruri sau persoane, ...simţi
mirosurile specifice acelui loc, ....auzi sunetele din jur,... pipăi textura lucrurilor care
te înconjoară, ...vezi dacă este zi sau noapte, ....lumină sau întuneric ....iar eu te voi
lăsa un timp în liniște... pentru a putea explora gara...
(se lasă 1-2 minute)
Și cum priveşti de jur-împrejur, ....cu curiozitate, ....fiind în acelaşi timp în deplină
siguranţă,... îţi dai seama că trenul care te-a adus în această gară ...a plecat... şi că nu
mai este nici un tren pe peron ....așa că trebuie să aştepţi un altul.... Iar în acel moment
observi, ....undeva în partea dreaptă, ...o casă de bilete, ...aşa că te îndrepţi spre ea...
Ajuns(ă) acolo,... în faţa casei de bilete,... priveşti spre ghişeu ...şi acolo se află o
persoană care... îţi va da un bilet... – un bilet foarte special ...pe care îl vei putea folosi
aşa cum doreşti... şi pentru a obţine acest bilet ...tot ce trebuie să faci ...este să întinzi
mâna spre ghişeu... şi să te gândeşti unde doreşti să ajungi, ...unde anume doreşti să te
poarte trenul mai departe... Aşa că ai acum biletul tău special, ...pe care îl poţi folosi
aşa cum doreşti, ...un bilet pentru tine... şi uitându-te la acest bilet ...poţi observa ce
scrie pe bilet, ...sau poate este un simbol desenat pe el,... sau poate că biletul tău are o
formă specială,.... sau o culoare anume... Şi indiferent de simbolul acestui bilet,... ştii
cum că ai acum ...asupra ta un bilet pentru a face ceea ce dorești..., cu ajutorul căruia
îţi poţi chema oricând resursele să îţi vină în ajutor, ....ştiind că tot ce ai de făcut
pentru aceasta... este să-ţi aminteşti cum arată biletul tău,... pentru a accesa resursele
care îţi sunt necesare în acel moment... Astfel încât,... ştiind acum toate aceste
lucruri,... observi că trenul cu care urmează să pleci a sosit...... şi te poţi urca în el
pentru a ajunge acolo unde îți dorești... și te urci în tren,... trenul se pune în mișcare...
iar tu te uiți din nou pe geam... și vezi lucruri..., persoane... sau obiecte deosebite... pe
care le poți observa din diverse puncte de vedere... și știi care este destinația ta,... dar
pentru moment...drumul te readuce în această încăpere,.... pe acest fotoliu, ...pe care te
regăseşti instalat(ă) confortabil,... auzind din ce în ce mai clar sunetele din încăpere...
şi sunetele de afară, ....din alte încăperi,... simţind textura fotoliului în care eşti
aşezat(ă),... energia revenind treptat în braţe, ...în picioare,... în întregul corp,... din ce
în ce mai mult, .... cu tot mai multă energie creativă, ...astfel încât eşti din ce în ce mai
treaz(ă),...mai alert (ă), ...pregătit(ă) pentru ziua care urmează,... astfel încât oricând
eşti pregătit(ă) pentru acest lucru ...te voi ruga să deschizi ochii acum...