12.8.

TRAUMATISMELE MEMBRELOR
Dintre
traumatisme, în general, 75% intereseaz extremitäile
Agentii vulnerani pot determina:
leziuni osteoarticulare (entorse, luxaii,
leziuni ale prilor
fracturi).
moi (plgi, rupturi
musculare, tendinoase. lipanma.
leziuni neuro-vasculare (leziuni ale nervilor
_i
Rareori aceste leziuni apar izolate: de obicei sunt vaselor).
fesuturi (os, mu_chi etc.). multiple, interesând mai
ligamentare)
în funcie de mecanismul de multe
osteoarticular deosebim:
producere traumatismului asupra sistem
a

SIstemului
traumatismele directe (leziunea, fractura survine la
aproape de locul unde a acionat locul sau foo.
agentul traumatic) foarte
traumatisme indirecte: leziunea, fractura survine la
actiune a forei traumatice. distan de locul de
Mecanismul indirect de ruptur a unui
articular etc.) se poate exercita prin: fesut (os, mu_chi, ligament, capsula
mi_cri violente de indoire, de
presiune, de rsucire. traciune, de
Leziuniposttraumatice pot s intereseze osul, care se poate rupe
pot s intereseze articulaile, dând entorse,
subluxaii (fractur) si
sau luxaie
poate coexiste _i o fractur. Este a_a-numita
s sau luxaii. Alturi de entorsä
Aceste trei tipuri de leziuni fractur-luxaie articular.
(fractur, entors, luxaie) sunt uneori foarte
diagnosticate la locul accidentului sau într-un cabinet medical. greu
Exist totu_i semne care de multe ori
leziunii pe care o are accidentatul. pot s informeze destul de exact asupra

12.8.1. Fracturile
Prin fractur înelege
aprut
se
în urma unui traumatism.
o
întrerupere total sau parial a
continuittii unui os.

Fractura nu este numai un simplu accident

un
traumatic, cu repercusiune local,
proces patologic complex, care
angajeaz întreg organismul. Fractura este deci i
o boal general (dereglri
intermediul sistemului nervos).
posttraumatice generale), declan_at mai ales prin
In mod clasic, fracturile se împart în:
fracturi închise (segmentele osoase sunt
acoperite integral de piele)
fracturi deschise (tegumentul _i straturile de sub el au fost lezate fie
agentul vulnerant, fie de fracturile osoase - dinuntru în afar - _i osul ajunge aem
contact cu exteriorul).
Fr s insistm
asupra tipurilor de fracturi (considerând c noiunile de Daza
sunt cunoscute), amintim doar c exist:
fracturi incomplete (in care linia de fractur nu intereseaza 04
circumferina osului),
fracturi complete (cu dou segmente
mici), situaie în care fractura se
sau cu mai multe fragmente mai
nume_te cominutiv,
fracturi fär deplasare (când nu a avut loc deplasarea fragmentelor
osoase),
fracturi ele
deplasare (când fragmentele
cu
osoase sunt deplasate l
longitudinal, lateral, prin rsucire etc.).

312
 Fracturile inchise

12811

Semne clinice generale (vezi semnele _ocului traumatic)

semne locale, care se impart la rândul lor în semne
8 I . S i n p t o -

si
matologie

de probabilitate _i de certitudine.
.Semne locale de probabilitate:
durerea, ap rut din primul moment, poate avea sediul
in focarul de fractur sau pot aprea dureri reflectate, ca
de exemplu: durerile retlectate la genunchi, pe care le
acuz bolnavii cu leziuni primare ale _oldului. Pentru
precizarea diagnosticului de fractur uneori este nevoie
s provocm durerea: astfel, durerea în punct fix se
depisteaz pipind regiunea cu un deget din aproape în
aproape. Vom provoca o oarecare durere, care arat
suferinta prilor moi traumatizate; in clipa în care
degetul ajunge la locul unde este fracturat osul, bolnavul
va acuzao durere mai vie.
O alt manevr util, mai ales în depistarea fracturilor
pariale (ce se pot confunda cu entorsele) este tehnica
provocrii durerii prin presiunea la distan. De
a unei fracturi de meta-
exemplu,
tarsian:
punerea in axeviden
în
se apas pe degetul corespunztor (fig.
12.27). (In acelea_i condii, durerile dintr-un focar de
fractur costal se exacerbeaz atunci când se solicit
intregul arc costal, prin apäsare pe stern.),
echimozele pot fi comune _i în entorse, contuzii sau
luxaii. Spre deosebire de cele din entorse, în fracturi |
echimozele apar tardiv;
deformarea regiuni

12.27-Fractur de metatarsian.

313
 scurtarea segmentului anatomic (comun
luxai); _i unor
impoten funcional.
Observatii. Când osul fractureaz in anrou
se
sau în interiorul uneiarticulaii, suferinta s erea
de sub luvcon
fund u_or cu suferina dat de entors,
_i uneori chiar de luxaii. luxaii
Semne locale de certitudine
mobilitate anormalà (existena unei
aceasta nu exist în mod mi_cri undee
normal);
crepitaiile osoase (frectur osoas) se constatä
odat cu provocarea mobilitii
anormale. Aceastä
frectur este aspr, se
percepe atat la màn, cât _i la
auz.
Vor fi avute în vedere doar dac se
percep în mod
întâmpltor, fiind interzis
provocarea lor cu scop
diagnostic.
lipsa transmiterii mi_crilor dincolo de fractur
mi_care pe care bolnavul o poate face într-o (o
segmentului fracturat parte a
nu se transmite celeilalte
pri);
întrerupere (net, constatabil) a continuitii unui os
(exemplu rotul rupt în dou). Bineînteles c
examenul radiologic numa
poate certifica fractura, ofer1nd
_i detalii asupra tipului fracturii.
De
reinut: uneori aceste semne nu in mou
evident. Deci, dac apar
victima acuz dureri mari pe
traiectul unui os
_i membrul afectat nu pare e
format, nici în timpul
primului ajutor _i nici a
tarziu, nu trebuie s executm
tite pentru a toate manevrele amu
pentru c
ne
convinge asupra diagnos
riscm ca mobilizând o fractur
plasare sä-i tard
rupem periostul _i s
mentele osoase, deplasamboli sau
complicând
putem leza esuturile moi
astfel evol
din jur (mu_chii ree onali
Primul ajutor tendoanele, nervii, vasele tul).
Primul ajutor are ca sanguine, tegumen
dentatului, atunci cândprim obiectiv salvarea vielVorbind
aceasta este
despre traumatismele
matismele
ameninain trau
membrelor, pericol viuai 0asivd
extremitilor îl constituie hemoragia masiva
$i infeciile hemo tor vo
i t o r vor

trebui deci sgrave. Primele gesturi de

pri" he

urmreasc
mostazei, a toaletei executarea imeud
_i pansrii plâgilor.
314
 .Imobilizarea provizorie a fracturilor (vezi
Imobilizri) are scopul diminurii durerilor capitolul
(important
pentru prevenirea instalrii _ocului) _i evitarea com-
plicriileziunilor initiale.
Pregtirea bolnavului pentru transport.
Observatie. Având în vedere c la locul accidentului
primul ajutor îl acord unui traumatizat, de cele mai
multe ori, cadrele sanitare medii, este
acestea s fie bine instruite, cu
obligatoriu ca
notiuni suficiente de
asisten de urgen (asisten înainte de sosirea me-
dicului _i asisten in locul medicului =
Frielin).

12.8.1.2. Fracturile deschise

Fracturile deschise sunt fracturile în care segmentele osoase fracturate comu-
nic direct cu exteriorul.
In aceste cazuri, odat cu fractura, se produc _i leziuni de diferite grade ale
prilor moi (tegument, mu_chi, aponevroze, vase, nervi), care devin poart de intrare
pentru microbi. De_i nu comport un risc vital imediat, infectia osoas este cea mai
redudabil complicaiea fracturilor deschise, datorit dificultjii deosebite pe care le
ridic in calea
vindecri.
Fracturile deschise pot fi produse fie din interior spre exterior, leziunile fiind
provocate de capetele tioase ale fragmentelor fracturate, fie din afar înuntru, când
Sunt determinate de violena impactului cu agentul vulnerant (obiecte dure, tài04sc
gloante etc.).
Deschiderea focarului se face, de obicei, odat cu producerea disconti-
AUai osoase, dar, exist cazuri în care un capt osos perforeaz pårile moi intr-un
dOlea timp. Uneori aceasta se datoreaz manevrelor incorecte de prim ajutor sau
transport

Fig. 12.28.
fractur din Deschiderea focarului de
interior spr
spre exterior, leziune
determinat de capetele
mai tioase. fracturale

315
 12.8.1.2.1. Simpto- Este aceea_i ca _i a fracturilor inchise, la care se.
matologie simptomele provocate de prezena plgii:
rare etc. durere, sån
12.8.1.2.2. Primul O fractur deschis este o
urgen care trebuie rezolyatat
ajutor integral în primele 6 ore de la accident.
.indeprtarea complicaiilor
generale _i locale, cars
amenin viaa
traumatizatului (stoC are
cardiorespirator
embolii, hemoragii externe etc.) dac este cazul.
Imbrcmintea sau încltmintea din segmentul rnit vor
fi tiate cu un cuit, lam, foarfec etc. pentru a nu
provoca suferinte inutile bolnavului. Plaga va f
inspectat (aspectul plgi1) pentru a constata dac exist
impuriti (pmânt, lemn, esturi etc.).
Atenie! Explorarea instrumental a plágii cutanate (la
locul accidentului), în scopul
precizrii comunicri
acesteia cu focarul de fractur este interzis.
.Toaleta fizic _i chimic a
tegumentului din jurul
(cu ap _i spun, degresare cu eter sau benzinplgii
dezinfectare cu alcool, tinctur de iod). _i
Toaleta fizic _i chimic a plgii:
se
îndeprteaz impuritile libere cu instrumente |
sterile,
se cur
plaga prin,_tergere" cu soluie de eter iodat
sau neofalin0,50%. Aceste soluii nu altereaz
vitalitatea tesuturilor sntoase spre deosebire de apa
oxigenat care poate altera tesuturile sntoase,
în de
caz
impregnri cu impuritti, plaga poate fi
curåat cu ser
fiziologic, cloramin 0,2% (2 tablete
la 1/2 1 ap), permanganat de potasiu 1/4000 de
culoare roz pal.
Atenie! Nu trebuie pudrate pl gile cu antibiotice.
S e mai sterilizeaz o dat
tegumentul în jurul plag
(alcool, tinctur de iod).
Se aplic comprese sterile (pansament). In caz a
hemoragii care intereseaz vasele mici, hemostaza
face cu un pansament
compresiv.
Inf_area se aplic în mod diferit, in funcie de regune
anatomicà in care existà rana.
Imobilizarea provizorie (vezi cap. ,,Imobilizrn).
S e face profilaxia antitetanic ; este o msur n,
de urgend
dar ea poate fi fcut
_i la e_alonul urmtor (dispeus
spital).

316