medicali

generali_ti
asisten i
medicale pentru
Tratat de ingrijiri fie
trebuie sa
cxamenului
dinaintea
din noaptca Bolnavul v a
sta 30
nu va fuma. Somnul c ruciorul.
va c o n s u m a
nimic _i s e va
face cu cel
nu bolnavului la sala
examinare
ambulatorii
vor sta in repaus
Iini_tit. Transportul înainte de prob. Bolnavii

minute in repaus (decubit dorsal) instalat

fi condus la
salon _i
puin1 or . va
bolnavul va fi ajutat
s se îmbrace,
tehnic :
Ingrijiri dup
examenul în foaia de
observa ie. linii i puncte pe
comod în pat. Se noteaz în densit i de semne,

rezultatelor: imaginea
ob inut
nterpretarea
sau
hârtie sau film scintigrafic. unor leziuni distructive
datorit
de fixare a substan ei
Incidente i accidente. Lipsa sau tumori.
lacunare în abces, chist
imlocuirea tesutului normal,
realizeazä imagini

SCORUL GLASGOw traumatism

a unui
destinat evalu rii gravitäii în faza iniial con_tient
cuantificarea nivelului de
Scorul Glasgow este

prognostic.
criteriu Se utilizeaz pentru
Cranian, liind un

în toate cazurile de confuzie, indiferent

de etilologie. un mijloc simplu
reprezint
In practica curent _i în special în urgente scala Glasgow
comatos.
_i rapid de evaluare a pacientului a fost conceput
de T'easdale i Jennett
Scorul Glasgow (Glasgow Coma Scale, GCS) dee
st rii de con_tien . Scorul cuprnde trei categorii
(1974) pentru a stadializa tulburärile însumatä
motor _i r spuns verbal) a c ror punctare
rspuns (deschiderea ochilor, rspuns
maximum 15), ca în tabelul de mai jos:
genereaz scorul total (minimum 3,

CRITERI PUNCTA
PARAMETRI
1.DESCHIDEREA spontan ;
OCHILOR (0) la stimuli verbali; 3p
la stimuli durero_i;
absentà, chiar la presiune supraorbital . 1p

2.RASPUNSUL la comand simpl; Op

MOTOR (M)
råspuns motor prin localizarca stimului dureros;

ràspuns motor prin retragerea unui nembru sau a ambelor,

la stimulare dreroasa;

rspuns motor prin flexie anornialà (fàr orientare spre locul

dureros)3p
-

a unui membru sau a ambclor nembre superioare, la stmuiarea

tureroaså,

i raspus notor prin extensla uembrulii ia stinmularea duieroasà,

2p
C raspuns notor
3.RASUNS p
aiaptat, aclent orIentat;
VEREAL{V)
ontuz (ràspunsuri neclare, pacient dezorientat).
iCDerent (ruvinte inteligibile).
p
neineligibil;
2p
avsent/1äràràspuns verbal.
1p

302
 medieali generaliyti
Tratat de ingrijiri medicale pentrm asistenti

Interpretarea rezultatelor
SSor 15 (maximum) normaal,
Scor 13 atectare cerebralà usoara:
Scor 9-12 alectare cerebralà moderatà:
Scor 8 atectane cerebral severd:
Scor s7 comà gravà:
=

Scor 3 = mmoarte rerebralà.

ASISTENTULUI MEDICAL iN SFÅTUIREA PACIENTULUI I FAMILIEI

ROLUL in ce mai popularà in abordarea
ngryurea imedical preventivà a devenit o arie din ce
sànàtate. Din ce în ce mai mult, od.atà cu expansiunea
gnii sanatati si in întregul sistem de tactorilor
ngriporatoare a äfectiunilor cronice la nivelul populaiei globale i cu rezistena
abordari
una dintre cele mai importante
patogeni la antibiotice. prevenia devine pe zi ce trece,
in sistemul de sånatate global.
medicalá primarà
Europene, trecerea la preventie si asistentà
la
Astrei. in statele liniuni
Un raport
de sån tate publice.
este tendinta cea mai importantà in abordarea servicilor de luat
pubticat la tinalul anului 2019 de Comisia European
include i cåteva aspecte majore
la vaccinare;
n calcul in aborúarea medicinei de prevenie, precum: cre_terea reticenei
o sabie cu douà täi_uri
a promovärii sànitätii i a prevenirii bolilor -
transtormarea digital
accesul la asistena medicala in
diterentele sociale. geogratice 1 financiare în ceca ce prive_te
mixul de
cà inovàrile în ceea ce prive_te
randul statelor UE. De asemenea, raportul evideniazà de
lucreazà în domeniul sntäii indicà un mare potenial
competente in råndui celor care
sånåtate.
sporre a rezilientei sistemelor de
varietate de metode pentru a educa populaia
Utilizand o
i pentru a evita bolile,
are în vedere îmbuntäirea
stàrii generale de sanåtate a
àsistenga medicalà de prevenie mai mari cu
a evita costurile din ce în ce
popu.atiei. Interesul este cu sigurantà dublu, pentru cronice. Asistenta medical
servicile de sànàtate i managementul medical al bolilor
stilul de via sån tos i asigur un tratament
preventivà intormeaz populaia, promoveaz
tampurtu pentru boli.
retormei asistentei medicale i în acela_i timp a
unui
In industria medical , apariia
care suferà de afeciuni cronice a dus la un rol nmajor pe care
numàr crescut de persoane

asistentii medicali au in prevenirea bolilor. Asistenii

medicali au sarcina de a îmbunätäti
recomandàri bazate pe dovezi, in timp ce incurajeazà persoanele care
sänätatea pacienilor prin
vin in clinici _i spitale sà primeascà
servici de prevenie, cum
ar fi screening-urile, consilerea
si medicamentele de prevenie. Prin educaia in domeniul sàntàii, asistenii medicali pot
mai mare de oameni sa se angajeze in stiluri de viaà s n toase.
nspira un grup

Consiliere _i educaie pentru sànátate

Exerciti fizice regulate. Asisteni medicali pot promova o activitate fizicà regulatà (de
rejecintà 30 de minute de exercitu fizuc. cel pujin cinci zile pe säptàmân) pentru a combate
l e cardiace, hipertensiunea arterial i alte boli, cum ar ti acidentul vascularcerebral,
$1 artrita.
Gestionarea greutàii. Exerciiul fizic incurajeazà i gestionarea greutài. lugrijirea
n t i à inciude mentinerea i controlul greutaii cu exerecitu fizice i obiceiuri alimentare
95 Pentru a preveni boi precum obezitatea, bolile cardiovasculare i osteoartrita
Evitarea tumatului _i a consumului de droguri. Pe längà amenintarea de dependen^
Rthatuiut si consumului de droguri, existà riscul de cancer pulmonar, emfizem _i alte

titaea moderatà a alcoolului. Educaia cu pnvire la electele consumuli de alcool,

ustarea precoce a unor boli precum ficatul hepatic, accidentul vascularcerebral
n 4 arterialà, pot creyte senmnicativansele de prevenire a boli.

303