Conservarea m â i n i Mâna tãiat ,,zboar'" adesea la distan de locul acci-

dentului _i trebuie cutat, curtat _i conservat.

.Mâna se spal cu ap de robinet.
Se învele_te într-o compres curat (steril).
S e introduce într-un sac de plastic _i se închide ermetic.
Acest sac se plaseaz în alt sac de plastic ce conine
ghea pisat sau cubulete de ghea.
P e perioada transportului, gheaa din sacul exterior tre
buie înlocuit pentru a se pstra o temperatur constant
pân la reimplantare.

Atenie!
Nu este permis ca gheaa s fie în contact direct cu mâna
(pericol de congelare).
Este contraindicat plasarea mâinii tiate direct în ser

(,,îneac celulele), în alcool (omoar celulele).

12.9. TRAUMATISMELE VASELOR I

HEMOSTAZA PROVIZORIE

Pentru o mai bun aplicarea msurilor de prim ajutor _i cunoa_terea

orientare în
amintim câteva noiuni
OCurilor deelecie pentru obinerea hemostazei provizorii,
eementare despre sistemul arterial _i sistemul venos.
au ca origine dou
trunchiuri principale: artera aort_i
0ate arterele din corp
artera pulmonar .
se curbeaz
formând arcul aortei
ra porne_te din ventriculul stâng,
aort
toracic ). pentru ca
se îndreapt în jos în fata coloanei vertebrale (aorta
da, vertebrei a IV-a
La nivelul
strb. diafragma, devin
aorta s
abdominal .
lo iliace comune (stängà _i dreapta) care la rändul
în arterele
aorta se bifurc
lor
Or se divid fiecare în dou ramuri artera iliac
-
intern _i artera
iliac extern ,

ultima ptrunzând în coaps sub numele de arter

femural .
ramuri
i
Din vor iriga gâtul _i capul. Aceste
aortic se desprind ramuri ce
comun (dreapt _i
sunt
unt: trunchi
trunchiul brahiocefalic, ce se divide în artera
carotid

Slânga) _i în
anga) artera Subclavicular (dreapt _i stàng).
Sistememul arterial este însoit de sistemul venos. vena jugular.
Aceasta se
de
Sângele venos
une_te ccu
uneste
venos de la creier, fat, gât este colectat
colecteaz sângele de la membre.
formànd

vena ubclavicular, aceasta

cav superioar, ce se deschide în
atriul drept. cu
venele iliace
împreun
Venele rmee l o r inferioare (vena
femuralä),
se
deschide in atriul
eune, formeaz
, forma cavä inferioar
care, de asemenea,
drept. Vena

321
 Deci: cireula ia mare începe din ventriculul stang i se continuá prin aortá
distribuind sângele oxigenat în tot organismul. Sängele se incarc cu bioxid de
carbon _i este colectat de cele dou vene cave (superioar i inferioar), care se
deschid in atriul drept.
Circula ia mic sau pulmonar începe din ventriculul drept, se continu prin
artera pulmonar, care dup ce se împarte în dou ramuri pentru cei doi plmani duç
Sangele neoxigenat la pl mâni. Dup oxigenare sângele este readus la inim prin cele
4Vene pulmonare, deschid în atriul stâng.
ce se
Orice leziune de vas determin hemoragie, adic ieirea sângelui in afara
patului vascular.
Cauzele care dau hemoragii sunt multiple, cele mai frecvente fiind trauma-
tismele _i rnile.
Traumatismele simple provoac leziuni ale vaselor mici, care se traduc clinic
prin hematoame sau echimoze superficiale.
Dac traumatismul este violent, se pot rupe vase sanguine mari, dând
hemoragii
exteriorizate sau neexteriorizate importante, pentru care trebuie luate msuri
terapeutice urgente.

12.9.1. Modalitile de clasifica

a
hemoragiile
A. In funcie
de locul unde se scurge
sângele se deosebesc:
hemoragia intern, când sângele se vars într-o cavitate seroas (hemotorax.
hemopericard, hemoperitoneu, hemartroz etc.) sau, prin fracturarea unor oase se
scurge printre esuturile vecine osului;
hemoragia externá, cänd sängerarea se face în afara
organismului
hemoragia exteriorizat, când hemoragia se face într-o
intestin etc.). iar eliminarea are loc cavitate (stomac,
dup câtva timp (epistaxis, hemoptiZic.
hematemez, melen, metroragie, hematurie).
B. in funcie de felul vasului care
sângereaz, hemoragille pot fi
hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se evacueaza "
timp scurt în cantitate mare.
Sängele care provine din artere are urmtoareic
caracteristici: â_ne_te din ran in jeturi întrerupte
culoare ro_ie aprins: (sincron cu sistola cardiac) i ar
hemoragii venoase: sngele iese în jet continuu
hemoragii capilare: sängerarea este _i are o culoare închisa.
hematoame; difuz, clinic apar echimoze sau

hemoragii mixte:
arterio-veno-capilare: apar în cazul cand
se rup dintr-o dat atat vene, cåt _i artere unui traumaisu
sau
C. In funcie de cantitatea de
capilare.
sånge pierdut deosebim:
grave. hemoragii mici, mjloci.
322