BoJiJe aparatului cardiovascular 3 93

,,.

ro -~fremodinamice (ca_u~e _me~3:1:1ice), compe?sarea se mentio~ o vreme in~e_Jungata,

ii ·';riatorWi hipertrofie1 $1 dtlataru tonogene. Cand ac_este ~ecam~D?e sunt depa$1t_e _a1:are
za -:-:-.:·. ·d . !decomne
• -s,tc!- TU - -:r'
nsat,. caracterizat
-
prin diJatare
.
m10gena cu rnanrea volumulm
. .
m1mii
.
az . :\ij .. cu cre$terea presiunii de umpJere (presnmea venoasa). Nu eXJsta msufic1enia
~n. .Jt~;,~ardiaca radi prezenta concomitenta a ~cestor_doua_ se~e. ~S~b straru_J metabol~c 1l
· -"~~ nstituie alterarea proteine]or contractile (actmom10zma). In msufic1enta card1aca
;.:·::;! :tabolica, miocardul este de ]a inceput afectat, dilat~rea.inim ii fiind de la in~epu~
;t'f ,ro.iogenii. Dilatarea nu este dec1 compensatoare. Nwmtorul comun al m sufic1ente1
-;;/ _;; ardiace bemodin.amice §i metabolice este reprezentat descaderea foqei de contractie
/:;,?.> · ~-_miocardu]ui, iar principal a consecinta a scaderii foqei de contraqie este scaderea ·
;~-.:~, ·c1ebitului cardiac. in afara de scaderea debitului cardiac, in insuficienta cardiaca
'I.;·,; stanga cre§te frecventa inimii, apar vasoconstricpe arteriala cu redistribuirea sange]ui
, __, "., :preferential spre organele de importanta vitala ( artere c~erebrale, c~ronare etc.),
-1 · staza :;,i hipertensiune venoasa in circulafia pulmonara. In final, se supraincarca
.. ventriculul drept, ceea ce duce la insuficienfa sa. insuficienta cardiaca dreapta este
:. -~caracterizata prin cre~terea fre·cvenfei cardiace, vasoconstri.qie arteriala cu
~: redistribuire a sangeJui, staza :;;i hipertensiuneyenoasa, cre§terea v olumului sangelui
-~ ·ci~culant, scaderea ~itezei de circulatie :;;i, in final, anoxie tisulara. Consecinta stazei,
i/ ·a bipertensiunii venoase :;,i a scaderii fluxului renal o ·constituie r etenfia de apa ~i
7-~. sare, cu aparifia edemeioi. Cat timp actioneaza mecanisme le d e compensare
.i..:~ ,.(hip.ertrofie, dilatatie, tahicard.ie) :;;i inima este capabila sa faca fata solicitarilor
:J:i obi§nuite, cardiopatia este compensata. Ca.nd simptomele ~i semnele insuficientei
-:?/:, -cardiace-apar 1a solicitari obi$nuite $i chiar in repaus, cardiopatia este decompensata.
~~i.
.,
3.13.1. lnsulicienfa cardiaca stanga
S e disting cauze hemddinamice - hipertensiunea arteriala, insuficien ta ~i sten oza
aortica, insuficienta $i boala 1nitrala - $i cauze metabo.lic·e $i inflamatoi:ii -· card:iop atia
• / . ischemica, carditele infectioase (reumatica, tifica, difterica), hipertiroidia etc . F acto rii
., precipitanti sunt cornuni diferitelor localizari.

~:· J. 13. l. l . ./nsuliden/o cordioca stonga ocuta #

p Se 1nan i fe s ta prin acc es e d e d ispd.ee cu caracter paroxistic - astm cardiac ~i

(. ede1n pulmonar ,acu t - $j s e dator eaza cre~terii r apide ~i intense a pre siunii in c ap i-
.. 'Jarele pulmon are, datorita reducerii br u $te a sangelu i evacuat d e inima st an g a (ven-
tri.c uJ sau a triu), fn condif.i.ile un ui d ebit n otmal a] ventncu lului dr ept. A duiliularea
masiva de s inge in capilarele pu1m onare cr e$te m ult p r e siunea in capilare, cu trans-
s udarea pfasmei fn aJv eoJe . C rizeJe d e ctispn e e p ar oxistica ap ar in ~ardio patii _hiper-
teruive, cardiopatii va lvula re ( stenoza $i insufi ci en ta mitrala. sten oza·$i insuficienta
aort.ica), cardiopatii iscb emice (i nfarct m iocardic , in special) $i sunt precipitate de
aritmii ·cu ritm rap id, sarcina, e forturi $i emotii putemice. A stmul cardiac apare de
obicei noaptea , la cateva ore dupa culcare · (une ori $i z iua, dupa emotii sau eforturi
mari). a re debut brutal, c u dispn ee polipn eica, resp ira fi e superficiala ~i z gomotoasa,
 ;;; ;~ -.
..-~ i t:'
Medicina interni pentru cadre medii
r, 394

sufocare , tuse $i nelini~te . Boln avul est~ inspaim

antat, palid ~i acoperit cu sudori
inainte. rezemat in maini, cu ~-,
~ ·,~t.~lt·i
Jl ;
reci. Sta pe marginea patului sau la fereastra, inclinat
re
1ii
l!i:i r1·
umerii ridicati. Dup a cateva minute accesul se tenn
insoiite .uneo~i de ~x~e ctoratie spumoasa ) aerata ~i
ina cu cateva cvinte de tl:ist'. . ~ /
rozata. in formel~ severe'. cri za
avul este aruoos, pahd sau , I :<;
·~~-l·
de astrn evolueaza catre edemul pulmonar acut. Boln
: il
lCa 1 cianotic, respirat,j.a este frecv enta ~i ~uierato are, cu
tiraj ) intrerupta de expectoratie .i A
inand in valuri sputa, pe gura ii ~ JI
JUt
1tei r rozata, spumoasa , abundenta. Uneori se ineaca) elim
pe nas. Criza poate ceda ·spontan sau s:far~i prin asfix
ie ~i moarte. Clin k, bolnavu l . '

f- escente §i la nivelul plamanilo( '

'
::tie este tahicardic ~i prezinta ritm de galop,jugulare turg
' Deosebirea dintre astm §i etle_ m
:rea raluri crepitante la baze , cu extindere spre varfuri.
fiind acela§i. Ed.emu) pulrrio-
aca este numai de intensitate ~i .durata, mecamsmul pato logic
e vasculare cerebrale, infeqii
elui nar acut poate aparea ~i la bolnavi necardia_ci: accident
de carbon, uremie etc. . .~:.
tc.), acute pulmohare, intox icati i cu gaze sufocante sau oxid .::ft
onar alveolar cu potenµal
ll"Ca -Edemul pulmonar acut. Aparitia acuta a edemului pulm
st~tice in ca~~3:e_l_e pulmonar~ ,. ,{\
este fatal se datorea.za eel mai adesea cre~terii pres it~i bidro
tem penneab1htatn membrane1 .,t
1 cu (insuficienta cardiaca stanga, stenoza mitrala) sau cre~
rior compensata, cu sau f'ara ·: 1?..'..
~elui alveolo-capilare pulinonare. La pacientii cu ]CC ante
uc la edem pulmonar,acut' · ··:
azei , antecedente cardiace, factorii precipitanti specifici cond .: · '
pa ~i cardiogen.
1sare Examen .fizic . Pacientul are aspectul de bolnav
grav, a§ezat rigid in §ezut, ; \· ~

e fi prezenta cianoza. Raluri '<

irilor tahipneic , dispneic , cu transpiratie marcata ; ·poat l
cardiac. Sputa este spumoasii.
entei pu.1.rnonare bilaterale ; poate fi prez~nt al treilea zgomot · ' ..:·•.
zsaia . $i sanguinolenta. · ·
Date de laborato r. In stadiile precoce, gaze le sang
uine arteriale indica scaderea; ''\.·.
apare hipercapnia $i aciderrna j ·
mai tarziu, in insuficienta respiratorie mai avansata ,
vasculara puhnonara, voal are ·. ;;,
enoza progresiva. Pe radiografia toracica se vede redistribtiirea ·:~ f
perihilar.
opatia difuz a a campuri lor pulmonare cu aspect de ,,fluture"
Tratamentul edem ului pulm onar cardiogen. Tera
pia imed iata, agresiva, est~f \i,
actorii
ie instituite aproape simu.l~ : · ~-~
obligatorie pentru supravieµiire . Unnatoarele masuri trebu
a intoarcerii veno ase. · ·r
1. Se a$aza pacientul in ortostatism, pentru reducere ...
2. Se administreaza 0 2 100% prin masca. .,!
diac ~i Factorii precipitanp ai .edemului pulmonar acut
sunt: tahi- sau bradiaritrnie
rgitatie mJtrala sau aoitici.~ ~
n cap1- acuta , infec~i, febra, IMA, hipertensiune severa, regu ti
;a (ven- tran sfuz ie de sange, sarci na),
acuta, cre$terea volumului circulant (ingestie de Na,
idism), embolism pulmonlr, ~;
nularea necesitati me~abolice crescute (efort fizic , hipertiro
.u trans- ere brusca).
tratament al ICC croriice incorect administrat (intrerup
ii _hiper- •.
.
1ficienta 3.13.1.2. Jnsuficienfo _cardioca stangii cronicii -<1
:in practica ~i se datore~te ,,
pitate de ·Este forma cea mai obi$nuita ~i mai des intalnita
in mica circulatie. Onii autori :·~.
apar e de scaderii debitului inimii stangi, cu staza ~i hipertensiW1e
asemanatoare , care apar i~'. ·
l eforturi
<listin g $i o insuficienta a atriului stang , cu simp t~me
rnotoasa, ~tenoza mitrala.
 Bo lile apa rat ulu i car dio vas
cul ar 395
?. Sim pto me fun c(.iona
le : dispn eea est e simptomul
, 0nstant ~i se caracterizeaza pri eel mai precoce ~i ce\ ma1
n respiratii frecvente ~i si1p erfi cia
) :,are la eforturi mari, apoi progre \e. La ince1) ut
.),e in ce mai mici. O forma de dissiv , pe masura cedarii mio cardului,
pnee de efo rt .este dispn eea vesper
la efo rturi din
~.-;dimineata, accentuandu-se spre ala , minima
seara, datorita sohcitarii ventriculu
,:.}nn ,timpul zilei . in formele avansa lui stang insufi cient
te de insufi cienta stanga, dispneea
_, {~olnavul luand o pozitie sem apare ~i in repaus,
i~ezanda, sprijinindu-se pe mai
·:i~i dispnee .se nume~te orl opn ee. ln cazuri multe perne. Aceasta
severe de ortopn ee, bolnav ii nu
J. :,i kca t in fotoliu sau pe marginea
patului - pozi\ie care mic~oreaza
pot dormi
',~;-. .efo rtu l respirator. Pe fon staza pulmonar a ~i
dul dispneei prbgre sive de efort,
,;.l: ,mari, ~i crize paroxistice. 0 for
ma particulara de dispnee - mt
pot aparea , la sol icit ari
~·~:.~, "bolnavii in varsta , cu ateroscle alnita 'in spe cial la
roza sau laJ:JOlnavii care primesc
-,~ :- este respirafia per iod ici i Ch opiacee sau sed ative
eyn e.;.Sto ckes , caracterizat a pri
t (10 - 30 de secunde) ~i polipn
ee. Dispneea devine mo derata
n alt eman\ e de apn ee
~/ ;decompenseaza ~i ventriculu sau dispare cand se
l drept ~i reapare c~nd ace sta
? trebuie om is faptul -ca dispneea unui se com pen sea za. N u
car diac po ate fi prov'b cat a ~i
<. i~;I
extracardiace: obezitate, sedent
.
arism, sarcina, cau ze nev rot ice
.de cau ze
·i{r Tusea este un alt semn frecve
nt de insuficient~ car diaca sta ng
, boli pulm on are .
II;,: stazei pulmonare, apare la efort sau no~ptea a. Se dat ore aza
/: o ~i est e de obi cei usc ata sau ins
cantitate mi ca de sputa He mo pti oti ta de
zia, sau spute hem op toi ce, se int
:~m
4 itrala sau in infarctul pulmonar. .
aln esc m
ste no za
·
if:, Semne fizi ce : cianoza - de obi
1: :.in m~rir~~ inimii _stangi , ~tm de
cei discreta. Sernnele car diova
~alop , pu~s alternant , suf lu sistol
scu lar e con sta u
ii afectmm1 de baza. Un eon sunt prezente ~1 ser ic ~pi cal ~i ~em nel e ..
nne pu lm on are : ralun sub crep1t
~ .·ba ze, un eor i hid rot ora x. Ex arit e la
am enu l rad iol og ic, EC G ~i exp
J
lo
com pletea za diagnosticul. lor ari le fun c\i on ale

~·- , 3.13.2. lnsuficienta cardiaca dreapta

l'·

'
•r'
,· •

3.13.2.1. lnsuficienfa cardi_acii dreaptii acutii

D enu m ita ~i cor(i p ulm on ar acu
t, ekte lill sin dro m cli nic pro vo cat
~i ins ufi cie nta bru sca a ini mi i de dil ata rea
drepte , dat ori ta ob str uarii bn1
·sau a un ora din tre ram urile sal tal e a art ere i pu lm on are
e. ·
Ce a mai fre cv en ta cau za ·est
e em b.o lia pu lm on ara, av an d
►trombofl ebitel e me mb rel ca pu nc t de ple car e
or p elv ine la bo lna vi im ob iliz
a\i la pa t un tim p ind elu ng at ;
.t rom bo fl ebi tel e po sto per ato
rii - ma i ale s du pa op era tiil e abd
rar em bo lii p lec ate din ini ma om ina le ~i pel vin e -, ma i
dre apt a (st eno za mitraUi , inf arc
t mi oc ard ic) . ·
R efl ex ele patolog ice , car e iau
na~ter e dat ori ta em bo lie i pu lm
de ob ice i, o hip ert en siu ne art eri on are , pro vo aca
ala pu lm on ara pa rox ist ica pri
ge ner ali zata pu lm on ara ~i, n va soc on str ictie
un eor i , tul bu rar i de irig a\i e
Ve ntticu )ul dre pt - inc apa bil co ron ari an a sau co lap s .
sa inv ing a bru sca hip ert en siu
ne pu lrn<;mara - dev ine
ins ufi cie nt ~i se dil ata .
 396 Medicina interna pentru cadre medii
violent ~i s e m anif t ·,
. •e un debut b ruta I· . - · ,,~
Simptome : cordul pulmona1 acut a, narian · d1spnee m terr.s
. . · tive c u caracter coro ' . '.J
prin : dureri precord1ale v JOlente. con.stnc · . . t ata· uneo n t use uscat
. . rfi . I . t h1cardJ e accen u , .
cu respiratii bru!;,te. rap1de !;,I •s upe icia e ,_ a . . .. Descori exis ta ~i stare de ~b
.
anx.ietate intensa. c1anoza; -
spu t e. he mopto1 ce·, J,pot1m11. .~
sau doar hipotensiurfe arteriala. . le unTiatoare: turgescctl -
. d I · Jmonar acut apar in ore , ,
Semnelefiz ice a 1e cor u UI pu . . l trO cardioara fice. S emnele
• • d I numa1 semn e e ec =· '
jugulara; hepatomega!Je ntm e ga op sau · ·
. . . .. c ~ d a ar constau ~ID tn' ada·. 1.·unghi,brutal.:•
mfarctulm pulmonar nu sunt obhgaton1. ,an P . ' _d tensJ·un 1·1· si su bicterenr
. . fi b ·I. on sea erea ~ ··
1
urmat de spute hemopto1ce !? puseu e n ' une · . spute n egric ioas'e . care
d - 12 ?4 d e ore ·!;,J constau m ruse. ,
zilele unnatoare. Apar upa - - _ fi b - eori subic ter exsu dat , SCSl
vascoase, aderente, s indrom de condensare pulmonara, e ra. un . .7-, ·,. : nee
pleural !;,i•opacitate pulmonara la examenul radiol_ogic . U . . b o lnaVtil se prin
Embolii le masive due la ex itus in cateva mmute sa u ore. neon , ,· .
vindeca fara sechel e alteori apare un infarct pulmonar._ . . b truat .· _·, infl1
' · · d - ea arte re 1 o s e-~p
Prognostic ul depinde de mas ivitatea enibol!ei , e manm · . · .resr
I • • \
d e repetarea emboli ei. \ rnic
hipc
3.13.2.2. lnsuficienfa cardiacii dreoptii cranicii . . . )•
· · d. · fi · t triculului drept ~1 caracten
. . ,. ..,'.
Este un siodrom c hmc ·provocat e m su c1en,a ven ·di ac
· - - ·
zat pnn staza venoasa generahzata. auza cea ma1 r - c - · f ecventa _ o const1tu1e msufi- ,,. ~ irev
cienta cardiaca stan ga care - prin hipertensiunea pulmonara provocata - . cre$t~ "c a .
munca ·
· ventncul-ulu1 · ma1· curan
' !;,I,
· d,rept ,. d sau ma1· +:: ·
=rz1u, acesta devine insufic1ent.
_ . k.
.. : g lot
doua cauza este reprezentata de hipertensiunea pulmonara produsa de b olile _
. po a1
pulmonare cronice, forma numita cord pulmonar cronic Ji prezen~atii sep~ra~:··,c. jug1.
Cauze mai rare sunt unele cardiopatii congenitale, cardiopatii doband1te ale 1rum11 -~
drepte, cardiopatii infeqioase, toxice sau metabolice , in caz de insuficienta cardiaca: · su l ,
dreapta, exista in general !;,i un anumit grad de insuficienta a inimii stangi, putandfi. ·
mul
prezente simptomele !;,i semnele acesteia din urma. Principalele sirnptome func:ti,onalt\ :.1
Trat
sunt: hepatalgie, resimtita' ca o durere surda in hipocondrul drept s au in epigastru;~.
mai ales cu ocazia mersului sau a altui efort fizic; astenie fizica $i intelectuala, precoce ;
ar.iu~
!;,I pronunlata; dispnee, variabila ca intensitate. Cele mai i mportante semne fizic~ ·;
sunt: cianoza, localizata initial la extremitari, generalizata mai tarzi u , tahicardie $i\ ..
marire a inimii drepte, uneori ritm de galop $i suflu sistolic funcponal in regiunea:,:.·;.
xifoidiana. Semnele de staza venoasa sunt caracteristice: turgescenta ajugularelor;,'·· sunt
cre!;,terea presiunii venoase, ficat mare !;,i dureros la palpare, frecvent edeme, uneon:,: vent
ascita sau hidrotorax. Deseori apar semne la n ivelul altor organe : fenomene dispep- ~ cel e
tice (greµiri , varsatu.ri), semne re nale (oligurie. n icturie), semne cerebrale (asteni~;":,, drep
· insomnie etc.), tromboze $i embolii. este
inter
3.13.2.3. Cordul pulmanar cronic
gene
Este hipertrofia ventriculara dreapta datorat a afectiunilor care altereaza functia-':
~i structur-a plamanului (O.M .S.). Apare dupa unele bob pulmonare cronice, $i 'ID;--.,; belo:
special dupa bronhopneumopatia cron ica obstructiv a. C e le mai obi$nuite cauze sunt: 2::- elect
-
,,_. -;