Sunteți pe pagina 1din 36

TRAUMATISMELE MEMBRELOR SI ALE BAZINULUI

TRAUMATISMELE BAZINULUI

Diagnosticul de prezumtie

Evidentierea durerilor locale


pe spinele iliace, crestele iliace, pube, arcada inghinala sau prin apasarea marelui trohanter

Contractura muschilor abdominali


Uneori asociata cu rupturi de organe abdominale (vezica,uretra,colon,vase mari abdominale,hematom retroperitonial)

Impotenta functionala relativaa membrelor inferioare(mersul imposibil din cauza durerilor)

Mobilizarea coapselor foarte dureroasa


Fracturile de acetabul se pot complica cu luxatia capului femural in bazin(abductie moderata, scurtare membru pelvin, disparitie relief trohanterian) Fracturile inelului pelvian(fracturi totale de bazin)apar:

scurtarea aparenta a membrului inferior datorita actiunii muschilor peretului abdominal rotatie externa

Disjunctie pubiana
la palpare spatiul gol creat de indepartarea oaselor pubiene

Primul ajutor

Sedarea bolnavului Combaterea starii de soc Transport in decubit dorsal obligatoriu pe targa Nu se practica sondaj uretral(risc creare cai false)

Tratament in spital

Examen radiologic pentru diagnostic de certitudine

Tratamentul ortopedic(fracturi fara deplasare sau deplasare minima)consta in repaus obligatoriu la pat intre 6 saptamini si 8 saptamini
Tratament chirurgical in fracturi cu deplasare sau disjunctii:
Extensie transosoasa supracondiliana cu 10 -15 kg timp de 45-60 zile Fractura de acetabul cu luxatie de cap femural se reduce daca e posibil ortopedic urmata de extensie continua 45 -60 zile;in caz de nereusita se practica osteosinteza chirurgicala urmata de extensie continua

Disjuncti asimfizei pubiene peste 3 cm are indicatii chirurgicale

Concluzie:frecvent aspectul radiologic al calusurilor vicioase contrasteaza cu rezultatele functionale care sunt bune

Tratamentul complicatiilor

Necesita adesea interventia corelata a ortopedului cu chirurgul si urologul Ruptura uretrei:cistotomie suprapubiana cu montare de sonda tip Pezzer Ruptura vezicii urinare impune laparotomie de urgenta,sutura vezicii si instalarea unei sonde vezicale sau uretrale.

Rupturile altor viscere abdominale sau a marilor vase necesita de asemenea laparotomie de urgenta si repararea chirurgicala a defectelor existente. In paralel se face tratamentul starii de soc

TRAUMATSMELE MEMBRELOR
Afecteaza in proportie de 75% dintre traumatisme in general

Agenti vulneranti pot determina:

Leziuni osteoarticulare(entorse,luxatii,fracturi) Leziuni ale partilor moi(plagi,rupturi musculare, tendinoase, ligamentare) Leziuni neurovasculare

In functie de mecanismul de producere al traumatismului deosebim:

Traumatismele directe(leziunea,fractura survine la locul sau foarte aproape de locul unde a actionat agentrul traumatic) Traumatisme indirecte(leziunea,fractura survine la distanta de locul de actiune al fortei traumatice).Mecanismul indirect se poate exercita prin miscari violente de indoire,de tractiune,de presiune,de rasucire.

Leziunile postraumatice pot sa intereseze osul


care se fractureaza sau intereseaza articulatiile sdind entorse,suluxatii sau luxatii.Relativ frecvent poate coexista o fractura cu luxatie.

Fracturile
Intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os in urma unui traumatism.
Fracturile pot fi:

postraumatice sau pe teren patologic (tumori osoase, metastaze osoase, osteoporoze)

Fracturile se impart in:


Fracturi inchise Fracturi deschise(tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de agentul vulnerant:din afara inauntru sau dinauntru in afara osul ajungind in contact cu exteriorul)

Fracturi
incomplete(intereseaza partial circumferinta osului) complete(intereseaza toata circumferinta osului,uneori cu mai multe fragmente situatie in care fractura se numeste cominutiva)

Fracturi cu deplasare atunci cind fragmentele osoase sunt deplasate in diferite pozitii

SIMPTOMATOLOGIE FRACTURI INCHISE


A.Semne de probabilitate

Durere la locul traumatismului sau dureri reflectate(ca cele la nivelul genunchiului in caz de leziuni primare ale soldului) Palparea la nivelul locului de impact provoaca durere Echimoze care spre deosebire de cele din entorse apar tardiv Deformarea regiunii Impotenta functionala

B.Semne de certitudine

Mobilitate anormala Crepitatii osoase Lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura Intreruperea continuitatii osoase Examenul radiologic CT, RMN

SIMPTOMATOLOGIE FRACTURI DESCHISE


Sunt fracturile in care fragmentele osoase fracturate comunica direct cu exteriorul
Intotdeauna se asociaza cu fractura si leziuni de diferite grade ale partilor moi (tegument,muschi,aponevroze,vase,nervi) care devin poarta de intrare pentru microbi,infectia osoasa devenind cea mai redutabila complicatie a fracturilor deschise Simptomatologia fracturilor deschise este aceasi ca si a fracturilor inchise adaugindu-se simptomele plagii, singerarii,etc.

Primul ajutor

Fractura deschisa este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele 6 ore de la accident

Indepartarea complicatiilor generale si locale care ameninta viata traumatizatului(soc cardiorespirator,hemoragii externe etc.)
Imbracamintea sau incaltamintea din segmentul ranit vor fi taiate(cutit,lama foarfeca)pentru a nu provoca suferinte inutile si apermite inspectarea plagii pentru a constata daca sunt impuritati(pamint,lemn,tesaturi) Interzisa explorarea instrumentala a plagii cutanate la locul accidentului Toaleta fizica si chimica a plagii cu apa si sapun si dezinfectare cu tinctura de iod

Indepartarea impuritatilor libere cu instrumente sterile Nu se aplica antibiotic local Se aplica comprese sterile,fasa compresiva in caz de hemorafii ale vaselor mici

Imobilizare provizorie(atele de scindura,kramer sau atele gipsate


Profilaxie antitetanica(poate fi facuta si la esalonul urmator) Transportul la spital pe targa cu blindete si atentie pentru a nu genera complicatii ulterioare(ruptura de vase si nervi,perforari de organe, etc.)

ENTORSELE
Este o leziune capsulo ligamentara data de o miscare fortata, anormala la nivelul unei articulatii
In functie de violenta miscarii avem:
entorse usoare sau de gr.I=intindere brusca a tesuturilor entorse grave sau gr.II si III=rupturi ale unora sau mai multor structuri conjuctive si ligamente periarticulare

Caracteristica entorselor este ca indiferent de gravitatea leziunilor existente in partile moi, oasele care formeaza articulatia ramin in pozitia normala si sunt integre

Semne clinice:

durere foarte intensa concentrata in punct fix la locul insertiilor capsulo-ligamentare interesate impotenta functionala relativa datorita durerilor edem local echimoza pozitia antalgica caracteristica articulatiei afectate (hidrartroza,hemartroza) diagnostic de certitudine de entorsa sau fractura doar prin examen radiografic

Masuri de urgenta

combaterea durerii cu antalgice imobilizare cu atele provizorii

entorsele usoare beneficiaza de simplul repaus regional plus aplicatii locale cu gheata sau apa rece

Contraindicatii:masaj,caldura locala sau mobilizare fortata a articulatiei

Masuri ulterioare

fasa elastica sau ciorap elastic 1-2 saptamini cu conditia sa nu fie prea strins in hemartroze si hidrartroze punctie articulara de degajare entorsele complexe necesita uneori tratament chirurgical in vederea refacerii tesuturilor articulare distruse dupa terminarea perioadei de imobilizare se incepe recuperarea funtionala (kinetoterapie)

LUXATIILE
Sunt definite prin parasirea raporturilor normale a extremitatilor osoase dintr-o articulatie 2 situatii: luxatie completa= suprafetele articulare nu mai au nici un fel de raport luxatie incompleta=exista un oarecare contact intre suprafetele articulare(se mai numeste subluxatie)

SIMPTOMATOLOGIE

Durere care se accentueaza la tentativa de miscare Impotenta functionala Tumefierea regiunii Deformarea regiunii

Hemartroze, echimoze subcutanate


Scurtarea eventuala a segmentului unde s-a produs leziunea

Parestezii, paralizii, usoara cianoza, datorita compresiunii pe vase si nervi


Este posibila scocierea cu fracturii(obligatoriu examen radiografic)

Primul ajutor

Transport de urgenta la un serviciu de specialitate(ortopedie) Reducerea sub anestezie(locala, rahianestezie, anestezie generala) Imobilizare in aparat gipsat In caz de esec al reducerii luxatia va fi redusa pe cale chirurgicala(singerinda) Asocierile de leziuni vasculare sau nervoase

POLITRAUMATISMELE
Afectiuni traumatice in care leziunile periferice(fracturi,plagi intinse,arsuri) sunt asociate cu leziuni viscerale ce pot determina tulburari ale functiilor vitale Consecinta unor accidente grave de circulatie, de munca, catastrofe naturale(cutremure,inundatii, surpari de teren)sau a folosirii armelo clasice sau mijloacelor de nimicire in masa

Accidentele de circulatie= peste 50% din totalul politraumatismelor Politraumatismul=cea mai frecventa cauza de deces pina la 40 ani

4 regiuni anatomice principale pot fi afectate


1.extremitate cefalica notata conventional cu C 2.toracele= T 3.abdomenul=A 4.aparatul locomotor=L care cuprinde membrele,coloana vertebrala si bazinul

In cazul leziunilor severe se folosesc majusculele (C,T,A,L) iar in cazul leziunilor se folosesc litere mici (c,t,a,l) Asocierea CT determina foarte des insuficienta respiratorie Asociare CA pune adesea probleme deificile de diagnostic multe din leziunile viscerale interne avind tabloul clinic mascat Asocierea CL majoreaza suferinta sistemul major central Prognosticul politraumatismului se agraveaza in masura in care asocierile sunt trilezionale:CTA,CTL,TAL ceea ce va determina si ierarhizarea conduitei terapeutice de urgenta in cele 4 etape fundamentale ale tratamentului politraumatizatilor(la locul accidentului,in timpul transportului,in camera de garda,in salon)

Masuri de urgenta la locul accidentului

Crearea unui baraj de securitate pentru a putea acorda primele ingrijiri in conditii cit mai bune Evaluarea rapida a situatiei pentru aprecierea alterarilor functiilor vitale si inventarierea leziunilor Stabilirea prioritatilor de prim ajutor Daca numarul ranitilor este mare se face un triaj primar si se hotarasc masurile pentru fiecare caz in parte solicitindu-se personal medical si ambulante in numar sporit

Prioritatile de interventie in ordinea urgentei vitale sunt:

combaterea insuficientei respiratorii acute, combaterea insuficientei cardiocirculatorii combaterea starilor grave de soc

4 tipuri de urgenta

Urgenta I cuprinde:
stopul cardiorespirator hemoragiile mari care nu pot fi oprite cu garoul (hemoragiile organelor interne)

Urgenta II cuprinde:
hemoragiile arteriale care pot fi oprite cu caroul amputatiile de membre plagile mari abdominale traumatizatii care si-au pierdut cunostiinta

Urgenta III cuprinde:


traumatismele craniocerebrale traumatismele vertebromedulare si de bazin fracturi deschise, plagi profunde

Urgenta IV cuprinde:

ceilalti traumatizati constienti, cei cu leziuni superficiale, fracturi ale mebrelor, toracice, alte fracturi care se pot imobiliza provizoriu si se pot temporiza

Transportul traumatizatilor
La cea mai apropiata si corespunzator dotata (specialisti,aparatura,instrumentar unitate spitaliceasca) In timpul transportului politraumatizatul se afla in permanenta supraveghere a cadrului mediu pentru a putea interveni prompt si eficace in situatia agravarii starii accidentatului

Transportul cuprinde:
pregatirea politraumatizatului pentru transport incarcarea lui pe targa si apoi pe mijlocul de transport pozitionarea accidentatulu pe targa potrivit leziunilor suferite

In timpul transportului se continua masurile de reanimare sau de prevenire sau combatere a socului prin:

oxigenoterapie protezare orofaringiana(pipa Guedel) aspirarea secretilor ventilare asisitata la nevoie administrare de analgezice si sedative perfuzii cu substituenti sau solutii cristaloide

MARE GRESEALA din dorinta de a transporta foarte rapid bolnavul se apeleaza la primul vehicol care iese in cale!

Este preferabil pierderea chiar si a unei ore pina la sosirea unei ambulante care sa transporte in conditii corespunzatoare

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE

S-ar putea să vă placă și