Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat Laborator 1
Încălzirea unui conductor la trecrea curentului electric de
conducție – Efectul Joule-Lentz
Grosu Letiția-Camelia
Drăgan Georgiana-Oana
Grupa 1446
N=3
Octombrie 2022
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
Efectul Joule-Lenz
1. Conducția electrică
În rezolvarea problemei de conducție electrică s-a creat în programul COMSOL un pătrat cu
latura de 1 metru și un cerc în interiorul acestuia, la intersecția diagonalelor pătratului, cu raza
de 0.3 metri.
Diferența de potențial a fost aflată aplicând condițiile la frontieră astfel:
- condiția de izolare termică a fost impusă laturilor de sus și de jos
- condiția de izolare electrică a fost impusă celor 4 arce de cerc
- potențialul electric V=0.13 [Vî (V=0.1+N/100 [V]), unde N = 3] a fost impus laturii din
stânga pătratului și potențialul electriv V=0 laturii din dreapta
S-au definit constantele din meniul Options (r0=1.754e-8, T0=293, beta=0.0039), iar apoi s-
a definit conductivitatea electrică ca funcție de temperatură (Scallar expressions):
Eq. 1.1
În următoarea
ilustrație se prezintă
densitatea totală a
curentului electric J.
Aceasta a fost aflată
folosing funcțiile
„arrow” și „streamline”.
De asemenea, din
ilistrație reiese faptul că sensul curentului electric este de la borna pozitivă (potențial mare) la
borna negativă
(potențial mic).
Săgețile sunt mai
proeminente în zona
în care densitate de
curent e mai mare,
aceasta fiind o
consecință a îngustării
plăcii din cauza
cercului izolat electric.
Fig.1.3. Reprezentarea
densității de curent
electric J
Ulterior am
reprezentat distribuția
căldurii în placa de
cupru printr-o hartă de
culoare, evidențiind
efectul Joule. O
temperatură mai mare,
marcată cu culoarea
roșie, a fost
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
înregistrată în partea centrală a semicercurilor de sus și de jos. Aceasta scade spre zonele de
culoare albastră, adică extremitățile plăcii
Fig.1.4. Distribuția căldurii în placa de cupru
Următorul pas în realizarea lucrării de laborator a fost discretizarea utilizănd funcția “Mesh
Mode”. În urma aplicării “Mesh Mode”-ului s-a obținut inițial un număr de 524 de elemente.
După o primă rafinare a mesh-ului s-au obținut 2096 de elemente și după o a doua rafinare s-
au obținut 8384 elemente.
Rafinarea rețelei are rolul de a ajuta în obținetrea unui rezultat cât mai exact. S-a realizat
testul de acuratețe, iar valorile rezultate prin integrarea intensităților de curent pentru fiecare
dintre cele două laturi (stânga și dreapta) au fost comparate prin realizarea unei diferențe
(adică eroarea) și au fost trecute în următorul tabel:
Număr elemente Js Jd ΔJ=|Js-Jd|
524 4,351444e-6 4,352021e-6 577
2096 4,349428e-6 4,349526e-6 98
8384 4,349039e-6 4,349071e-6 32
Tabel.1.1. Testul de acuratețe
În graficul de mai jos putem observa că eroarea de calcul scade odată cu creșterea
rezoluției rețelei de calcul.
2. Transferul de căldură
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
S-a ales modelul termin ”Heat Transfer by Conduction” pentru rezolvarea problemei
transferului de căldură. Pentru a efectua legătura între problema electrică și cea termică, se va
stabili sursa de căldură ca fiind ”Q_dc”. Din ”Physics/Boundary Settings” s-au stabilit
condițiile de frontieră pentru laturile pătratului și cerc astfel: laturile din dreapta și stânga, dar
și cercul, li se va impune o temperatură constantă de 300 K, iar restul laturilor rămân izolate
din punct de vedere chimic.
Din graficul de mai jos se poate observa că pe măsură ce rețeaua de elemente este mai
fină, fluxul de căldură (q) tinde către 0.
S-au realizat două studii Fig. 2.3 Grafic de acuratețe pentru fluxul de căldură
parametrice pentru punctul de coordonate (0,0.4):
a) unul pentru un material cu rezistivitate electrivă mai mare decât cuprul;
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
b) unul pentru un material cu conductivitate termic mai mică decât cuprul.
Se alege mesh-ul mijlociu cu 2096 elemente.
În figurile fig 2.5 și fig 2.6 se observă că odată ce cnductivitatea scade, temperatura
regimului staționar crește. Pentru valorile de 4 și 8, a fost necesară mărirea timpului de
stimulare pentru o vizualizare mai bună.
Universitatea Politehnica București
Facultatea de Inginerie Medicală
A fost realizat un test de acuratețe prin integrarea Q_dc pe subdomeniul plăcii și a
fluxului de căldură.
elemente
524 4.620468e5 4.587047e5 0.033421
2096 4.620301e5 4.61028e5 0.010021
8384 4.620289e5 4.617589e5 0.0027