Frişa - Fabrica de Pensule

Fabrica de Pensule este, deopotrivă, un loc aparte în geografia culturală a Clujului și a

artei contemporane internaţionale și un obiect construit. Ea capătă valoare simbolică în câmpul
cultural-artistic prin gruparea mai multor galerii, artiști și operatori culturali într-un spaţiu
comun, în timp ce obiectul-fabrică cumulează valoare în utilizare. Capitalul cultural pe care
Fabrica de Pensule îl „construiește” continuu, de la inaugurarea sa în 2009, parcurge însă alte
circuite decât valoarea economică pe care obiectul-fabrică o dobândește. Despre valoarea
simbolică a Fabricii de Pensule s-a scris mult, nu însă și despre cea a clădirii – fosta fabrică de
pensule, construită în anii 1970, care este acum re-construită în Fabrica de Pensule
Clădirea fabricii de pensule nu e considerată un obiect al culturii industriale și nu este
purtătoare a statutului de monument istoric. Pe axa economico-culturală, valoarea spaţiului este
strict economică. Fosta fabrică de pensule, care producea pensule, perii, mături și multe altele, a
fost o întreprindere de stat din anii 1970 până în 1991, când a fost reorganizată ca societate pe
acţiuni: S.C. PEROM S.A. Fabrica a continuat producţia până în 2007, când compania și-a
schimbat domeniul de activitate3, dintr-o societate care produce și comercializează bunuri, într-o
societate care dezvoltă patrimoniul imobil pe care îl deţine, printre care și clădirea fabricii de
pensule.
Dezvoltarea imobiliară a fostelor unităţi de producţie capitalizează economic terenul și
construcţiile care îl populează. În multe cazuri, demolarea și reconstrucţia sunt mai puţin
costisitoare decât valoarea de utilizare, care necesită investiţii de întreţinere. Acesta este cazul
fostei fabrici de dulciuri Feleacul, situată pe aceeași stradă cu Fabrica de Pensule, care a fost
demolată, reconstrucţia vizând crearea de spaţii de birouri sub brandul Cluj Business Center.
În cazul fabricii de pensule, utilizarea terenurilor și a construcţiilor care le ocupă este
sensibilă, printre altele, la reglementări urbanistice care fac ca aceasta să fie mai valoroasă
utilizată ca atare decât reconstruită.
În condiţiile în care dezvoltarea imobiliară favorizează păstrarea clădirilor existente,
conversia funcţională este soluţia. Dacă conversia este un proces complex menit a livra un obiect
finit – spaţiul și noii săi ocupanţi –, reconstrucţia, înţeleasă ca o formă de a menţine activitatea,
este un proces în derulare, în care elementele sunt asamblate din mers. Astfel, reconstrucţia
fabricii de pensule în Fabrica de Pensule a început odată cu închirierea spaţiului printr-un
contract între S.C. PEROM S.A. și Federaţia Fabrica de Pensule.

Ulterior, a fost fondată în 2009 în Cluj-Napoca, organizația non-profit Fabrica de Pensule

care a reunit peste 50 de artiști, galeriști și manageri culturali.

Ei au pus bazele unui spațiu independent de artă contemporană chiar în fosta fabrică de
pensule din Cluj, oferind un exemplu de transformare a unei foste clădiri industriale în spațiu
cultural. În cei 2000 de metri pătrați ai fostei fabrici au fost amenajate 29 de spaţii de artă
contemporană: ateliere de artişti, galerii şi spații de expoziție și de spectacole.

Fabrica de Pensule este un spațiu de artă contemporană care a luat ca o inițiativă de a

coagula ideile, evenimentele și proiectele mai multor organizații culturale, galerii, manageri
culturali și artiști independenți din Cluj, și ca o rezolvare a problemei spațiilor de expunere și
producție artistică din acel moment.
 Fabrica de Pensule este primul proiect colectiv de asemenea amploare din mediul cultural
românesc și totodată unul dintre cele mai relevante exemple de conversie a unei clădiri
industriale într-un spațiu cultural independent.

  În 13 ani de activitate, Fabrica de Pensule a coordonat sute de proiecte culturale și a

organizat peste 2000 de evenimente și activități: expoziții, reprezentații ale spectacolelor de
teatru și dans contemporan, dezbateri, discuții și întâlniri, ateliere, proiecții de filme, concerte și
alte evenimente interdisciplinare.

Fabrica de Pensule și-a propus să ofere comunității un program cultural unitar; să

funcționeze ca un spațiu de dezbatere a temelor relevante pentru societatea românească și pentru
oraș; să se implice în proiectele strategice ale orașului și în (re)formularea de politici publice; să
fie un loc de referință pentru oraș (brand).

Obiectivele federației au fost:

 să contribuie la consolidarea comunității artistice;

 să faciliteze accesul artiștilor și operatorilor culturali la spații de creație și difuzare a culturii;
 să încurajeze cooperarea între actorii culturali independenți: artiști, organizații culturale,
galerii, studiouri de creație etc;
 să susțină și să promoveze creația artistică;
 să faciliteze accesul publicului larg și a publicului specializat la cultură;
 să sprijine îmbunătățirea cadrului legal, normativ și a bunelor practici aplicabile sectorului
cultural, nonprofit și a ariei de intersecție dintre cultură și alte domenii de activitate;
 să susțină dezvoltarea profesională a creatorilor și operatorilor culturali;
 să promoveze educația artistică și dezvoltarea publicului;
 să vină în sprijinul comunității locale organizând ateliere cu copii, cursuri deschise.

La acest moment cladirea a fost renovata in totalitate si locul artistilor din interior a fost
luat de catre firme din zona de IT.