Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar
pentru amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de
smalt, lingurita de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru
micromotoare; frezele dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea
active in forma de spirala, de infundat pragul gingival, circulate, lance, cu partea active
triunghiulara; pietre abrazive pietre rotunde.
Clasificarea topografica:
1.stadiul de macula-cretoasa,pigmentata
2.carie superficiala(caria smaltului)
3.carie de adincime medie(caria dentinei)
4.carie profunda(caria dentinei parapulpare)
La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de
carie.Evolutia rapida a cariei se explica prin faptul ca smaltul in primul an dupa eruperea
dintelui este insuficient mineralizat,contine mai putine elemente minerale,dar mai multe
organice avind o rezistenta slaba catre carie.In fisurile dentare are loc retentia alimentelor ceea
ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce
erup,fiind supusi timp indelungat actiunii factorilor locali cariogeni.Urmatorii dinti cariati sunt
incisivii superiori care sunt mai frecvent afectati dupa virsta de 7-9 ani.Localizarea cariei este
predominant simetrica pe suprafetele de contact si foramen cecum pe suprafata palatina.Dupa
virsta de 11-13 ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe
suprafetele de contact.Suprafata ocluzala a molarului 2 este afectat de la 11-12 ani,apoi urmata
de lezarea suprafetei meziale si a regiunii coletului.Evolutia cariei este
rapida,progresiva,frecvent dukind la complicatii.Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an.
Tabloul clinic: bolnavul acuza dureri sikiitoare de la orice fel de excitanti,mai ales de la
fierbinte,care dupa inlaturarea excitantului durerea nu inceteaza.deseori acuzele de dureri
lipsesc,miros fetid din cav.bucala.Examenul releva o cavitate carioasa profunda cu o
deschidere frecvent larga a cavitatii dentare.Smaltul uneori are o nuanta cenusie.In stadiile
incipiente ale afectarii gangrenoase prin sondare se releva dureri in pulpa si singerare.Sondarea
profunda dureroasa,superficiala indolora.Electroexcitabilitatea dintelui e foarte redusa 50-80
microamperi,ceea ce vorbeste despre necroza definitiva a pulpei sau in orice caz de necroza
partii ei coronare.
Diagnosticul diferential: de pulpita fibroasa cronica,de periodontita apicala cronica.
Este o pulpita acuta de focar cu simptome caracteristice care dureaza 1-2 zile dupa care
procesul inflamator se extinde in pulpa coronara si radiculara si se considera drept pulpita
difuza acuta.
Tabloul clinic: bolnavul acuza accese indelungate de durere cu intervale mici indolore,uneori
durerile nu dispar ci doar se atenueaza pe un anumit timp.Durerea nocturna persistenta si
durere indelungata de la excitanti.Durata durerii e de la 2 la 14 zile,nu este localizata si
iradiaza pe traiectul ramurilor nervului trigemen :in pulpita dintilor maxilarului superior –in
regiunea temporala,supraorbitala,in regiunea mandibulara,in dintii arcadei inferioare;la
maxilarul inferior-in regiunea occipitala,la ureche,in regiunea submandibulara,temporala,in
dintii maxilarului superior.Prin examen si sondare se determina o cavitate carioasa
profunda.Sondarea si percutia dureroasa.
Diagnosticul diferential:de pulpitele acuta de focar si cronica acutizata,de periodontita acuta
apicala si cronica acutizata,de nevralgiile nerv. Trigemen,de sinuzita si de durerile alveolare.
58 Amelogeneza imperfectă.
Patologie a smaltului de origine ereditara ,ca rezultat al dereglarilor patologice ale
ectodermei.Factorii genetici sau diferiti factori de mediu general sau local pot perturba
procesul normal de amelogeneza dukind la aparitia amelogenezei imperfecte,varietatea cea mai
mare de forme clinice fiind generata de mutatiile genetice.Deosebim 4 forme de manifestari
clinice:
1.Forma 1: dereglari cantitative si calitative neinsemnate.De obicei dintii erup in termene
medii,uneori pot fi mai mici in volum,ceea ce duce la aparitia tremelor.Suprafata smaltului este
neteda,lucioasa insa este de culoare galbena sau cafenie.
2.Forma 2: modificari cantitative si calitative insemnate.Dintii erup in termene medii insa au
forma conica sau cilindrica.Suprafata smaltului este rugoasa deoarece smaltul este pastrat
partial(mai frecvent in regiunea coletului).Culoarea poate varia de la galben la cafeniu
inchis.Dentina nu are dereglari patologice.
3.Forma 3: dintii pot fi de dimensiuni,forma si culoare normala sau smaltul poate fi subtire si
skimbat in culoare.In ambele cazuri se poate depista brazde pe suprafata dintelui,care mai
frecvent au o orientare verticala.Sunt afectate nu numai grupe de dinti care au aceleasi termene
de formare,dar toti dintii atit temporari kit si permanenti.
4.Forma 4: coroanele dentare au dimensiuni si forma normale,insa smaltul are suprafata
cretoasa ,fara luciu ,smaltul este fragil,putin rezistent la actiuni mecanice,dentina ramasa fara
de smalt este galbena ,insa treptat devine cafenie,se determina frecvent hipersensibilitatea
tesuturilor la agenti termici.
La toate formele numarul ,forma radacinilor,camerei pulpare si canalelor radiculare nu se
modifica.Mai frecvent se depisteaza formele 1 si 4.
59 Dentinogeneza imperfectă.
Este o tulburare ereditara in dezvoltarea dentinei.Clinic in momentul eruperii dintilor nu se
manifesta: dintii au culoare ,dimensiuni si forma normale.Caria afecteaza rar astfel de dinti ,se
poate determina numai la dintii permanenti la maturi.Insa copii pot acuza dureri de la rece sau
fierbinte.Radiologic se observa: in timpul formarii radacinilor zona de crestere este comparativ
mica,marginea coronara in preajma zonei de crestere este o linie dreapta(in mod normal o
curba cu margini ascutite).Dupa terminarea formarii radacinii la unii dinti practic lipseste
cavitatea pulpara sau este foarte mica.La toti dintii radacinile sunt scurte,cu apexurile
ascutite,canalele radiculare nu se desting,uneori ele pot fi observate numai in regiunea apicala
si fiind foarte inguste.In cavitatea pulpara pot fi denticuli de diferite dimensiuni.In regiunea
apexului poate fi stabilita osteoporoza tesutului osos.Virfurile septurilor interradiculare sunt
situate mai jos de jonctiunea smalt-cement.
60 Sindromul Steinton Cap-de-Pont.
In baza acestei patologii se afla tulburarile ereditare ale functiei derivatelor ectodermei si
mezodermei embrionare.Se transmite ereditar,pot fi afectati dintii temporari si permanenti.
Tabloul clinic: dintii au forma si dimensiuni normale,erup in termene obisnuite,insa au
culoarea coroanelor schimbata.Tesuturile dure ,dupa erupere incep sa se distruga
progresiv.Suprafata de abraziune este lucioasa,plata si neteda.Dentina pare sa fie
transparenta.Dintii reactioneaza slab la excitanti mecanici,chimici si termici .Caria se
depisteaza rar.Pot fi modificari in lungimea si forma radacinilor: radacini scurte,subtiri sau
groase.Cavitatea pulpara si canalele radiculare sunt obliterate.