DESPRE PREDAREA CA O POVESTE SAU ACTIVITATEA INTEGRATĂ DIN

GRĂDINIŢĂ
Încă avem, noi educatoarele, o mare problemă în ceea ce priveşte viziunea unitară a
proiectării activităţilor din grădiniţă. Deşi, activitatea integrată nu mai reprezintă de mult timp
o noutate ca metodă de lucru cu copiii, la nivel naţional există o gamă largă de modalităţi de
proiectare şi înţelegere a acestei metode şi strategii de lucru pentru predarea-învăţarea
cunoştinţelor copiilor.
CE ŞTIM?
· Ştim că această manieră de organizare a conţinuturilor are o tematică unitară.
· Ştim că graniţele dintre categoriile de activităţi şi tipurile de activităţi dispar, într-un
scenariu unitar, ca într-o poveste cu început, cuprins şi sfârşit, care respectă tema de interes.
· Ştim că întregul program al unei activităţi integrate de o zi reprezintă un tot, un întreg,
având o organizare şi structurare a conţinuturilor, menită să elimine graniţele dintre
activităţile de învăţare.
· Ştim legat de proiectarea şi planificarea activităţilor de tip integrat, faptul că activităţile care
fac parte din activitatea integrată îşi pierd statutul de activitate de sine stătătoare, acestea fiind
părţi componente ale unui demers global.
Să luăm un exemplu concret.
Să presupunem, că toate activităţile integrate, se desfăşoară sub tema zilei: ”Iarnă, iarnă eşti
frumoasă!”
Predarea integrată se poate realiza după următoarele modele:
1.A.L.A. +A.D.E
2.A.L.A. + AD.E.+A.D.P. sau activitatea integrată de o zi- cea mai des utilizată
3.A.D.E.- unde integrarea se realizează la nivelul conţinuturilor din categoriile de activităţi pe
care dorim să le realizăm în ziua respectivă
4.Integrarea mai multor domenii experienţiale- mai puţin utilizată printre educatoare
CE FACEM DIFERIT DE LA UN JUDEŢ LA ALTUL, CHIAR DE LA O UNITATE
LA ALTA:
A.Scriem diferit în proiectul didactic şi în planificare.
Să luăm pe rând, fiecare tip de integrare raportat la tema oferită ca exemplu.
1. A.L.A.+ A.D.E.-vom consemna în proiect tema „Iarnă, iarnă eşti frumoasă!” şi pentru
A.L.A. vom descrie în proiect centrul de interes propus şi forma de realizare.
Ex.-Bibliotecă-antrenament grafic (cerculeţe-„bulgări”)
-Construcţii- suprapunere („sania”)
-Joc de masă- puzzle (peisaj de iarnă)
A.D.E.-D.Ş. + D.E.C. vom scrie în proiect categoriile de activitate şi formele de realizare-
Cunoaşterea mediului- lectură după imagini + Educaţie muzicală- cântec şi joc muzical
Pentru A.D.P. şi A.L.A. II – putem alege teme separate de discuţie, fără să aibă neapărat
legătură cu tema propusă. De exemplu, la „Întâlnirea de dimineaţă”, putem vorbi despre
spiritul sărbătorilor care se apropie, despre faptele bune sau despre respectarea regulilor
grupei, în timp ce la A.L.A II, ne vom concentra, de exemplu, pe jocuri de mişcare care să
consolideze ultimele achiziţii în domeniul motric.
2. A.L.A.+A.D.E.+A.D.P. –vom consemna în proiect tema zilei: „Iarnă, iarnă eşti frumoasă!”
şi de această dată, vom avea grijă ca ceea ce ne propunem în program pentru „Întâlnirea de
dimineaţă” să aibă legătură şi să se lege de tema zilei: o discuţie cu Zâna Iarnă invitată în sala
de grupă, va introduce copiii în atmosfera temei alese, iar jocurile din ultima etapă vor marca
nevoia de mişcare a copiilor, prin alegerea celor cu specific de iarnă (Ex.„Tragem săniuţa pe
gheaţă”; „Dansul fulgilor de nea”-euritmie ş.a.)
3.A.D.E.- integrăm doar categoriile de activitate din domeniul experienţial, printr-un demers
continuu, perfect legat de tema zilei, iar pentru celelalte activităţi din programul zilei, putem
stabili teme de interes fără o legătură strânsă cu tema zilei.
În acest caz, proiectarea va arăta astfel:
A.D.P. –Rutine: “Sunt curat şi sănătos!”
Întâlnirea de dimineaţă: “Sunt prietenul tău, eşti prietenul meu!”
Momentul de mişcare: “Ca să fim copii voinici, facem sport încă de mici!”
Momentul poveştilor: “Cizmuliţele nerăbdătoare”
Tranziţii: “Mergem toţi în pas vioi!”: “După mine, cine vine?”
A.L.A.- Bibliotecă: “Cine ştie ce urmează?”-joc de pronunţie corectă a sunetelor
-Construcţii: “Turnuleţe şi tuneluri”
-Artă: “Munţi înzăpeziţi”-pictură cu pic
A.D.E- “Iarnă, iarnă eşti frumoasă”- D.Ş. + D.E.C.- Cunoaşterea mediului –lectură după
imagini + educaţie muzicală-cântec şi joc musical
A.L.A. II- “Scăunelul muzical”; “Ajutoarele lui Moş Crăciun”.
4. A.D.E care implică experienţe de învăţare din mai multe domenii experienţiale sau a unui
singur domeniu experienţial (care este interdisciplinar) şi pot îmbrăca mai multe forme de
organizare (frontal, pe grupe, individual).
În cazul exemplului nostru, putem alege domeniul Ştiinţe, unde avem Cunoaşterea mediului
şi Matematică şi putem organiza jocul didactic: “Iarnă, iarnă eşti frumoasă” cu sarcini care să
implice copiii în rezolvarea unor probleme legate de anotimpul iarna, din cele două categorii
de activitate (interdisciplinar) sau putem aborda tema din perspectiva unor activităţi separate,
dar raportate la aceeaşi temă comună: ex. poveste creată, discuţii libere, urmărirea unui film
didactic şi pictură după scenele din filmul urmărit.
Indiferent, însă, de tipul de activitate integrată pentru care optăm, este important să știm că la
baza pregătirii acestei activități va sta un scenariu didactic integrativ, care reprezintă o
structură unitară, închegată și coerentă de repere-nucleu, în jurul cărora se articulează
situațiile de învățare integrate.
B. Proiectăm diferit activităţile integrate.
Unele educatoare au renunţat la partea tabelară şi descriu în scenariul didactic tot demersul,
altele fac un scenariu didactic sumar şi redau demersul didactic în tabelul care cuprinde
etapele unui proiect didactic, aşa cum îl cunoaştem din şcolile absolvite în cadrul formărilor
iniţiale:
Moment organizatoric
Captarea atenţiei
Anunţarea temei şi a obiectivelor
Desfăşurarea activităţii (prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării)
Obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului
Evaluarea activităţii
Încheierea activităţii
ÎNTREBĂRI:
Ce contează mai mult: scenariul didactic sau includerea conţinuturilor predate/de învăţare în
tabelul cu etapele prezentate mai sus? Dacă păstrăm tabelul şi introducem exact aceleaşi
informaţii ca în scenariul didactic, nu vor fi informaţii redundante?
Cum este totuşi cel mai corect să procedăm?
Mai avem proiectare monodisciplinară cu 4 activităţi distincte?- A.D.P.; A.L.A.I, A.D.E.,
A.L.A II?
Realizăm activităţile cu titlurile consacrate şi specificăm acest lucru în scenariul didactic?
(A.L.A.I, A.D.E, A.L.A. II, A.D.P)
Dacă nu renunţăm la tabele, cum facem distincţia între aceste activităţi care apar în
planificare, în planul de învăţământ şi cum raportăm aceste activităţi la etapele cuprinse în
proiectul didactic (descrise mai sus)? Am văzut activităţi din domenii experienţiale descrise
la obţinerea performanţei şi asigurarea feed-back-ului, fără nicio legătură cu acestea, dar
trecute în proiect acolo, doar pentru că cealaltă activitate prevăzută în scenariu era trecută la
dirijarea învăţării ( etapa anterioară)...
Argumentele mele merg în favoarea scenariului didactic, care este menţionat de către toţi cei
care s-au aplecat cu atenţie asupra conceptului de învăţare integrată. Integrarea se face doar
printr-un scenariu bine închegat, care organizează cunoaşterea în funcţie de tema de interes ce
se lasă investigată prin mijloace ale diferitelor categorii de activitate dintr-o zi.
Şi dacă tot nu se doreşte renunţarea la partea tabelară, poate că ar fi mult mai corect, din
punct de vedere al proiectării didactice în tabele, să avem alte etape (specificate în
desfăşurarea unei activităţi integrate):
Ex. evocare (reactualizarea cunoştinţelor copiilor despre temă- A.D.P. şi A.L.A.), realizarea
sensului (înţelegerea noilor cunoştinţe, etapa întrebărilor- A.D.E.), reflecţia (integrarea
noilor cunoştinţe în sistemul celor vechi- A.L.A. II).
La acest moment, există o mare derută în privinţa realizării corecte a proiectării acestor
activităţi. Mai puţin la nivel de realizare, unde conceptul e clar, cât la nivel de scriere şi
concepere a proiectelor didactice. Rămâne totuşi un mare semn de întrebare: e corect ca
proiectarea unei activităţi să dureze mai mult decât desfăşurarea ei?