Sunteți pe pagina 1din 5

SFATURI PRACTICE PENTRU OBSERVATORI

• Reflectaţi asupra importanţei profesiei.


• Încercaţi să vă reamintiţi sau să revedeţi partea teoretică la care face referire fisa
de observare.
• Respectaţi munca altora.
• Emiteţi judecăţi asupra activităţii si mai puţin asupra persoanei cadrului didactic.
• Nu fiţi foarte aspri în a judeca activitatea celuilalt.
• Găsiţi cât mai multe alternative pentru comportamentele observate.
• „Subliniaţi” aspectele pozitive ale lecţiei/activităţii.
• Găsiţi în activitatea asistată elemente pe care le-aţi putea aplica în activitatea
dumneavoastră viitoare.
• Înregistraţi obiectiv mai degrabă decât să emiteţi judecăţi asupra a ceea ce
observaţi.
• Înţelegeţi observarea prin prisma contextului educaţional.
• Observaţi „în cunostinţă de cauză”, adică citiţi fişa şi materialele adiacente.
• Transpuneţi-vă în situaţia cadrului didactic si încercaţi să-i înţelegeţi
comportamentul.
• Constientizaţi factorii perturbatori interni si externi ai evaluării.
• Argumentaţi enunţurile proprii cu fapte concrete observate.
• Fiecare cadru didactic este în felul lui un model de la care puteţi învăţa.
• Reflectaţi la ceea ce va constitui propriul dumneavoastră stil de predare.
• Păstraţi-vă simţul umorului.
• Nu folosiţi ironia distructivă.
• Apropiaţi-vă cu grijă, cu dragoste, dar si cu respect faţă de copii.
• Folosiţi perioada de practică pedagogică pentru a acumula cât mai multe abilităţi.
Activităţi liber alese
MANAGEMENTUL JOCURILOR ŞI ACTIVITĂŢILOR ALESE

- 1. Activităţi pe care copiii şi le aleg


- 2. Se desfăşoară în grupuri mici, în perechi şi individual
- 3. Au loc: înainte/după activităţile integrate, după amiază sau ca elemente
componente în cadrul activităţii integrate
- 4. Activităţile alese se desfăşoară la centrele de interes (organizate în funcţie
de spaţiu, nivelul de vârstă al copiilor şi resursele materialele disponibile)

Valenţele formative ale ALA vizează:


- socializarea copilului
- cultivarea relaţiilor interpersonale
- asimilarea de cunoştinţe
- formarea de deprinderi şi priceperi
- exersarea şi cultivarea limbajului
- exteriorizarea şi exprimarea sentimentelor şi atitudinilor
- dezvoltarea spiritului de independenţă

Conţinutul jocurilor şi activităţilor alese variază în funcţie de:


- tema abordată
- baza materială a grupei
- interesele, înclinaţiile, preocupările specifice vârstei copiilor

Ca orice activitate educaţională, ALA solicită din partea cadrului didactic


competenţe manageriale.
MANAGEMENTUL- este o caracteristică a oricărei activităţi organizate ce tinde
către eficienţă maximă;
- este un proces de conducere în care cadrul didactic îndeplineşte următoarele
roluri manageriale:
- PLANIFICARE
- ORGANIZARE
- COMUNICARE
- DIRIJARE
- COORDONARE
- ÎNDRUMARE
- MOTIVARE
- CONSILIERE
- CONTROL
- EVALUARE

Un management eficient al ALA conduce la:


- îmbunătăţirea condiţiilor învăţării
- prevenirea stresului
- implicarea copiilor în activităţi care să le solicite participarea activă
- creşterea timpului destinat învăţării şi diminuarea timpului destinat
controlului problemelor disciplinare

Planificarea şi realizarea propriu-zisă a ALA presupune parcurgerea mai multor


etape:
1) etape ce ţin de planificarea ALA:
- stabilirea obiectivelor
- documentarea
- selectarea conţinuturilor
- analiza resurselor umane, materiale, de spaţiu, de timp
- stabilirea formelor de organizare a activităţii (individual, în echipă, în grup)
- amenajarea centrelor de interes
- stabilirea metodelor de învăţare şi de evaluare
2) etape ce ţin de realizarea propriu-zisă a ALA:
- motivare pentru implicarea în activitate
- formularea clară a aşteptărilor privind comportamentul şi participarea
copiilor
- îndrumare, supervizare
- ajutor
- încurajare
- îndrumarea celor emotivi, temperarea celor hiperactivi
- rezolvarea imediată a problemelor disciplinare
- oferirea de informaţii şi/sau resurse
- antrenarea unor copii în activităţi de recuperare a unor rămâneri în urmă, de
depăşire a anumitor dificultăţi de relaţionare sau de implicare în activităţi
suplimentare a celor cu aptitudini deosebite
- observarea şi eventual notarea unor aspecte privind evoluţia copiilor,
preferinţele pentru anumite tipuri de activităţi

Managementul ALA trebuie să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă ale


copiilor:
- LA GRUPA MICĂ- ALA trebuie coordonate şi sprijinite îndeaproape de
educatoare pentru a avea consistenţă şi o oarecare întindere în timp
- LA GRUPA MIJLOCIE- educatoarea poate aborda o atitudine de observare
şi concentrare şi asupra altor finalităţi ce pot fi atinse prin ALA, copiii
devenind treptat capabili de colaborare
- LA GRUPELE MARE ŞI PREGĂTITOARE- educatoarea poate formula
anumite exigenţe privind desfăşurarea, finalizarea şi obţinerea de produse
ale ALA

Sectorul Bibliotecă
Activităţi posibile: citire de imagini, povestiri, repovestiri, poezii, audiţii (poveşti,
cântece), poveşti create, jocuri-exerciţiu, jocuri de identificare a literelor şi cifrelor,
exerciţii grafice, ghicitori, şezători, dramatizări.
Materiale: cărţi cu poveşti ilustrate, dicţionare ilustrate, planşe şi jetoane variate,
litere şi cifre decupate sau cu magnet, reviste etc.

Sectorul Ştiinţă
Activităţi posibile: jocuri intelectuale, senzoriale, experienţe simple, conversaţii
libere, convorbiri, rezolvarea unor sarcini pe fişe etc.
Materiale: planşe diverse, jetoane, materiale din natură, mulaje de animale,
eprubete, microscop, insectar, ierbar, cântar etc.

Sectorul Artă
Activităţi posibile: desen, pictură, modelaj, aplicaţii, colaje, îndoituri din hârtie,
din sârmă, dactilopictură, şnuruire, răsucire, bobinare, înşirare cu teme libere sau
impuse etc.
Materiale: creioane colorate, acuarele, pensule, plastilină, planşete, hârtie glasată
şi creponată, foarfece, aţe, sârmă, materiale din natură etc.

Sectorul Construcţii
Activităţi posibile: construcţii din cuburi de lemn, plastic, piese metalice, piese
Lego, construcţii de machete etc.
Materiale: cuburi de lemn, piese din plastic sau din metal care se combină în
diferite moduri etc.

Sectorul Căsuţei/ Jocului de rol


Activităţi posibile: jocuri cu subiecte din viaţa cotidiană, cu subiecte din poveşti,
dramatizări, jocuri spontane cu teme alese etc.
Materiale: păpuşi, jucării de pluş, truse de jucării care imită obiectele din viaţa
reală, mic mobilier, personaje din poveşti, teatrul de păpuşi, marionete, costumaţii
diverse etc.
Sectorul Nisip şi apă

1. DOCUMENTELE ŞCOLARE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU


ALE EDUCATOAREI

 Catalogul grupei;
 Caietul educatoarei: planificarea calendaristică, numărul de activităţi
planificate, date generale despre grupa de copii, colaborarea cu familia,
colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali;
 Programe pentru disciplinele din CDS;
 Proiecte de activităţi ( debutanţi, grad definitiv, gradul II ), schiţe de proiecte
didactice ( gradul I ), mape cu proiecte model pentru toate
cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice
(model), proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), mijloace de
învăţământ elaborate, lucrări personale, inventar de teme anuale, fişe de
evaluare iniţială, formativă, sumativa, teste de evaluare elaborate de cadrul
didactic, ş.a.;
 Portofoliile copiilor;
 Caracterizarea psihopedagogică a fiecărui copil – Caiet de observaţii curente;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari ( la sfârşitul
fiecărui semestru şi la sfârşitul unui an de învăţământ );
 Fişa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar, (evoluţia
şcolară, nivelul de evaluare didactică şi de pregatire al preşcolarilor în vederea
integrării cu succes în ciclul primar).

S-ar putea să vă placă și